PARINTELE AMFILOHIE DE LA DIACONESTI DESPRE PARINTELE IUSTIN: “Ne-a schimbat traiectoria de viata cu 180 de grade; stie sa supuna prin dragoste”

10-02-2011 Sublinieri

… plus un alt cuvant tulburator de adevarat despre taina durerii Batranului duhovnic:

“Noi am lepădat durerea sa şi i-am luat doar cuvintele… Şi le tot înmulţim cu minţile noastre nesmerite şi cu inimile noastre învârtoşate… şi dăm de mâncare mulţimilor, pietre ca pâini şi şerpi, ca peşti…”

***

“Raul nu se poate birui prin rau, nici prin stiinta, ci doar prin Evanghelie. Si cred ca asta ar trebui sa inteleaga toata lumea de astazi: ca prin violenta nu poate realiza o imparatie a iubirii si a pacii“.

– Gratia Lungu Constantineanu: Pe Parintele Iustin cand si in ce imprejurare l-ati cunoscut?

– Parintele Amfilohie: In anul 1991, pe cand eram frate incepator  in   Manastirea   Sihastria  –  Neamt.   Parintele Ioanichie  Balan,  duhovnicul  meu  de  atunci,  m-a  luat impreuna cu alti trei ucenici si mi-a zis: „Ionica, hai sa cunosti un staret cu viata sfanta, care a suferit ani grei prin puscarii”… Asa am ajuns prima data la Manastirea Petru Voda.

Ce impresie v-a facut atunci Parintele Iustin? Era pentru prima data cand il intalneati.

Ne-a dat peste cap toata conceptia noastra de viata monahala!

Cum asa?

Va spun, dar sa nu va smintiti! Stiti cum eram noi atunci in Sihastria? Majoritatea tinerilor aveam cate un sac cu pesmeti la chilie, gata sa fugim la padure, speriati ca „trebuie sa inceapa prigoana“, ca „vin mormonii din America peste noi” si ca „incepe sfarsitul lumii”. Asta era starea de spirit printre frati in Sihastria prin anii ’91-’92.

Ei bine, intalnirea cu Parintele Iustin a fost pentru noi ca un fulger care spinteca intunericul. Si-a dat un seama cu cine are de-a face si in cateva minute a destramat intunericul din noi si ne-a spulberat teama de viitor, care ne sufoca. Ne-a destelenit inimile spre rodire si ne-a descatusat energiile paralizate de ignoranta, dandu-ne in acelasi timp un elan mare spre teluri nobile si luminoase. Plin de dragoste, cuvantul sau dezmortea si inviora toate puterile noastre sufletesti, dandu-ne caldura intrematoare. Parintele ne chema la actiune, ne dadea directie noua si avant pentru fapte mari, trezind in noi nazuinta daruirii pentru idealul crestin si a jertfirii pentru Hristos si aproapele nostru… Ce sa zic, ne-a schimbat traiectoria de viata cu 180 de grade.

In continuare, ce ati facut?

Am aruncat pesmetii la gaini, am pus mana pe carte si-am luat viata in piept! 🙂

Ma refer la relatia sfintiei voastre cu Parintele Iustin. Cum a decurs ea in continuare si cum l-ati cunoscut personal sfintia voastra pe Parintele Iustin?

Atras de sufletul sau mare si vederile sale largi, am ajuns sa-i fiu ucenic in Manastirea Petru Voda. Personal am vazut in Parintele Iustin omul care oglindeste  in faptele si gandirea sa esenta vietii monahale. Stia sa supuna prin dragoste. Totdeauna incuraja si niciodata nu descuraja. Gandea permanent. Patrundea realitatea atat in esentialul ei, cat si in amanunt.Se ghida dupa principiul daruirii totale. A avut o educatie severa si se cunostea bine pe el insusi. Radia credinta. Infatisarea Parintelui dadea impresia desavarsirii.

Ce  v-a impresionat insa in chip deosebit la Parintele Iustin?

