SALARIATUL ROMAN – IEFTIN SI USOR DE SANTAJAT/ Continua scumpirile la alimente: ROMANIA, PIATA DE DESFACERE PENTRU IMPORTURI?/ Ce se ascunde sub promisiunile bunastarii si ale recuperarii salariilor si pensiilor?

Economistul Roubini, la Bucuresti: “Mai aveti nevoie de masuri de austeritate”/ BNR O TINE GAIA-MAȚU CU INTRAREA IN EURO, PREGATIND TERENUL PENTRU O AUSTERITATE CUM NU AM VAZUT PANA ACUM

FMI nu mai da bani Greciei care, in disperare de cauza, isi da privatizarile pe mainile Uniunii Europene/ CANDIDATUL EUROPEI LA FMI – ANCHETAT PENTRU ABUZ DE PUTERE…

• ANTENA 3: INS: 10% din salariaţii români îşi întreţin familia cu 600 lei lunar

Puţin peste 100 de euro – cu atât pleacă acasă 250.000 de români după o lună de muncă. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS), mai mult de jumătate dintre românii care au un loc de muncă primesc cel mult 1.500 de lei pe lună.

600 de lei lunar este suma cu care trebuie să îşi întreţină familia unul din 10 salariaţi români. Nici ceilalţi angajaţi nu sunt mai fericiţi în ziua de salariu. Mai mult de jumătate dintre salariaţii români, adică 1,9 milioane de persoane, au pe cartea de muncă între 600 şi 1.500 de lei. Suma cu care pleacă acasă este însă mult mai mică. Puţin peste 1.000 de lei primeşte un angajat după ce statul impozitează un salariu brut de 1.500 de lei.

La polul opus, doar 7% dintre salariaţii români se pot declara liniştiţi. Câştigă cel puţin 3.000 de lei lunar. În octombie 2010, luna în care a fost realizată ancheta, românii au primit un salariu mediu de 1.500 de lei. Tot atunci, numărul angajaţilor depăşea cu puţin cifra de 4.000.000 de oameni, în scădere cu 300.000 faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

Studiul a fost realizat de INS şi este cea mai importantă anchetă anuală asupra numărului de salariaţi şi a nivelului salariilor medii.

• GANDUL: BURSA LOCURILOR DE MUNCĂ. Peste o sută de persoane din Bucureşti au venit la deschidere. La Piteşti s-au înghesuit peste 2.000 de oameni

Peste o sută de persoane aşteptau, vineri dimineaţă, să intre la Bursa locurilor de muncă din Capitală, unde 40 de angajatori oferă aproximativ 900 de locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru absolvenţii de studii medii şi pentru muncitori calificaţi. La ora deschiderii Bursei locurilor de muncă din Capitală, în faţa Colegiul Economic “Viilor” erau peste o sută de oameni, care aşteptau să vadă oferta de locuri de muncă. Majoritatea celor interesaţi de bursa organizată de Agenţia Municipală de Ocupare a Forţei de Muncă (AMOFM) Bucureşti sunt persoane care au trecut de 40 de ani.

Argeş: Mii de persoane la Bursa de muncă; AJOFM a reţinut carnete de şomaj pentru ca oamenii să vină

Peste 2.000 de persoane s-au înghesuit, vineri, la Bursa locurilor de muncă de la Piteşti, iar mulţi dintre cei prezenţi au reclamat că reprezentanţii AJOFM Argeş au condiţionat vizarea carnetelor de şomer de participarea la bursă, conducerea instituţiei spunând că măsura este “legală şi binevenită”.

La Bursa locurilor de muncă de la Piteşti s-au înghesuit peste 2.000 de persoane, iar pentru a ţine mulţimea în frâu a fost nevoie de intervenţia jandarmilor, transmite corespondentul MEDIAFAX. Oamenii au spus că aglomeraţia s-a creat în condiţiile în care reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Argeş le-au reţinut “ilegal” carnetele de şomer, chemându-i la Bursa locurilor de muncă pentru a le restitui.

“Suntem nervoşi pentru că mulţi dintre angajatori au întârziat o jumătate de oră şi suntem nemulţumiţi că ni s-au reţinut ilegal carnetele de şomer în ziua vizei, înapoierea acestora fiind condiţionată de prezenţa la această bursă. Este inadmisibil ce se întâmplă“, a declarat unul dintre şomeri. Conducerea Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Argeş a recunoscut acestă măsură şi a spus că este “legală şi binevenită“.

“Nu este nicio condiţionare, măsura este legală şi binevenită, se aplică din 2006 şi alţi colegi de-ai mei din ţară o aplică. Sunt mulţi care vin la bursă, dar nu sunt interesaţi de locurile de muncă. Uite, am un croitor care are carnetul aici şi am 50 de locuri de muncă pentru croitori. Îl invit să îi dau repartiţie, nu să îi dau carnetul înapoi. Păi dacă avem loc de muncă, îi propunem şi refuză, trebuie aplicată legea şi ştiţi şi dumneavoastră ce măsuri trebuie luate. Repet, este o măsură legală, iar prin această măsură încercăm să-i aducem pe şomeri la bursa locurilor de muncă pentru a fi“, a declarat directorul AJOFM Argeş, Iulian Nicolae.

