N. Steinhardt: DIAVOLUL E UN OBSEDAT
Gherla, februarie 1963
“Indelung chinuit de cea mai buclucaşă boală într-o celulă aglomerată unde se află o singură tinetă: diareea.
(Şi la Securitate: interdicţia de a merge la veceu în cursul interogatoriului, ceasuri multe de-a rîndul; anchetatorii, ei, lucrau cu schimbul).
Două feluri de suferinţe: pe de o parte crucea; pe de alta cununa de spini, palmele, scuipatul, biciuirea, hlamida roşie. Altfel spus: durerea şi batjocura.
Sunt parcă vieţi ce se deapănă sub semnul tragediei şi altele sub semnul baţjocurei.
Primele cuprind catastrofe măreţe, dileme, nicicînd înjositoare; un aer clasic le învăluie. Celelalte au parte nu atît de suferinţe cît de belele, necazuri, complicate neajunsuri. In categoria întîi boalele vor fi: afecţiunile cardiace, tuberculoza, cancerul. Cealaltă duce lipsă de morţi fulgerătoare, de accidente fatale, în ea mişună interminabilele înjosiri cronice: trînji, furuncule, varice, colită, scurgeri, eczeme, urcioare, bube, viermi intestinali. In loc de medicamente radicale, oblojeli; în loc de aspre dureri, stăruitoare sîcîieli. Intr-o parte: duşmănii şi violenţe. In cealaltă: perfidii, chemări în judecată, şantaj. Ura şi răcnetul durerii; dispreţul şi văicăreala extenuării.
Proverbul francez: diavolul e un obsedat, loveşte mereu în acelaşi loc. Pentru că ştie ce face: 1) monotonia agravează suferinţa. Sistemul fourierist al fluturării de la o muncă la alta ar duce şi în cazul durerilor la o alinare; 2) monotonia exasperează pînă şi cele mai bune intenţii, oboseşte compătimirea, iscă sila.
Calvarul crucii s-a descompus, ca prisma cromatică: din el izvorăsc ambele mari ape ale încercării: tragicul, derîderea.
Să ne rugăm a primi harul curajului ori harul răbdării, adică pe cel mai adecvat cîmpului de luptă pe care avem a face faţă răului şi modului de provocare ales de Adversar”.
(din: N. Steinhardt, “Jurnalul fericirii”)
Legaturi:
- PARINTELE NICOLAE STEINHARDT – cuvintele unui om nobil intr-o lume a celor smecheri, turnatori, nemilosi…
- POMENIREA PARINTELUI NICOLAE STEINHARDT, PATIMITORUL FERICIT CA A URMAT LUI HRISTOS PE GOLGOTA. “Daca va voi spune, nu veti crede!”
- “Jurnalul fericirii” in actualitate: EXCESUL DE ZEL, EGOISM SI RAUTATE GRATUITA, TEAMA NORMALA SI PANICA IRATIONALA, CURAJUL FIZIC…
- PARINTELE STEINHARDT – ANTOLOGIC – DESPRE FARISEISM: “Bunatatea o suspecteaza, ii atribuie cauzele cele mai josnice, binele il pangaresc degraba, coborand totul la nivelul sufletului lor…”
- Parintele Nicolae Steinhardt despre “PROBLEMA PAINII” SI PREDICATORII FATARNICI AI FALSULUI IDEALISM
- Scoala Crucii
- ACUM trebuie sa fii crestin!
- Vrem noi cu adevarat sa ne mantuim?
- Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?
- O VORBA BUNA
- Eu, eu, eu… FANTOMELE DIN CEATA
- “Toţi ne gîndim numai la noi înşine. De aceea ne înecăm cu toţii”
- Nicolae Steinhardt – Despre puritate si dreapta socoteala (mp3 – cu vocea parintelui Nicolae)
- Parintele Nicolae Steinhardt – cuvinte si pilde pentru dreapta socotinta si ne-absolutizarea ideilor sau virtutilor
- Parintele N. Steinhardt: INCREDEREA IN HRISTOS
- Vom putea spune si noi ca“n-am stiut”?
- “Staţi şi vă uitaţi cu toţii şi nu ştiţi ce vă aşteaptă…”
- O, generatie inconstienta si rasfatata…
- Parintele Nicolae Steinhardt: DE AJUNS MIE, DOAMNE!
- PACATUL PROSTIEI SI AL FRICII
- “NU, DOMNULE!” – IMPOTRIVIREA SI RUGACIUNEA: CHEILE REZISTENTEI
- Cronica prigoanei: 50 de ani de la PROCESUL INTELECTUALILOR (I)
- CRONICA PRIGOANEI: 50 DE ANI DE LA PROCESUL INTELECTUALILOR (II) – Marturiile zguduitoare ale Monicai Pillat
14 Commentarii la “N. Steinhardt: DIAVOLUL E UN OBSEDAT”