Maiestria cu care folosea sentimentele nobile din om. Avea arta de a lucra cu sufletul omlui. Stia sa valorifice partea buna chiar si din omul cel mai pacatos, sa-i rascoleasca entuziasmul si cu mare maiestrie sa-l toarne in fapte creatoare. Si stiti ce forta uriasa este acest entuziasm si ce minuni se pot face cu el?

Dar in spatiul monahal si bisericesc, prin ce credeti ca se evidentiaza astazi persoana Parintelui Iustin?

– Pe de o parte prin duhul blandetelor, curatia sufleteasca si dragostea smerita pe care o arata tuturor, iar pe de alta parte, ca luminator al poporului si strajer al credintei.

N-ati vrea sa vorbiti cate ceva despre fiecare trasatura in parte? Sa incepem cu duhul blandetelor…

Langa Parintele Iustin am invatat ca adevarata educatie porneste de la blandete si iubire. Ca la formarea caracterului, iubirea si libertatea trebuie sa ia locul constrangerii. Ca raul nu se poate birui prin rau, nici prin stiinta, ci doar prin Evanghelie. Si cred ca asta ar trebui sa inteleaga toata lumea de astazi: ca prin violenta nu poate realiza o imparatie a iubirii si a pacii. Am mai observat ca Parintele nu intrebuinta nici batjocura, nici ironia. Tonul aspru il folosea doar in anumite situatii, rastitul foarte rar, in nici un caz racnetul.

Despre curatia sufleteasca, ce ne puteti spune?

Aceasta este preocuparea de-o viata a monahului, iar ca duhovnic am observat la Parintele Iustin ca trebuie mai intai sa te curatesti de pacatele cele mai ascunse ale tale pentru a te putea adresa sentimentelor celor mai curate ale celor care vin dupa sfat si vindecare.

L-am intrebat zilele trecute pe Parintele Iustin:

„Ce parere aveti despre circul asta electoral care a zapacit toata lumea? Care stapanire vi se pare mai potrivita?”

Si Batranul imi raspunde:

„Singura stapanire vrednica de acest nume este stapanirea de sine…De nu  ne vom taia voile in toate, nu  ne vom putea dezrobi de patimi. Vom ramane robii propriilor noastre patimi, robii lumii si ai diavolului, iar in inima noastra nu se va naste omul nou niciodata.”

Alta data mi-a spus:

„Mai baiete, nu-ti face iluzii! Numai niste suflete curate mai pot schimba ceva in tara asta... De nu vei birui mai intai vrajmasiile din tine, nu le vei putea infrange nici pe cele din jurul tau… Trebuie sa devii tu intai lumina, ca sa-i poti lumina si pe ceilalti”...

Dar despre smerenia si dragostea Parintelui, ce ne puteti spune?

Smerenia plina de dragoste este o putere grozava. E cea mai puternica din toate, nu are asemanare. De aceea spun Sfintii Parinti ca daca vrea cineva sa fie temut, sa faca in asa fel ca sa fie iubit. Numai ca iubirea aceasta se cumpara cu pret scump, cu truda indelungata si intr-un mare rastimp. Fiindca nu trebuie sa iubim doar o clipa, ci toata viata. Si un raufacator poate iubi de moment, dar asta nu-i iubire adevarata.

Multi oameni gandesc ca Parintele Iustin a fost inchis pentru orientarile sale din tinerete. Dar Domnul zice:

„Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre.”

Gandurile si caile Sfantului Duh sunt la antipodul gandurilor si cailor fiilor oamenilor. De aceea, chiar atunci cand e vorba de robie si de libertate, Sfantul Duh urmareste dezrobirea launtrica, iar duhul lumii urmareste dezrobirea din afara.Iar lucrul cel mai paradoxal este ca Sfantul Duh efectueaza dezrobirea omului dinlauntru tocmai atunci cand omul din afara se afla in robie, asa cum prin bolile trupesti, Dumnezeu vindeca bolile sufletesti. Intelegem deci ca Dumnezeu l-a purtat pe Parintele Iustin prin incercari deosebite si imprejurari deosebite nu doar pentru a-i lamuri credinta precum „aurul in topitoare”, cat mai ales pentru a avea mai tarziu experienta necesara de a putea da sfatul care trebuie deopotriva copilului si batranului, profanului si intelectualului. Aici isi are izvorul puterea cuvantului si intelepciunea sfaturilor pe care le da: in acest trecut de suferinta, ingaduit din iconomie divina.