De asemenea, reprezentanţii AJOFM Argeş au susţinut că această măsură este singura modalitate de a-i determina pe oameni să fie intersesaţi de găsirea unui loc de muncă.

• REALITATEA: 2000 de oameni s-au îmbrâncit pentru carnetele de şomer la bursa locurilor de muncă din Piteşti

Scandal monstru la bursa locurilor de muncă din Piteşti. 2.000 de persoane s-au călcat în picioare, dar nu pentru a-şi găsi un loc de muncă, ci pentru a-şi recupera carnetele de şomer.

• Hotnews: UPDATE Posta Romana a decis sa-si reduca posturile de conducere: Sapte din cele 11 sucursale din tara vor disparea

Consiliul de Administratie al Postei Romane a hotarat joi modificarea structurii interne si reducerea posturilor de conducere din cadrul companiei, a anuntat vineri compania. In urma acestei decizii aprobate vineri, 27 mai, si de Adunarea Generala a Actionarilor, din cele 11 sucursale specializate, existente la momentul de fata, vor ramane patru, si anume: Sucursala Servicii Integrate, Sucursala Servicii Financiare, Sucursala Fabrica de Timbre si Muzeul National Filatelic. (…)

• MEDIAFAX: Agrostar: Produsele alimentare se vor scumpi cu 3-5% în perioada următoare

Produsele alimentare se vor scumpi cu 3-5% în perioada următoare din cauza condiţiilor meteo nefavorabile şi a contextului internaţional, au anunţat vineri, la un seminar, reprezentanţii federaţiei Agrostar. Agrostar pune viitoarele majorări de preţuri şi pe seama lipsei unei “strategii coerente” a Ministerului Agriculturii şi cere demisia ministrului Valeriu Tabără.

“Ministrul Agriculturii nu poate să intervină direct în reglarea preţurilor, dar poate să o facă prin politici sectoriale, ceea ce lipseşte cu desăvârşire la ora actuală. Pot fi luate măsuri de stimulare a investiţiilor şi de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene“, susţine Niculae Ştefan, preşedintele Agrostar.

El consideră că lipsa unei strategii agricole duce la agravarea situaţiei fermierilor şi la împovărarea românilor cu preţuri greu de suportat la alimente. “În viitor, lupta pentru resursele de hrană ale planetei se va ascuţi, iar România, deşi are potenţial uriaş în domeniu, va fi doar o piaţă de desfacere pentru produsele scumpe din import. Optimismul exagerat al domnului Valeriu Tabără, care susţine că România nu se va confrunta cu o criză alimentară, arată lipsă de realism din partea domniei sale“, a completat Ştefan.

La începutul lunii mai şi preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, declara că preţurile produselor alimentare procesate vor creşte în următoarele 2-3 luni cu până la 10-12%.

El afirma atunci că majorările de preţuri au început deja, se vor derula pe parcursul următoarelor 2-3 luni şi nu se poate face nimic pentru stoparea lor. Potrivit datelor INS, inflaţia anuală a urcat de la 8,01% în martie la 8,34% în aprilie, atingând maximul din iulie 2008, după ce rata lunară s-a situat la 0,66% în principal ca urmare a scumpirii energiei electrice, cartofilor, fructelor proaspete, zahărului şi ţigărilor.

În primele patru luni ale acestui an, preţurile au crescut la cartofi cu peste 30%, la alte legume şi conserve de legume cu 21,2% şi în cazul zahărului cu 17,56%. Astfel, mărfurile alimentare erau în luna aprilie cu 5,08% mai scumpe comparativ cu finele anului trecut. Federaţia Agrostar a fost înfiinţată în 1990 şi numără peste 38.000 de membri, având în componenţa sa peste 150 de sindicate din toate ramurile agriculturii.

• ANTENA 3: O pensionară şi-a dat foc la apartament pentru că nu mai putea să plătească întreţinerea

Locatarii unui bloc din Braşov au tras o sperietură cumplită după ce au văzut că dintr-un apartament de la etajul 9 ies flăcări. Oamenii au ieşit imediat din case şi din fericire, nimeni nu a fost rănit. Vecinii spun că proprietara a ameninţat în repetate rânduri că îşi va da foc la casă pentru că nu mai are cu ce să-şi plătească întreţinerea. Întregul bloc s-a umplut de fum din cauza incendiului şi locatarii au fost evacuaţi. Flăcările au distrus apartamentul şi au afectat şi locuinţele învecinate.

