Acad. Dinu C. Giurescu si Prof. Radu Baltasiu despre STATUTUL MINORITATILOR SI LEGEA EDUCATIEI – metode de dezintegrare a statului national roman (VIDEO)

Venerabilul academician Dinu Giurescu – in postura de proroc care striga in pustiu, dand alarma in al unsprezecelea ceas in privinta iminentei prabusiri a hotarelor nationale. IL AUDE CINEVA?

Cercetătorul în sociologie Radu Baltasiu, directorul CESPE al Academiei Române:

„în contextul actual, Legea Statutului minorităţilor consacră renunţarea de către Statul Român la unele componente ale funcţiilor sale suverane în zonele unde etnicitatea este alta decât cea română. Statul Român nu descentralizează autoritatea, ci renunţă la ea în acele zone unde are deficit de reprezentare. Asistăm astăzi la curioase abandonuri istorice şi la momentul în care statul se retrage din faţa propriilor răspunderi”.

Academicianul Dinu C. Giurescu, a atras atenţia asupra faptului că Legea minorităţilor, în actuala sa formă, instituie „un guvernământ al minorităţilor naţionale în România”, şi

„ca istoric, ca fiu al tatălui şi bunicului meu, nu-mi vine să cred că partidele politice româneşti nu pot să găsească o soluţie împreună ca să păstreze coeziunea Statului Român, să apere identitatea naţională.”

• Ziaristi online:

De ce Statutul Minoritatilor este un proiect anti-national si anti-constitutional. ANALIZA

Prof. Dinu Giurescu: “Statutul Minoritatilor instituie un nou guvernământ al minorităţilor naţionale în România”

Prof. Vasile Stancu

Saptamana trecuta, marti, 7 iunie 2011, sala „Avram Iancu” a Palatului Parlamentului a găzduit dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării Statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş”, organizată de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al (CESPE) Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna – Harghita (CESCH), din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Desfăşurate pe parcursul a mai bine de trei ore, discuţiile au pus, faţă în faţă, concluziile la care a ajuns o parte a lumii ştiinţifice româneşti privind adoptarea pe „bandă rulantă” a unor legi fundamentale pentru prezentul şi viitorul poporului şi Statului Român, legi lipsite de orice bază ştiinţifică. De asemenea, au fost puse faţă în faţă acţiunile unor instituţii ale României, ale coaliţiei partidelor arcului guvernamental, cu acţiunile unor politicieni responsabili de soarta naţiunii, senatori şi deputaţi, care au avut bunăvoinţa să le asculte, să reflecteze la consecinţele dramatice pe care le vor genera, să caute răspunsuri la neliniştile lumii ştiinţifice, să găsească acele căi de acţiune care să stopeze continuarea procesului de pierdere a autorităţii Statului Român pe o parte însemnată din inima teritoriului său naţional.

Din multitudinea intervenţiilor, vom reda doar două care reflectă poziţiile unor reputaţi oameni de ştiinţă privind proiectul Legii Statutului minorităţilor – prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi academicianul Dinu C. Giurescu.

Cercetătorul în sociologie Radu Baltasiu, directorul CESPE al Academiei Române, a afirmat că

„în contextul actual, Legea Statutului minorităţilor consacră renunţarea de către Statul Român la unele componente ale funcţiilor sale suverane în zonele unde etnicitatea este alta decât cea română. Statul Român nu descentralizează autoritatea, ci renunţă la ea în acele zone unde are deficit de reprezentare. Asistăm astăzi la curioase abandonuri istorice şi la momentul în care statul se retrage din faţa propriilor răspunderi”.

Acestea toate îl fac pe cunoscutul sociolog să ajungă la

„cea mai serioasă concluzie ca om de ştiinţă. Neputinţa sa de a proteja statul de el însuşi… de a obliga statul să-şi îndeplinească funcţiile sale”. „Această Lege a Statutului minorităţilor – spunea în continuare profesorul Radu Baltasiu – nu are întemeiere, conform legii, pe un studiu foarte serios în teren. Orice reorganizare legislativă, foarte serioasă şi profundă, recomandă, cum de altfel şi aceasta, un proiect de studiu ştiinţific. Altfel, şi eu ca cercetător şi instituţiile de cercetare ale ţării, consumă, banii publici degeaba”.

În finalul cuvântului său, Radu Baltasiu adresa un îndemn plenului Academiei Române, universităţilor şi experţilor din această ţară de a-şi spune răspicat cuvântul în aceste probleme de importanţă naţională.