La smerita iubire nu ajungi doar prin eforturi proprii, oricat te-ai stradui, ci doar prin rabdarea incercarilor de la cine nu te astepti, cum nu te astepti, unde nu te astepti si cat nu te astepti. Parintele nu vorbeste din carti, ci din experienta (…)”.

(Extras din interviul cuprins in volumul: Gratia Lungu Constantineanu, “Parintele Iustin Parvu, Ctitor si parinte duhovnicesc”, Editura Haritina, Iasi, 2009)

***

Iartă-mă, părinte!

(blogul “Oameni si demoni”)

Totul a început cu durerea unui bătrân călugăr pentru încătuşarea neamului său în ceea ce i-ar putea fi ultima robie babilonică. Din strigătul său de suferinţă sfântă cei mai mulţi nu şi-au putut însuşi decât cuvintele, tema;durerea din care s-a ivit strigătul i-a rămas, parcă, numai lui…

Şi tocmai această durere este cheia problemei… pentru că numai din ea se iveşte rugăciunea vie, înlăcrimată, la care Dumnezeu dă, fiecărui suflet, după starea şi situaţia lui, ca răspuns, soluţia, calea smerită, ortodoxă, a ieşirii din această robie… Numai cel care îi poartă durerea şi plânsul îl poate înţelege pe părintele Iustin, numai acela îşi poate însuşi, corect, duhovniceşte, cuvântul său… Adică doar cel care poartă rănile hristice ale aceleiaşi sfinte iubiri de Biserică şi de neam… Şi câţi dintre noi pot suferi, măcar, să le privească de aproape?

Apelurile părintelui Iustin au fost, înainte de orice, chemări la o suferinţă, la o străpungere a inimii, la Crucea iubirii care se poartă cu smerenie în agonia rugăciunii… Fără acestea, cuvintele lui îşi pierd seva şi sensul… Se usucă asemenea mlădiţelor desprinse de Viţa care este Hristos…

Părintele Iustin ne-a dăruit cuvintele durerii lui pentru a ne lipi inima de această durere sfântă…CA SĂ NE SFINŢIM ŞI NOI PRIN EA! CA SĂ NE FACEM DIN EA UN BUN ÎNCEPUT DUHOVNICESC!

PĂRINTELE IUSTIN A VRUT SĂ ÎMPARTĂ CU NOI PÂINEA LACRIMILOR SALE, PÂINE FRÂMÂNTATĂ ŞI DOSPITĂ ÎN LUNGA SA PĂTIMIRE! Părtăşia la durerea sa e SINGURA legătură vie, duhovnicească, nu intelectuală, cu sfinţii din închisorile comuniste!

Ne-a invitat, în scris, la cina sfintei sale dureri, şi noi nu ne-am dus acolo, până la Cruce, ci am rămas la arhondaric; dar am păstrat biletul, învitaţia, ca să ne facem un nume, dându-ne drept prieteni ai săi, tovarăşi ai săi de Cruce…

Noi am lepădat durerea sa şi i-am luat doar cuvintele... Şi le tot înmulţim cu minţile noastre nesmerite şi cu inimile noastre învârtoşate… şi dăm de mâncare mulţimilor, pietre ca pâini şi şerpi, ca peşti…

Să ne mai mirăm de rezultat? Să ne mai mirăm că, pe acest subiect, se înmulţesc doar muşcăturile veninoase şi lapidările verbale?

Şi nu suferim nici să ne pocăim şi să oprim tragica impostură… Aşa că toată şerpăria şi toate pietrele se întorc, până la urmă, împotriva singurului răstignit al acestei drame: părintele Iustin.

Şi aşa, dânsului i se desăvârşeşte martiriul. Iar nouă…

Iartă-mă, părinte Iustin! Iartă-mă! Şi rugaţi-vă pentru mine, să nu mai rămân străin de durerea sfinţiei voastre…

M.I.