Proprietara apartamentului în care a izbucnit incendiul, o pensionară care locuieşte singură, este de negăsit. Vecinii cred însă că ea a dat foc locuinţei, aşa cum a ameninţat în repetate rânduri că va face din cauza sărăciei în care trăia. Autoritatile au demarat o ancheta pentru a stabili in ce conditii s-a produs incendiul si daca proprietara apartamentului care a ars este sau nu vinovata.

• GANDUL: EMIL BOC: Bugetarii ÎŞI VOR RECUPERA INTEGRAL SALARIILE, în 2012, în două tranşe

Pierderea salarială în sectorul bugetar decisă anul trecut va fi recuperată integral anul viitor, dar probabil în două tranşe, dintre care una aplicată la 1 ianuarie 2012 sau în prima parte a anului, a declarat, joi, premierul Emil Boc. “Pierderea salarială va fi recuperată integral în 2012, dar probabil în două tranşe. Astăzi, nu cred că putem promite recuperarea într-o singură tranşă“, a spus Boc, la o televiziune de ştiri.

El a arătat totodată că recuperarea salarială nu va fi influenţată de calendarul electoral aferent anului 2012. “Nu au legătură cu calendarul electoral aceste mecanisme economice, pentru că noi vorbim de revenirea la salariile din 2010, înainte de tăiere, nu vorbim de lucruri promise cum a făcut Guvernul Tăriceanu, când, în 2008, ştiţi câte acte au fost de majorare a salariilor. S-au majorat drepturile într-un act electoral. Cu siguranţă nu se va corela cu mecanismul electoral“, a spus Boc.

Legea responsabilităţii fiscale interzicerea efectuarea de majorări salariale cu şase luni înainte de alegeri.

În privinţa pensiilor, şeful Guvernului a amintit că, potrivit legislaţiei în vigoare, acestea vor fi majorate anul viitor cu 100% raportat la inflaţie şi 50% din creşterea salariului mediu brut.
Anul trecut, Guvernul a decis reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25%, măsură aplicată din luna iulie. În ianuarie 2011, salariile de bază ale bugetarilor au crescut cu 15%, dar raportat la nivelul din luna octombrie 2010, şi nu din luna iunie. Astfel, salariile sunt mai mici cu 13,75% faţă de luna iunie 2010, când au fost reduse de Guvern.

Proiectul Strategiei fiscal-bugetare pe 2012-2014 relevă că Guvernul ia în calcul reducerea drastică a sumelor care trebuie plătite anul viitor bugetarilor cu titluri judecătoreşti executorii, de la 34% la doar 5% din total, astfel încât să îşi poată onora angajamentul de recuperare integrală a tăierilor salariale pentru toţi angajaţii din sectorul public. Se menţin contribuţiile de sănătate pentru pensiile mai mari de 740 de lei

Guvernul va menţine şi anul viitor decizia ca pentru pensiile pornind de la 740 lei să fie achitate contribuţii sociale de sănătate, a declarat, joi, premierul Emil Boc, la o televiziune de ştiri.

Guvernul a decis, la sfârşitul anului trecut, ca pensionarii cu venituri pornind de la 740 lei şi revoluţionarii, cu excepţia celor răniţi, să achite, de la 1 ianuarie 2011, contribuţii sociale de sănătate, numărul contribuabililor incluşi astfel în baza de impozitare fiind de două milioane persoane.
Statul estimează că va încasa din aceste contribuţii suplimentare 1,4 miliarde lei anual.

• Trenduri: Cum sa ne ferim de viitoarea bunastare

Înţeleg că suntem în situaţia în care dezastrul bunăstării este inevitabil. Un purcoi de ieuro se îndreaptă cu o viteză incontrolabilă către noi, ceea ce, desigur, va conduce la aprecierea leului. Ştiu, e o tragedie pentru toată populaţia ţării. Bunăstarea riscă să devină o obsesie care trebuie combătută cu putere.

Şi acum să revenim cu picioarele pe pământ. Hai să privim puţin în spate. În 2009 toată suflarea politico-economică a ţării spunea apăsat că nu e nicio problemă cu ţara. Să luăm câteva citate din declaraţiile vremii. Cea mai optimistă declaraţie era facută spre sfârşitul anului 2008 şi suna cam aşa:

“Activitatea economica(in 2009) va slabi si va fi o crestere economica, probabil, intre 3% şi 6%, depinzand foarte mult de cat de inteleapta va fi componenta politica si cat de corect va fi diagnosticul”

Ceva mai târziu, prin mai 2009, eternul Vasilescu declara solemn:

“In BNR este un pariu legat de evolutia economica. Guvernatorul mizeaza ca nu vom avea crestere negativa in acest an, chiar daca vom avea scadere in primele doua trimestre”

Ce s-a întâmplat atunci ştiţi cu toţii. Ne-o spune acum chiar Guvernatorul:

“Noi(în 2009) nu am fost într-un «sudden stop», prin comparaţie medicală ca un infarct, dar am fost foarte apropiaţi de un «sudden stop».”

