(update) Suspansul auto-intretinut al “falimentului” grec si asemanarile cu Romania/ PROTESTE SERIOASE ANTI-AUSTERITATE IN GRECIA SI SPANIA

• Gandul: UE a amânat decizia privind următoarea tranşă pentru Grecia, aşteptând noi măsuri de austeritate

Miniştrii Finanţelor din zona euro au amânat decizia finală privind acordarea următoarei tranşe, de 12 miliarde euro, din împrumutul de urgenţă convenit anul trecut cu Grecia, solicitând guvernului elen adoptarea unor noi măsuri dure de austeritate pentru deblocarea fondurilor, transmite Reuters. Oficialii europeni au precizat că estimează plata tranşei până la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani până la jumătatea lunii viitoare pentru a evita intrarea în default (incapacitate de plată).

Liderii europeni insistă ca deblocarea următoarei tranşe să fie condiţionată de aprobarea, de către parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale şi privatizarea activelor statului. Între timp, populaţia elenă îşi exprimă tot mai zgomotos dezaprobarea faţă de măsurile de austeritate şi privatizările impuse de instituţiile financiare internaţionale. “Pentru a trece la plata următoarei tranşe, trebuie să fim siguri că parlamentul elen va da votul de încredere guvernului şi va susţine programul, aşa că decizia va fi luată la începutul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders.

Moneda euro s-a depreciat uşor luni faţă de dolar pe pieţele asiatice, din cauza amânării. Miniştrii Finanţelor din zona euro au mai arătat, într-un comunicat emis luni dimineaţă la Luxemburg, după şapte ore de discuţii, că vor întocmi un al doilea program de bailout pentru Grecia. Statul elen a încheiat în luna mai a anului trecut un acord cu UE şi FMI pentru un împrumut extern de urgenţă de 110 miliarde euro, dar a ratat ţintele fiscale din programul economic şi are nevoie de extinderea finanţării pentru a nu intra în default în următorii doi ani.

Noul plan, care va fi prezentat la începutul lunii iulie, va cuprinde noi împrumuturi şi, pentru prima dată, o contribuţie din partea creditorilor privaţi ai statului elen, cărora li se va cere să-şi menţină expunerea pe Grecia prin achiziţii voluntare de noi obligaţiuni guvernamentale odată ce titlurile deja deţinute vor ajunge la maturitate. Comunicatul transmis de miniştrii europeni nu precizează mărimea următorului pachet de bailout şi nici nu dă detalii despre amploarea sau tipul contribuţiei sectorului privat, pe care o descrie drept “substanţială”. Surse oficiale din zona euro au declarat pentru Reuters că următorul acord de finanţare externă care va fi încheiat cu Grecia se va derula până la sfârşitul anului 2014 şi va avea o valoare de 120 miliarde euro, formată din împrumuturi de urgenţă de 60 miliarde euro, o contribuţie de 30 miliarde euro a investitorilor privaţi şi atragerea a 30 miliarde euro din privatizări.

În încercarea de a câştiga consimţământul Băncii Centrale Europene, care se opune restructurării datoriilor Greciei pentru a evita un default în zona euro, miniştrii Finanţelor notează că rostogolirea obligaţiunilor deţinute de sectorul privat va fi făcută în aşa fel încât incapacitatea de plată va fi evitată, chiar şi într-o formă limitată, sau selectivă. Subliniind faptul că actuala criză din Grecia a devenit o ameninţare pentru stabilitatea globală, ministrul japonez al Finanţelor Yoshishiko Noda a declarat că liderii financiari ai ţărilor G7 au discutat pe această temă într-o teleconferinţă susţinută în weekend.

Premierul elen George Papandreou a cerut duminică grecilor să susţină măsurile de austeritate pentru a evita un default “catastrofal“. Într-o adresă către parlament, oficialul a cerut naţiunii să accepte creşterile de taxe, reducerile de cheltuieli şi planurile de privatizare. “Consecinţele unui faliment violent sau ale ieşirii din zona euro vor fi catastrofale pentru populaţie, bănci şi pentru credibilitatea ţării”, a afirmat el la începutul dezbaterii din parlament pentru votul de încredere cerut de noul cabinet, după remanierea efectuată săptămâna trecută de Papandreou.

Legislativul va decide marţi dacă acordă încrederea noului guvern Papandreou. Analiştii politici consideră că premierul va reuşi să se impună, însă opoziţia populaţiei faţă de austeritate şi privatizări pune situaţia sub semnul întrebării. Mulţi investitori cred că datoria de stat a Greciei, de 340 miliarde euro (150% din PIB), este atât de mare încât programele de bailout gândite de UE şi FMI nu vor avea succes şi se va impune o soluţie mai radicală, precum impunerea unor pierderi masive creditorilor statului elen.

• Bussines Magazin: Premierul grec vrea acum referendum pentru revizuirea constitutiei

Prim-ministrul elen Giorgios Papandreou a facut apel, duminica, la organizarea unui referendum pentru “schimbari in sistemul politic”, inclusiv pentru revizuirea constitutiei, criticand ineficienta si birocratizarea sectorului public, pe care il considera vinovat de criza datoriilor Greciei.