Legaturi:


Categorii

Calugaria / viata monahala, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Amfilohie/ Manastirea Diaconesti, Parintele Iustin Parvu, Razboiul nevazut, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

46 Commentarii la “PARINTELE AMFILOHIE DE LA DIACONESTI DESPRE PARINTELE IUSTIN: “Ne-a schimbat traiectoria de viata cu 180 de grade; stie sa supuna prin dragoste”

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. “Stie sa supuna prin dragoste” cel care este constient ca ‘turma lui Hristos se pastoreste cu fluierasul'(Pr.Cleopa)

    Cine a realizat asta inseamna ca a ajuns la cunostiinta sufletului omenesc care nu poate fi brutalizat, ingenunchiat pentru ca omnul poate spune NU raspicat fiindca ” la formarea caracterului, iubirea si libertatea trebuie sa ia locul constrangerii!”

    Ca Pr.Iustin Parvu “Stia sa valorifice partea buna chiar si din omul cel mai pacatos, sa-i rascoleasca entuziasmul si cu mare maiestrie sa-l toarne in fapte creatoare.” nu ma mira! Parintele realizeaza si mizeaza pe scanteia de divinitate care se afla in fiecare din noi; vede cu ochi vulturesti de heruvimi si te imbie sa te odihnesti la umbra aripilor sale de serafim!

    La multi ani Bunicut drag! 🙂

  2. Pentru postarile din ultimele zile, felicitari!

    Chiar daca “sa asculti (citesti) este mai putin periculos decat sa vorbesti”, risc inca o data sa va supar 🙂

    Iertati! (inca nu s-a implinit de saptezeci de ori cate sapte)

  3. @ Ioana:

    Pentru postarile din ultimele zile, felicitari!

    Inseamna ca celelalte postari de pana acum nu au fost prea bune? 😉

  4. “La smerita iubire nu ajungi doar prin eforturi proprii, oricat te-ai stradui, ci doar prin rabdarea incercarilor de la cine nu te astepti, cum nu te astepti, unde nu te astepti si cat nu te astepti”, profunde cuvinte si cale lunga sa ajungi sa le si traiesti. Sarutam drapta prea cuv. pr. marturisitor Iustin caruia ii datoram convertirea unui membru al familiei si a unui prieten.
    Bunul Dumnezeu sa-l mai tina, ca prin astfel de modele mai dainuieste credinta sfanta si natiunea.

  5. admin,
    loc de mai bine este intotdeauna! Si nici nu conteaza parerea mea.
    Ce am vrut sa zic, dar evident ca nu aveati dvs cum sa stiti asta, era anume ca, pe Parintele Iustin ni l-ati prezentat asa cum il stiu si eu pe sfintia sa, nu cum vor altii sa ni-l prezinte.
    Am citit zilele trecute ceva de genul “mirenii sunt multi,de la mireni trebuie sa inceapa revolta” si acum, vad un Parinte Iustin care ne indeamna la iubire si curatie sufleteasca…Va multumesc inca o data pt aceste postari din ultimele zile!

    Ce este harul stiti. Luptati-va ca sa primiti acel har!!! (am trecut si pe la Roman ortodox in Franta)

  6. Sa speram ca odata cu varsta, inflacararea parintelui Anfilohie dispare si lasa loc experientei si iubirii de care a avut parte din partea parintelui Iustin si vom avea in el un mare duhovnic, pe masura celui caruia i-a fost ucenic.
    Doamne ajuta sa fie asa ca mare nevoie avem de ei.

  7. @ Piotr:

    Inflacararea cea buna nu dispare si nu trebuie sa dispara. Si ea s-a mai slefuit in timp. Dar e departe de a fi singura “fata” (latura) a parintelui A. Pentru cei care-l cunosc si in afara internetului. Mergeti si vedeti roadele obstii sale de ingeri de la Diaconesti.