În aceste condiţii e clar că nu mai are sens să mai întrebăm ce s-a întâmplat cu pariul de-atunci. Dar cred că face sens să ne întrebăm ce se ascunde în spatele declaraţiilor optimiste de-acum. Desigur, scurta perioadă de relaxare economică a mai dezgheţat fluxurile de bani, dar perspectivele nu sunt dintre cele mai faste. Revenirea pe prima pagină a problemelor Greciei şi a celoarlalte PIIGS reprezintă principalul factor de risc. Returnarea banilor împrumutaţi de la FMI este imposibilă din punctul meu de vedere, iar acest amănunt este un factor puternic de presiune. Cum se va rezolva problema? Prin împrumuturi de pe piaţă, mult mai scumpe şi deosebit de problematice în această perioadă de foc. Despre noi rostogoliri ale datoriei nu cred că va mai fi vorba în condiţiile schimbării de putere de-acolo. Dar acestea sunt doar câteva elemente ale ecuaţiei. Ar mai fi de amintit trendul descrescător al remiterilor, precum şi intenţiile clare ale unor jucători de a părăsi piaţa autohtonă.

A sosit oare vremea să fim iarăşi optimişti? Poate că da, dar cred că ar trebui să priviţi cu atenţie la factorii de risc. De asemenea, trebuie urmărită cu atenţie Grecia. Dacă lucrurile scapă de sub control acolo, cred că prioritatea zero devine păzirea banilor. Dar despre aceste lucruri probabil vom vorbi atunci când “lupta cu bunăstarea” va fi devenit o altă mică neconcordanţă.

• ADEVARUL: VIDEO Roubini: Mai aveţi nevoie de măsuri de austeritate

Economistul-vedetă Nouriel Roubini a transmis ieri, la Bucureşti, că România are o revenire lentă a economiei şi că trebuie continuate reformele structurale. Unul dintre puţinii specialişti care au prevăzut recesiunea crede că statele care şi-au redus deficitele, ca Ungaria şi România, încep să culeagă roadele.

Potrivit economistului american Nouriel Roubini, România experimentează o revenire lentă a economiei, mai apropiată de cea a statelor dezvoltate, chiar dacă după o recesiune este de aşteptat o creştere mai accelerată. „Vizionarul” actualei crize, poreclit şi „Dr. Doom”, a făcut o radiografie incomodă a stării economiei din zona euro, dar şi din SUA. În privinţa României, Roubini a dat semnale în linie cu cele ale majorităţii analiştilor, inclusiv ale finanţatorilor externi, şi nu a oferit reţete „miraculoase” de ieşire din criză.

„Trebuie să continuaţi cu reformele structurale, aveţi nevoie de măsuri de austeritate“, a semnalat economistul american, prezent la o conferinţă organizată de Forum Invest. În esenţă, acesta a arătat că ţara este pe drumul cel bun şi că reducerea deficitului bugetar a fost o măsură înţeleaptă. Printre rânduri, Roubini a punctat şi întărirea dialogului Guvern-parteneri sociali.

Zona euro, mai târziu

Nici în privinţa aderării României la zona euro Roubini nu a ieşit din opinia generală a economiştilor autohtoni. „În mod realist, nu cred că ţara va fi capabilă să intre în zona euro în 2015, pentru că în primul rând s-ar putea să nu fiţi pregătiţi. Nu este nimic rău în a mai aştepta un an sau doi“, a arătat economistul. El a subliniat că un alt motiv de întârziere ar fi situaţia din Grecia, din cauza căreia „există o rezistenţă a actualilor membri, care sunt îngrijoraţi dacă un stat este pregătit sau nu să adere“.

Statul elen a fost, de altfel, în centrul discursului de la Bucureşti, iar previziunile lui Roubini nu au fost de natură a calma pieţele financiare, de care Grecia are atâta nevoie pentru a-şi rescadenţa imensa datorie publică. Chiar dacă va implementa, în totalitate, programul cerut de FMI şi Comisia Europeană, peste doi ani, „în cel mai bun caz“, datoria publică va ajunge la 160% din PIB. Deşi previziunea lui Roubini o plasează mai degrabă în jurul valorii de 190% din PIB.

Riscul de contagiune

Roubini a arătat că temerile legate de contagiune şi colaps financiar în cazul restructurării datoriei Greciei trebuie eliminate şi a criticat abordările membrilor Băncii Centrale Europene. „Pieţele aşteaptă o restructurare ordonată a datoriilor Greciei. Acest lucru nu înseamnă default, ca în cazul Rusiei, Ecuadorului sau Argentinei, ci emiterea de obligaţiuni pe o perioadă mai mare de timp la o dobândă mai mică“, a spus Roubini. „Dacă vă faceţi treaba intern, veţi ieşi din probleme, dar dacă nu vă faceţi temele, atunci nu va conta ce se întâmplă cu datoria Greciei“.