Premierul a afirmat in fata parlamentului ca este nevoie de reducerea numarului de parlamentari, de transparenta in finantarea partidelor si de un nou sistem electoral, cu limitarea numarului de mandate la care are dreptul un parlamentar. In opinia lui Papandreou, revizuirea constitutiei, printr-un referendum care ar urma sa aiba loc la toamna, ar trebui sa faca mai usoara urmarirea penala a oficialilor guvernamentali pentru erori de management si coruptie.

In acest sens, va fi formata o comisie independenta, cu circa 25 de membri, care sa preia propuneri de la cetateni si sa redacteze un raport asupra acestora pana in toamna, dupa modelul aplicat in prezent de Islanda.

Duminica au inceput dezbaterile din parlament care ar trebui sa duca, pana marti seara, la un vot de incredere asupra componentei noului guvern, remaniat vineri. “Va cer un vot de incredere, pentru ca ne aflam intr-un moment de rascruce. Problema deficitului si cea a datoriei au adus Grecia in starea actuala, de diminuare a suveranitatii nationale”, a spus Papandreou, citat de AP. Este de asteptat ca guvernul sa obtina votul de incredere, intrucat dispune de sustinere majoritara (155 din 300 de parlamentari).

Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

Premierul a confirmat ca Grecia se afla in discutii cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana pentru un nou pachet de credite in valoare aproximativ egala cu cel aprobat in mai 2010, adica in jur de 110 miliarde de euro. Dow Jones precizeaza ca noul ministru de finante, Evangelos Venizelos, are deja programate intalniri, duminica si luni, cu omologii sai din zona euro, pentru discutii privind viitorul imprumut.  Este exclusa varianta declararii de catre Grecia a incapacitatii de plata pentru o parte din datoria publica, estimata la peste 300 de miliarde de euro, a insistat seful guvernului elen, spunand ca aceasta ar fi “o catastrofa si pentru populatie, si pentru banci”.

Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

Giorgios Papandreou a adaugat ca guvernul sau a facut toate eforturile posibile pentru a reduce deficitul bugetar, 15,4% la 10,5% din PIB pe parcursul anului trecut. El a criticat, in schimb, agentiile de rating, fuga profiturilor facute in Grecia catre paradisurile fiscale, speculatorii financiari pe instrumente derivate si presa pentru ca seamana panica si descurajeaza potentialii investitori in economia elena. Liderii UE, FMI si BCE cer Greciei sa aprobe un nou program de masuri de austeritate si privatizare, in valoare de 28 de miliarde de euro, drept conditie pentru aprobarea urmatoarei transe, de 12 miliarde de euro, din pachetul de credite de 110 miliarde aprobat anul trecut.

Seful opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, a cerut in schimb alegeri anticipate, sustinand ca propunerea de referendum avansata de Papandreou este doar o “manevra diversionista” menita sa mascheze incapacitatea guvernului de a scoate tara din criza.

• Antena3: Artiştii de la Cirque du Soleil au manifestat alături de greci împotriva măsurilor de austeritate

Noi manifestaţii zgomotoase în Grecia, împotriva măsurilor de austeritate adoptate de guvern. Susţinătoriii comuniştilor au ieşit în stradă la doar o zi după remanierea guvernamentală. Un mare proetst este aşteptat şi duminică  în faţa parlamentului de la Atena.

Guvernul Papandreou se confruntă zilele acestea cu o presiune socială tot mai mare, în condiţiile în care trebuie să aprobe un alt pachet de măsuri de austeritate pentru a putea primi un alt împrumut de la Uniunea Europeană şi FMI.

Cu toate că i se cere insistent demisia, premierul grec este hotărât să nu cedeze şi să mergă mai departe cu implementarea nepopularelor măsuri economice. Liderul de la Atena este convins că acestea vor stimula creşterea economică, în timp ce contestatarii susţin că austeritatea nu va avea nici un efect benefic.

Manifestanţii au beneficiat şi de prezenţa actorilor de la Cirque du Soleil, care au mărşăluit în semn de solidaritate cu manifestanţii.

Premierul Papandreu a decis remanierea guvernului în urma mişcărilor sociale continue.

• Hotnews: Spania: 50.000 de persoane au protestat la Barcelona impotriva masurilor de austeritate

Peste 50.000 de oameni au protestat duminica la Barcelona impotriva somajului si a crizei economice, conform autoritatilor regionale. Cu cateva ore mai devreme, la Madrid a avut loc un alt protest in apropierea Parlamentului, unde s-au adunat zeci de mii de persoane, anunta AFP.

Acesta a fost prima mobilizare de amploare de la inceperea revoltelor in data de 15 mai. Demonstratii similare au avut loc in sute de orase si capitale regionale din Spania, printre care Valencia, Granada, Malaga si Bilbao.

Protestele vizeaza in principal pactul de stabilitate din zona euro si urmarile sale de disciplina fiscala, dar si somajul a carui rata se ridica la 21.29% in Spania.