  8. Subscriu.Traim vremuri in care avem mare nevoie de oameni inflacarati precum parintele A .Sa nu uitam ca manastirea Diaconesti e un *avanpost* ( parerea mea ) intr-o zona geografica unde nu prea sunt manastiri ortodoxe , si mai mult decat atat ,e aproape de poarta catre Transilvania , de unde incepe influenta catolicismului …inca o data , e doar o parere personala , sper sa nu supar pe nimeni

  9. Inflacararea sa e dublata de o sensibilitate, o caldura, o finete a lucrarii si o noblete duhovniceasca (care razbat si din acest interviu cu putere), care greu pot fi banuite daca ne limitam la primele impresii, la aparente, care transpar mai greu din predici, dar care se pun foarte bine in evidenta in legaturile mai personale. Si mai ales in modul in care calauzeste, dupa parerea noastra, cea mai bine inghegata si formata duhovniceste si cea mai mai puternica obste de maicute din intreaga tara. Este un soc pentru cine se asteapta sa vada ceva cazon, rece si otelos, daca se ia dupa aparente. Acolo insa se intalneste Filocalia in act, in lucrare. Si ca sa realizezi asa ceva, la o asemenea inaltime ametitoare, iti trebuie daruri, harisme deosebite si intretinute de propria smerenie si nevointa neincetate… Nu doar inflacarare de marturisire.

  10. La multi ani Parintelui Iustin!

    Ma bucur f mult ca ati dat acest interviu, pur si simplu mi-a umplut inima de bucurie (duhovniceasca). I-am cunoscut pe ambii parinti si am mare evlavie catre amandoi.
    Sincer sa fiu eram un pic “suparat” ca de ceva timp nu am mai vazut nici un interviu cu Pr. Iustin pe site-ul razbointrucuvant si ma temeam ca nu cumva din varii motive adminii sa se fi suparat pe el.

    Doamne ajuta!

  11. @ daniel:

    Nu se pune problema asa, doar ca unii au cautat sa puna un soi de “monopol” si sa incerce tot felul de manevre de exploatare (instrumentare) a sa in anumite directii – despre care a vorbit deja parintele Proclu, dar si autorul de pe “Oameni si demoni”, al carui text l-am publicat aici. Pentru cine poate intelege putin si printre randuri.

  12. Multumim pentru aceste cuvinte care ni-i infatiseaza pe cei doi duhovnici, P. Justin si P. Amfilohie, precum un avva si un ucenic, in adevarata lumina a marturisirii cu dragoste, a marturisirii cu durere.

    Mesajul lor este viu si patrunzator, pentru cine se sileste sa-l inteleaga cu o inima destelenita de patimi, si cu o minte pazita prin supunerea oricarui gand lui Hristos: “raul nu se poate birui prin rau, nici prin stiinta, ci doar prin Evanghelie. Si cred ca asta ar trebui sa inteleaga toata lumea de astazi: prin violenta nu se poate realiza o imparatie a iubirii si a pacii“.”Numai niste suflete curate mai pot schimba ceva in tara asta…

  13. “Am aruncat pesmetii la gaini, am pus mana pe carte si-am luat viata in piept!
    Acest pasaj mi-a produs si mie un zambet precum probabil multora dintre voi dupa care mi-am dat seama ca pentru mine se traduce asa: “sa-mi iasa din cap toate prostiile, sa citesc mai mult Sfintele Evanghelii si Psaltirea si sa ma straduiesc sa le pun in practica, in viata de toate zilele.

    “Am mai observat ca Parintele nu intrebuinta nici batjocura, nici ironia.
    Tonul aspru il folosea doar in anumite situatii, rastitul foarte rar, in nici un caz racnetul.”
    Multa vreme am crezut ca ironia sau sarcasmul prin “usturimea” produsa pot aduce pe cineva pe cale, pot trezi constiinte…surpriza mare…am aflat ca nu, nicidecum, poate pe moment…dar ca “leac” aplicat de mai multe ori nicidecum si aci parintele Iustin cu ajutorul parintelui Amfilohie ne confirma acest lucru.

  14. am cunoscut un parinte pe nume martinian ,este staret la minastirea sf nicolae si sf bretanion din com 23 august jud constanta.Se cunoaste ca a fost ucenic al parintelui iustin pirvu un mare traitor,un cleric deosebit.