• HOTNEWS: AUDIO Jurnalul Economic RFI – HotNews.ro: Nouriel Roubini: Reformele structurale pe care si Romania le are de facut se traduc simplu: austeritate fiscala. PIB-ul Germaniei va creste cu mai mult de 3% in 2011, depasind estimarile guvernului

Nouriel Roubini: Reformele structurale pe care si Romania le are de facut se traduc simplu: austeritate fiscala

Reformele structurale pe care si Romania le are de facut se traduc simplu: austeritate fiscala. Verdictul vine de la economistul american Nouriel Roubini, supranumit “Dr. Doom al economiei”, care a declarat in cadrul unui seminar organizat la Bucuresti ca Romania recupereaza, dar sub ritmul pietelor vecine. Recomandarea sa pentru aceasta perioada o reprezinta realizarea de investitii in cercetare, inovare si prudenta. “Nu cred că România va putea adera la zona euro în 2015 pentru că nu cred sunteţi pregătiţi şi cred că este bine să aşteptaţi un an sau doi pentru a fi gata“, a precizat Roubini. Acesta a apreciat politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei drept una “corecta”, punctand ca inflaţia crescută din România este una temporară, influenţată şi de majorarea de anul trecut al Taxei pe Valoare Adaugata. “Pentru Romania si Ungaria, reforma a fost dureroasa, dar incepe sa dea rezultate“, a declarat economistul. Potrivit acestuia, Irlanda, Spania si Portugalia au pierdut accesul la piete pentru ca au aplicat politici gresite.

• Ziare.com: Adrian Vasilescu, despre ce inseamna trecerea la euro pentru romani

Tot mai multe voci sustin ca Romania nu ar avea nicio sansa sa intre in zona euro in 2015, anul tinta sustinut de Guvern.

Unul dintre cei mai cunoscuti economisti ai lumii, Nouriel Roubini, a declarat ca Romania nu ar trebui sa se grabeasca sa adopte moneda unica europeana, deoarece nu este deloc pregatita si ar putea repeta greseala Greciei, o tara care se lupta cu datorii imense si cu o incapacitate de redresarese economica, in ciuda unor ajutoare financiare de 110 miliarde de euro din partea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International.

La randul sau, consilierul prezidential Leonard Orban a spus, recent, ca Romania nu indeplineste, in acest moment, criteriile de intrare in zona euro, insa decizia de mentinere a tintei de 2015 va reprezenta un imbold in plus de a realiza planul de reforme.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, a explicat, intr-un interviu pentru Ziare.com, care sunt riscurile si avantajele intrarii tarii in zona euro, precum si ce conditii trebuie sa indeplinim pentru a atinge acest obiectiv, dupa ce, de curand, declara ca Romania este “admirabil de nepregatia” pentru acest lucru.

Ce risca Romania daca intra nepregatita in zona euro?

Riscul sa intram nepregati nu exista. Nu putem sa intram, daca nu suntem pregatiti.

Inainte de ’89, examenele la Drept si la Medicina erau foarte grele. Erau cate 14 – 15 candidati pe un loc, se intra foarte greu, si erau candidati cara dadeau de vreo 4 – 5 ori, pana sa intre. Au fost multi dintre marii juristi ai tarii si marii medici ai tarii, care au intrat a patra sau a cincea oara. Nu este nicio jena sa nu intri in primul an. Important este sa ne pregatim ca sa intram. Pregatirea, fie ca intram in zona euro sau nu intram, criteriile tot trebuie sa le indeplinim pentru noi, pentru ca, altfel, ramanem saracii Europei. Cu cat vom intra, cu atat mai bine, pentru ca inseamna ca vom fi mai repede bine pregatiti.

Care sunt avantajele intrarii in zona euro?

Primul avantaj va fi ca suntem intr-un club de elita. Asta e mare lucru. Depinde intotdeauna in ce anturaj esti. Si omul simplu isi cauta un anturaj. In al doilea rand, riscul valutar este o mare problema pentru economia Romaniei si pentru oamenii care s-au imprumutat la banci, in valuta. Romania ar scapa de riscul valutar. Pe urma, ar fi intr-o zona competitiva. De ce se bat parintii ca sa-si dea copiii la licee tari, unde competitia e foarte mare? Pentru ca, acolo, si ei se duc cu valul.

Care sunt principalele dezavantaje?

Dezavantaje sigur ca pot fi. Dar, unde in lumea asta exista numai avantaje?! Intotdeauna trebuie sa le pui in balanta.

Ca vor creste unele preturi? Dar si acum unele preturi sunt mai mari decat in zona euro. Probabil ca va creste pretul painii. Dar tot se va scumpi odata, pentru ca ne vom alinia la Europa. Poate si benzina. Acum avem cea mai ieftina benzina din Uniunea Europeana. Poate n-o s-o mai avem pe cea mai ieftina. Dar e posibil sa si ramanem cu benzina ieftina.

Aceste riscuri sunt potentiale, ele pot sa vina, pot sa nu vina, dar avantajele sunt sigure.

Cum va resimti romanul de rand avantajele adoptarii monedei unice?

In primul rand, vor ajunge intr-o zona in care vor avea o perspectiva daca se apuca de munca sau de furat. Ca sa traiesti bine, ai aceste doua perspective: sa te apuci de munca sau de furat. Sa muncesti e greu, dar sa furi e riscant. Daca vor munci mai bine, vor trai mai bine. Din cer nu cade nimic si nu o sa cada niciodata, de acum inainte. Niciodata efectele nu vin imediat. Intai trebuie sa muncesti, sa te apuci serios de lucru, si apoi vin efectele, dupa doi – trei ani.

Care sunt, punctual, conditiile pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru a putea intra in zona euro?

Conditiile sunt foarte limpezi, exact ca la examenul de admitere: e data materia si din asta trebuie sa te pregatesti. Sunt 5 criterii nominale si “n” criterii de convergenta reala.

Cele cinci criterii nominale sunt:

Inflatia: trebuie sa fie cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante trei tari in materie de inflatie.

Datoria publica a tarii: trebuie sa fie pana in 60 la suta din PIB. La noi, deocamdata, e de 32 la suta.

Cursul: trebuie sa fie stabil.

Dobanda pe termen lung: trebuie sa fie, de asemenea, cu 2 puncte procentuale peste media celor mai performante trei tari.

Deficitul bugetar: trebuie sa fie sub 3 la suta.

Pe urma, criteriile de convergenta reala. Unul este PIB-ul pe cap de locuitor. Nu este o norma anume, dar trebuie sa ne apropiem cat de cat de media statelor europene. Ponderea alimentelor in cosul de consum, care trebuie sa fie mai restransa, la noi e foarte mare inca. In general, sunt probleme de structuri economice.

• GANDUL: Ce se întâmplă cu ROMÂNIA dacă “va pica” GRECIA. Şeful miniştrilor de Finanţe din UE: FMI NU MAI DĂ BANI Greciei

Dacă îşi fac temele în ceea ce priveşte reformele, nici România şi nici alte state emergente din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), nu vor fi afectate de situaţia actuală din Grecia. Concluzia îi aparţine economistului Nouriel Roubini, supranumit de presa internaţională “Dr. Doom” datorită previziunilor pesimiste pe care le face asupra economiei. Roubini este recunoscut pe plan mondial pentru faptul că a prevăzut criza creditelor din SUA în 2007.

În ceea ce priveşte situaţia din Grecia, economistul a subliniat, cu ocazia unui seminar pe teme economice ţinut la Bucureşti, că nu se mai pune problema lui “dacă”, ci a lui “cum”, când vine vorba despre restructurarea datoriei publice a statului elen. Roubini a declarat că în cazul Greciei, unde datoria publică a urcat la 160% din PIB, statul nu mai poate gestiona singur situaţia.

Grecia ar putea pierde o tranşă de la FMI

La câteva ore după această declaraţie, Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogrup (consiliul miniştrilor de finanţe din UE), a declarat că este posibil ca FMI să nu mai acorde Greciei tranşa programată pentru luna viitoare, conform Bloomberg. În urma acestui anunţ bursa americană s-a “înroşit”, scăderea fiind amplificată şi de temerile investitorilor privind o revenire şi mai anevoioasă a economiei SUA.

Economiştii locali susţin că efectele crizei din Grecia, despre care din ce în ce mai mulţi economişti cred că va intra în incapacitate de plată, asupra României sunt limitate.
“Singura verigă dintre cele două economii este sistemul bancar. Trebuie subliniat însă că băncile locale nu sunt filiale ale băncilor elene, ci sunt de sine stătătoare, ceea ce înseamnă că atât timp cât în România ele sunt solide, şi sunt, nu vor fi probleme notabile“, a declarat pentru gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii.

Băncile greceşti deţin circa 17% din activele sistemului bancar românesc, cele mai importante instituţii de creditare, după valoarea activelor, fiind Alpha Bank, locul şase în topul celor mai mari bănci, şi Bancpost, care ocupă locul nouă. Alături de ele se mai află şi Piraeus, Banca Românească, Emporiki şi ATE Bank. Oficialii ATE Bank au anunţat la începutul acestei săptămâni că vor vinde participaţia majoritară la filialele din România şi Serbia.

BNR: băncile elene din România nu au niciun fel de problemă

Oficialii BNR susţin că băncile elene prezente în România sunt cât se poate de sănătoase. “Vorbesc în Grecia cel puţin săptămânal. Contactul cu ei este permanent. Rambursări anticipate de surse atrase din Grecia până acum nu s-au raportat, decât cele la scadenţă”, a declarat recent Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, citat de Ziarul Financiar. “Solvabilitatea lor este mai mare decât media pe sistem, calitatea activelor este la media pe sistem, lichiditatea este bună”, a adăugat oficialul băncii centrale.

Chiar dacă ele sunt sănătoase, există însă riscul contagiunii, după cum susţine Radu Crăciun. “Este posibil ca anumite ştiri proaste despre băncile-mamă din Grecia să le afecteze, prin ricoşeu, pe cele de la noi”, spune Crăciun.

• Adevarul: Grecii îşi dau privatizările pe mâna străinilor

Pentru a primi asistenţă financiară suplimentară de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, Grecia a aprobat un plan de privatizare în valoare de 50 de miliarde de euro. Acum, Atena ar putea preda frâiele procesului de privatizare unui grup de experţi ai UE din cauza speculaţiilor conform cărora autorităţile locale nu sunt capabile să-l finalizeze cu succes, transmite „Financial Times”.

„Statul nu funcţionează”

Potrivit publicaţiei britanice, tot mai mulţi oficiali europeni, care participă la negocieri şi care au un cuvânt de spus în legătură cu o nouă salvare de urgenţă a Greciei, sunt nemulţumiţi de faptul că Atena nu a demarat până acum procesul de vânzare a activelor, demers considerat singura şi cea mai sigură cale prin care ţara ar evita colapsul. „Statul pur şi simplu nu funcţionează”, a declarat unul dintre aceştia, adăugând că ineficienţa a creat nevoia ca o agenţie externă să se ocupe de proces. Potrivit presei internaţionale, Guvernul de la Atena acceptă această condiţie pentru un nou împrumut şi o minimă reeşalonare a datoriilor existente.

• MEDIAFAX: Fost oficial BCE: Grecia a trişat pentru a intra în zona euro

Grecia a fost capabilă să intre în zona euro numai prin înşelăciune, iar liderii din regiune au fost “prea politicoşi” pentru a aplica sancţiunile adecvate, prin care ar fi putut fi evitată criza datoriilor, a declarat Otmar Issing, fost economist şef al Băncii Centrale Europene (BCE).

“Când am lucrat pentru BCE, am suferit de fiecare dată când statele nu au îndeplinit criteriile. Grecia a trişat pentru a intra în zona euro şi este dificil să ştim cum să ne purtăm cu trişorii“, a declarat Issing (75 de ani) într-un interviu.

Issing, care a venit în BCE cu un an înainte de crearea euro, în 1999, şi a lucrat în instituţie până în 2006, a avertizat joi că Grecia nu va putea, probabil, să îşi onoreze obligaţiile financiare.

Capacitatea ţării de a-şi rambursa datoriile este îndoielnică, chiar dacă guvernul a aprobat un plan de accelerare a privatizărilor şi noi măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a primi o nouă tranşă din planul de susţinere financiară de 110 miliarde de euro din partea UE şi FMI, aprobat anul trecut.

Issing atribuie “problemele critice” din zona euro absenţei unor sancţiuni adecvate.

El a arătat că ar fi trebuit să aibă loc o monitorizare şi o evaluare mai bună, precum şi mai multe sancţiuni, întrucât “criza nu era inevitabilă“.

Costul asigurării datoriilor Greciei pentru default (incapacitate de plată) a atins un nou nivel record în această săptămână, iar randamentul obligaţiunilor pe termen de zece ani a urcat la cel mai ridicat nivel de la crearea euro, de peste 16%, fiind dublu faţă de nivelul obţinut în momentul aprobării ajutorului de 110 miliarde de dolari.

Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a avertizat, joi, că FMI ar putea să nu aprobe Greciei a cincea tranşă de împrumut, întrucât statul elen nu are garanţii de refinanţare pe următoarele 12 luni.

• GANDUL: Favorita la şefia FMI, Christine Lagarde, este anchetată pentru abuz de putere

Curtea de Casaţie din Franţa a început o anchetă în care va investiga implicarea ministrului francez de Finanţe, Christine Lagarde, în cazul de corupţie “Tapie”. Această anchetă vine la scurt

timp după ce Lagarde a devenit favorită la ocuparea postului lui Strauss-Kahn, după ce şi reprezentanţii guvernului olandez au declarat că îi oferă susţinerea, anunţă Daily Mail.

Drumul ministrului Lagarde către şefia FMI ar putea deveni ceva mai complicat decât se credea. Ea este acuzată că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Bernard Tapie să fie despăgubit cu 311 milioane de euro. Momentan, Christine Lagarde se află în vacanţă în Ville, Franţa, unde a fost şi fotografiată de paparazzi.

Povestea datează din 1993, când Tapie, fostul proprietar al companiei Adidas, a cerut băncii Credit Lyonnais să intermedieze vânzarea acţiunilor Adidas. Banca s-a ocupat de această vânzare, achiziţionând ea însăşi, la preţuri minime, parte din acţiunile Adidas. Omul de afaceri a dat în judecată banca, ajunsă în acel moment în mâinile statului francez. În 1999, cazul a ajuns la ministrul de Finanţe de la acea vreme, Dominique Strauss-Kahn, care a decis că vina o poartă statul şi nu banca. În anul 2008, moment în care Lagarde ajunsese deja la şefia Ministerului de Finanţe, s-a decis că statul francez urma să îi plătească lui Bernard Tapie despăgubiri de 311 de milioane de euro. Astfel, Christine Lagarde este acuzată că a ajutat la “premierea” lui Tapie cu o sumă mult prea mare luată din banii publici.

Judecătorii vor decide pe 10 iunie, într-un moment crucial în lupta pentru şefia FMI, dacă Lagarde va fi sau nu pusă sub acuzare. Într-o scrisoare trimisă Financial Times, un important om de afaceri, Jean-Pierre Lehmann, notează: “Christine Lagarde trebuie considerată nevinovată până la proba contrarie”. Ministrul francez spune că nu este îngrijorată de această anchetă. “Personal, nu am beneficiat de nimic din acest caz”, a declarat Lagarde.

• MEDIAFAX: Mari bănci europene finanţează producţia de bombe cu submuniţie

O sută şaizeci şi şase de instituţii financiare, private şi publice, între care şi mari bănci europene, continuă să investească în producători de bombe cu submuniţie, în pofida interzicerii acestora, au denunţat, miercuri, la Bruxelles, două organizaţii neguvernamentale.

De la 1 mai 2008, aceste bănci, dintre care 73 sunt americane, au investit, în total, 39 de miliarde de dolari, în opt societăţi producătoare de bombe cu submuniţie, afirmă organizaţia non-guvernamentală belgiană Netwerk Vlaanderen şi cea olandeză IKV Pax Christi, într-un raport intitulat “Worldwide investments in Cluster Munitions; a shared responsibility” (Investiţii mondiale în bombele cu submuniţie, o reponsabilitate împărtăşită).

Dar aceste ONG-uri notează că 26 de instituţii financiare din Uniunea Europeană (UE) au, de asemenea, interese financiare, care depăşesc trei miliarde de dolari, în activităţile producătorilor de bombe cu submuniţie.

Mari bănci europene ca Deutsche Bank (Germania), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) sau Société Générale (Franţa) finanţează producţia acestor arme interzise, subliniază raportul.

Există şi instituţii bancare, 23 în total, dintre care 22 europene, care îşi interzic finanţarea bombelor cu submuniţie, potrivit raportului. Între acestea se află Banca Etica, din Italia, şi NZ Superannuation Fund, din Noua Zeelandă. Alte bănci (24, dintre care 23 sunt europene) doar încearcă să împiedice acest tip de investiţii. Din această categorie fac parte Crédit Agricole, Crédit Suisse, ING, BNP Paribas sau Royal Bank of Canada.

“Cerem statelor membre ale UE şi liderilor politici să adopte o lege care să interzică acest tip de investiţii”, a declarat Ester Vandenbroucke, autorul raportului, într-o conferinţă de presă. Tratatul de interzicere a bombelor cu submuniţie, care a intrat în vigoare la 1 august 2010, ratificat de 57 de ţări, interzice în mod expres să se contribuie la producerea de arme care vizează în primul rând civili. Un total de 128 de instituţii financiare care investesc în bombe cu submuniţie provin din ţări care nu au semnat tratatul, între care Statele Unite, Rusia, China, Singapore, Coreea de Sud şi Taiwan.

Legaturi:

• GRECIA: noul val al austeritatii si restructurarea datoriei publice. BISERICA, PRIMA VIZATA PE AGENDA? Cu ce ne va afecta pe noi?
• FMI NE SCUMPESTE VIATA: eliminarea subventiilor la caldura, mii de posturi desfiintate la CFR, energie, posta, tarife crescute la CFR si Metrorex, management privat la CEC/ MINCIUNILE IESIRII DIN RECESIUNE SI A SCADERII SOMAJULUI – DEMONTATE/ FMI – o companie de stat a… marilor bancheri?
• CINE ESTE INSPIRATORUL POZITIEI ROMANIEI IN NEGOCIERILE CU FMI?
• S-a decis la ordinul FMI “restructurarea” companiilor strategice de stat. TRAIAN BASESCU “INSISTA” PENTRU INTRAREA SINUCIGASA A ROMANIEI IN ZONA EURO IN 2015/ BNR sustine nebuneste aceeasi ”tinta”, pe motiv ca trebuie continuate reformele nepopulare CU ORICE CHIP. Ce spune Ilie Serbanescu? Ce ne asteapta?