La rândul său, academicianul Dinu C. Giurescu, a atras atenţia asupra faptului că Legea minorităţilor, în actuala sa formă, instituie

„un guvernământ al minorităţilor naţionale în România”, şi „ca istoric, ca fiu al tatălui şi bunicului meu, nu-mi vine să cred că partidele politice româneşti nu pot să găsească o soluţie împreună ca să păstreze coeziunea Statului Român, să apere identitatea naţională”… „Vă rog gândiţi-vă, însă, ce se întâmplă dacă majoritatea guvernamentală îşi asumă răspunderea pentru Statutul minorităţilor?! Ce facem şi cum acţionăm în continuare?”,

a lansat, în final, reputatul istoric temele de gândire pentru viitorul imediat, care stau în faţa părţii responsabile a clasei politice româneşti, participantă la dezbatere, şi nu numai, cât şi întregii naţiuni române.

Privind manifestarea în ansamblul său, ţin să subliniez faptul că participanţii au apreciat calitatea şi nivelul academic al intervenţiilor şi au hotărât ca principalele concluzii care s-au desprins să fie date publicităţii printr-un comunicat de presă (vezi alăturat). În final, cei care au luat parte la această activitate, au fost unanim de acord a felicita pe cei trei iniţiatori: Eugen Popescu – preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, prof. univ. dr. Radu Baltasiu – director CESPE al Academiei Române şi dr. Ioan Lăcătuşu, director CESCH, pentru excelenta mediere şi organizare a dezbaterilor.

Sursa: Condeiul Ardelean

Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei. VIDEO/AUDIO/FOTO/DOC

O afirmatie deosebit de grea si un semnal de alarma extrem de grav catre toate autoritatile statului a facut ieri profesorul academician Dinu C Giurescu la dezbaterea privind Statutul Minoritatilor, organizata de societatea civila romanesca la Senat.

“Am asistat odata la prabusirea frontierelor Romaniei, in 1940, ca elev de liceu. N-as vrea sa asist a doua oara la prabusirea hotarelor tarii, prin vointa factorilor politici interni”,

a spus istoricul Dinu C Giurescu, in incheierea alocutiunii sale (video mai jos) despre Statutul Minoritatilor si atacul la fiinta nationala si statul roman prin Legea Educatiei si propunerea de regionalizare a tarii.

“Este o adevarata ofensiva la articolul I din Constitutia Romaniei. Miza este de prima insemnatate: este vorba de destramarea treptata a statului roman si a hotarelor sale”,

a subliniat profesorul Giurescu la dezbatera desfasurata, parca nu intamplator, in sala Avram Iancu a Parlamentului Romaniei.

De observat ca desi au fost invitate toate formatiunile politice, singura care a stralucit prin lipsa, sfidand academicieni, istorici, membri ai societatii civile si, mai ales, pe reprezentantii romanilor din Harghita, Covasna si Mures, a fost tocmai organizatia etnica responsabila de santajarea PDL si tentativa de destramare a Romaniei: UDMR. “Ce vreti, domnilor?” – s-a adresat profesorul Giurescu marilor absenti minoritari – “vreti sa retransformam Transilvania intr-o provincie maghiara. E, asta nu se mai poate! Se poate doar daca factorii interni cedeaza”. Vorbind despre modalitatea “dibace” prin care extremistii maghiari au desprins unele judete ale Romaniei pentru a le baga in “Casa Ungariei” de la Bruxelles, academicianul a spus:

“Le desprindem din Romania daca noi le dam. Aici e o chestiune de interes national. Pentru mine ca istoric si ca fiul al parintelui si bunicului meu sunt absolut… nu-mi vine sa cred ca partidele politice romanesti nu pot sa gaseasca o solutie impreuna ca sa pastreze coeziunea statului roman si sa apere identitatea nationala a acestei tari”.

Ziaristi Online ofera, in exclusivitate, cele mai importante luari de cuvant de la aceasta dezbatere, la care, printre altele, s-a solicitat imperativ respingerea acestui atentat la statul national unitar roman – Statutul Minoritatilor – si infiintarea unei Comisii parlamentare de ancheta asupra incalcarilor repetate ale Legii de catre reprezentatii organizatiei maghiare aflata la Guvernare si in ceea ce priveste neaplicarea Legii de catre organele MAI din Harghita, Covasna si Mures, la ordinele conducerii politice a Ministerului de Interne. Este de luat in seama, de catre unele personaje pripasite prin politica damboviteana si teleghidate de grupuri de interese antiromanesti, ca o eventuala asumare a raspunderii pe Legea Statutului Minoritatilor va fi cantecul de lebeda al PDL.

Ascultati aici o relatare de la fata locului realizata de Septimiu Sever pentru Radio Romania Actualitati, vizionati interventiile si cititi mai jos Comunicatul final al dezbaterii – publicat si de RGN Press – si o Sinteza documentara asupra consecintelor impunerii Statutului Minoritatilor anti-Romania.

Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

COMUNICAT

Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna – Harghita a organizat în data de 7 iunie a.c., în sala „Avram Iancu” din Parlamentul României, dezbaterea cu tema „Consecinţele adoptării statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”.

La dezbatere au participat: academicianul Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. Radu Baltasiu director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Eugen Popescu, preşedinte executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (moderatorul dezbaterii), dr. Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna – Harghita, Mircea Duşa, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, parlamentari PSD, PDL si PNL, din care amintim Lia Olguta Vasilescu, Florin Postolachi, Sergiu Andon, Horia Grama alti parlamentari, cercetători, profesori universitari, jurişti, istorici, istorici, jurnalişti precum şi reprezentanţii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Participanţii la dezbateri au hotărât să solicite parlamentarilor din cadrul Camerei Deputaţilor să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, în forma propusă de UDMR, deoarece această iniţiativă legislativă urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, înfiinţarea unor instituţii entice, paralele cu cele ale Statului Român, realizându-se astfel un transfer de suveranitate de la majoritate la minoritate, un pas decisiv spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii entice.

S-a cerut membrilor coaliţiei guvernamentale să nu adopte proiectul legii Statutului minorităţilor naţionale, prin asumarea răspunderii guvernamentale, deoarece actul normativ respectiv reglementează probleme de interes naţional, care vizează prezentul şi viitorul Statului Român, integritatea şi suveranitatea sa.

S-a evidenţiat necesitatea, ca la baza adoptării unei legi de o asemenea importanţă, să stea studii temeinice elaborate de Academia Română şi alţi specialişti din mediul universitar şi din instituţiile abilitate ale statului.

S-a solicitat ca proiectul legii Statutului minorităţilor să fie pus în dezbaterea Parlamentului României, numai după apariţia reglementărilor unitare ale Uniunii Europene, în problema minorităţilor naţionale.

S-a hotărât participarea reprezentanţilor mediului academic şi ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş la dezbaterea proiectului legii Statutului Minorităţilor Naţionale, din cadrul Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi, din cadrul Camerei Deputaţilor.

S-a solicitat înfiinţarea unei Comisii care să efectueze o anchetă parlamentară în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pentru cercetarea aspectelor referitoare la disoluţia Satului Român, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea românilor din cele trei judeţe şi activitatea organizaţiilor maghiare de extremă dreaptă care acţionează nestingherite în spaţiul public românesc.

S-a cerut iniţierea unor proiecte de legii privind susţinerea finaciară, de la bugetul central de stat, a unor publicaţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi continurea demersurilor în vederea asigurării finanţării, de la bugetul central, a proiectelor culturale ale asociaţiilor, ligiilor şi fundaţilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

S-a convenit înfiinţarea, din rândul parlamentarilor, aparţinând întregului spectrul politic românesc, a unui “Pact pentru România”, care să militeze pentru promovarea valorilor şi identităţii româneşti şi contracararea războiului de imagine care se duce împotriva României.

Biroul de presă

al CESCH

8.06.2011

• ZiaristiOnline: Academician Dinu C Giurescu: Ce este “national” in “Legea educatiei nationale” ? O putem socoti, cu temei, “Legea educaţiei fără patrie”

Academicianul si eminentul istoric Dinu C Giurescu a tras un semnal de alarma grav, inca de anul trecut, fata de Legea Educatiei Anti-Nationale, care prevede predarea istoriei si geografiei in limbile minoritatilor nationale, si pe care incearca sa o modifice acum deputatul clujean Mircia Giurgiu. In avertismentul profesorului, pe care il redam mai jos, Dinu Giurescu atragea atentia ca “Punerea în aplicare a unor atari prevederi va contribui în mod direct, prin şcoală, ca naţiunea română să devină, treptat, o populaţie cu un vag sentiment al identităţii sale. Ţelul ultim este ca noile generaţii să nu mai gândească la patrie, la rostul şi menirea României în Europa, să nu mai ştie de aportul românilor la istoria şi civilizaţia europeană, să nu mai aibă sentimentul demnităţii naţionale, nici individual, nici colectiv”. “În final – scrie profesorul cu mare amaraciune -, ne putem întreba de ce „Legea educaţiei naţionale” este intitulată aşa? Ce este „naţional” în ea?”. “Ea preconizează o educaţie în care nu se află sentimentul şi identitatea României. O putem socoti, cu temei, Legea educaţiei fără patrie.”, conchide academicianul Dinu C Giurescu in analiza preluata de Ziaristi Online.

Educaţie fără patrie

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu

„Legea educaţiei naţionale”, asumată de guvern şi considerată neconstituţională de Curtea Constituţională, enumeră în articolul 3 „principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România”. Sunt 13 principii referitoare la: echitate, calitate, relevanţă, eficienţă, descentralizare, răspundere publică, „garantarea identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi a dialogului intercultural”, autonomie universitară, libertate academică, transparenţă, „independenţa faţă de dogme religioase şi faţă de doctrine politice”, incluziune socială, „centrarea educaţiei pe beneficiarii acesteia”.

Un principiu lipseşte cu desăvârşire: cunoaşterea istoriei şi culturii româneşti. Absenţă cu urmări de durată, când examinăm şi alte articole ale acestei legi.

*

Într-adevăr, în articolul 4 citim că „educaţia şi formarea profesională a copiilor, tinerilor şi a adulţilor, au ca finalitate principală formarea competenţelor” pentru:

a) „împlinirea şi dezvoltarea personală”;

b) „integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate”;

c) „ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile”.

Rezultă că instruirea şi formarea profesională nu au de fel nevoie de cunoaşterea creaţiei culturale şi a istoriei României, a rostului ţării noastre în această parte a Europei. Formăm noi generaţii fără conştiinţa apartenenţei la România.

*

Lucrul capătă proporţii la articolul 37, aliniatul 1, care precizează: „În cadrul învăţământului preuniversitar, cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română”.

Iar aliniatul 2 a) din articolul 37 precizează: „Disciplina «Limba română» se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă”.

Pentru ca să nu existe nici o îndoială asupra intenţiilor legiuitorului, aliniatul 5, din acelaşi articol 37, adaugă: „În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi…” (sublinierile D.C.G.)

Aceste prevederi au fost însuşite de guvern şi urmează să fie supuse Parlamentului fără discutarea lor, prin procedura asumării răspunderii. Asumare care înseamnă aprobarea lor automată, întrucât coaliţia de guvernământ deţine majoritatea absolută în Camera Deputaţilor şi în Senat.

În rezumat, prevederile citate mai sus înseamnă că:

Istoria şi Geografia României vor fi predate în limba minorităţii naţionale respective;

Limba română va fi predată acestor minorităţi ca o limbă străină.

*

Punerea în practică a acestor prevederi ne duce departe.

a) Istoria şi Geografia României poate fi predată, în România, în limba maghiară, dar şi în germană, ucraineană, sârbă, în graiul romilor, de ce nu în limbile celor 15 minorităţi reprezentate în Parlamentul din Bucureşti.

b) Întrucât România este stat cu drepturi depline în Uniunea Europeană, europarlamentarii români din coaliţia guvernamentală ar putea propune Parlamentului de la Strasbourg extinderea predării istoriei şi geografiei ţărilor membre în limbile minorităţilor naţionale ale ţărilor respective. Ca urmare:

Istoria Bulgariei să fie învăţată în limba turcă

Istoria Macedoniei, în limba albaneză

Istoria Italiei, în limba germană

Istoria Serbiei, în limba ungară etc.

c) Ca o extindere a „dialogului intercultural”, predarea istoriei şi geografiei în limbile minorităţilor etnice poate fi extinsă şi la minorităţile de dată recentă din ţările europene. Ca urmare:

Istoria Germaniei să fie predată în limba turcă

Istoria Estoniei, în limba rusă

Istoria Letoniei, în limba rusă

Istoria Moldovei, în limba rusă şi în găgăuză

Istoria Ucrainei, în limba rusă etc.

*

Chiar dacă asemenea „iniţiative” nu ar fi pe placul parlamentarilor europeni, este foarte probabil, ca „principiile” din articolul 37 (vezi mai sus) să se regăsească şi în noua versiune a „Legii educaţiei naţionale”.

Punerea în aplicare a unor atari prevederi va contribui în mod direct, prin şcoală, ca naţiunea română să devină, treptat, o populaţie cu un vag sentiment al identităţii sale. Ţelul ultim este ca noile generaţii să nu mai gândească la patrie, la rostul şi menirea României în Europa, să nu mai ştie de aportul românilor la istoria şi civilizaţia europeană, să nu mai aibă sentimentul demnităţii naţionale, nici individual, nici colectiv.

În final, ne putem întreba de ce „Legea educaţiei naţionale” este intitulată aşa? Ce este „naţional” în ea?

Ea preconizează o educaţie în care nu se află sentimentul şi identitatea României. O putem socoti, cu temei, Legea educaţiei fără patrie.