  15. cum se poate ajunge la parintele iustin parvu ori parintele amfilohie?
    am mare nevoie de sfaturile lor.
    multumesc.

  16. @ Gina:

    Mergand la manastirile Petru Voda (jud. Neamt), respectiv Diaconesti (Bacau).

  17. Ce faci cand vrei sa te folosesti de imaginea Parintelui Justin iar blogosfera ortodoxa nu te baga in seama?
    Simplu: il pui pe danoiu sa-ti faca propriul blog “ortodox”, sa vada lumea cat de apreciat este tudor ionescu si cat de ticalosi sunt toti ceilalti. Unii oameni nu au simtul ridicolului…

    http://deveghepatriei.wordpress.com/2011/05/26/marea-minciunacititi-cu-atentie-materialul-si-judecati-singuri-suntem-noi-nebuni-la-cap-cand-spunem-ca-anumite-persoane-se-folosesc-de-nationalism-si-ortodoxiesa-vedem-in-continuare/

  18. Pingback: PARINTELE AMFILOHIE BRANZA (Manastirea Diaconesti). INTERVIU EXCLUSIV DESPRE LUMEA DE AZI SI PRIORITATILE DIN VIATA DUHOVNICEASCA (audio)
  19. Pingback: PARINTELE AMFILOHIE DE LA DIACONESTI: Ce inseamna si cum se dobandesc curajul NE-LUMESC si demnitatea CRESTINA? -
  20. Pingback: PARINTELE IUSTIN PARVU – 93 DE ANI! “Document”- Interviul lui Sorin Dumitrescu din 1997 (video) -
  21. Pingback: “Vai, ce de ingeri aici!” REPORTAJE INEDITE CU PARINTELE IUSTIN PARVU si cu orfanii ingrijiti de maicute la Petru-Voda (video) -
  22. Pingback: PARINTELE AMFILOHIE DESPRE JERTFA SFINTILOR INCHISORILOR SI INTOARCEREA LA HRISTOS (video). “Fratietatea in Hristos este unica, pentru ea ne-a creat Dumnezeu!” -
  23. Pingback: PARINTELE AMFILOHIE la Sophia (audio si text): “Tara are nevoie de oameni care sa se pocaiasca cu adevarat. POCAINTA ESTE DE TEMUT DEMONILOR!” -
  24. Pingback: PARINTELE IUSTIN PARVU LA COTA 94! Marturia parintelui Iustin Petre de la Man. Sf. Ioan Casian: “Pentru mine a fost primul om fericit pe care l-am intalnit” -
  25. Pingback: Predica la Duminica Slabanogului despre MUCENICIA BOLII PARINTELUI IUSTIN, despre PREDANIA SUFERINTEI, curajul credintei, ispita osandirii si LUPTA IMPOTRIVA BISERICII SI A VALORILOR NORMALE (video) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  26. Pingback: PARINTELE IUSTIN de la Petru-Voda - IN STARE GRAVA din cauza unui cancer care a aparut si evoluat... suspect de rapid. SA-I FIM ALATURI DUHOVNICESTE! - Război întru Cuvânt
  27. Pingback: PARINTELE IUSTIN PARVU A TRECUT LA DOMNUL dupa o viata de mucenicie pana in ultima clipa… DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA SI SA-I SCRIE NUMELE IN CARTEA VIETII, PRINTRE SFINTI! -
  28. Pingback: Parintele Justin Parvu – Sufletul cel mare al neamului nostru | albastru de...
  29. Pingback: PARINTELE IUSTIN, in primul sau interviu, din 1991, luat de Maica Nina din Alaska: “Vedeti voi, noi am tacut prea mult, ne-am facut prea mult ca nu vedem sau nu auzim. Noi inca dormim”. VIATA IN INCHISORILE COMUNISTE -
  30. Pingback: La plecarea Parintelui Iustin, duhovnicul sfintit prin patimire si jertfa tacuta. MARTURII CALDE DESPRE O FLACARA CARE A ARS PANA LA CAPAT DIN IUBIRE NEINTELES DE MARE PENTRU OAMENI - Război întru Cuvânt
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate