(Video) Proteste violente in Atena si greva generala impotriva austeritatii

• Antena3: Grecii, la capătul răbdării: Proteste violente în centrul Atenei
• Hotnews:

Politistii greci au tras cu gaze lacrimogene impotriva unor protestatari, in centrul Atenei

Politistii greci au tras cu gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de tineri ce aruncau cu bete si sticle impotriva fortelor de ordine, transmite Reuters. Confruntarile au avut loc marti, in centrul Atenei, in timpul unei demonstratii de protest impotriva masurilor de securitate, la care iau parte mii de oameni. Marti si miercuri, dupa trei greve generale de 24 de ore de la inceputul anului, functionarii publici din Grecia sunt din nou in greva, bancile sunt inchise, iar spitalele functioneaza cu personal restrans.

Confruntarile s-au produs in piata Syntagma, in fata Parlamentului de la Atena. Manifestantii protesteaza impotriva masurilor de austeritate, discutate de Legislativul elen. Potrivit informatiilor, circa 15.000 de persoane participa la demonstratiile din fata Parlamentului de la Atena, insa doar un mic grup de tineri a provocat confruntarile cu fortele de ordine. Autoritatile au desfasurat in zona aproximativ 5.000 de politisti.

Luni, premierul grec George Papandreou a cerut deputatilor sa voteze proiectul de buget de austeritate supus examinarii deputatilor pana joi pentru ca tara sa, aflata pe marginea prapastiei, sa fie salvata. In ajunul unei greve generale de 48 de ore impotriva cresterii taxelor si a privatizarilor masive asa cum prevede planul de austeritate, primul ministru a estimat ca acest vot “este o ocazie unica pentru a salva tara“. Adoptarea acestor masuri, puternic contestate in strada, este cruciala pentru ca Grecia sa continue sa primeasca sprijin financiar extern si pentru a primi o noua transa de bani in luna iulie, precum si pentru viitorul si integritatea zonei euro.

Greva generala de 48 de ore impotriva masurilor de austeritate

Marti si miercuri, dupa trei greve generale de 24 de ore de la inceputul anului, functionarii publici din Grecia sunt din nou in greva, bancile sunt inchise, iar spitalele functioneaza cu personal restrans. Si jurnalistii au anuntat la randul lor ca vor intrerupe lucrul pentru cinci ore ceea ce va afecta mai ales jurnalele de stiri. Marti, companiile aeriene grecesti Olympic Airlines si Aegean au anuntat ca vor anula zeci de zboruri, in principal interne, si au schimbat orele de plecare a zeci de zboruri in strainatate, dupa apelul la greva al controlorilor de trafic aerian.

In Atena, autobuzele, troleibuzele, tramvaiele si trenurile interurbane nu vor circula marti si miercuri. Cu toate acestea, va functiona metroul. Traficul maritim spre insulele din Marea Egee (est) si Ionica (vest) poate fi, de asemenea, perturbat.

Olli Rehn: Grecia va intra imediat in incapacitate de plata daca Parlamentul nu aproba programul de austeritate

Grecia va intra imediat in incapacitate de plata daca Parlamentul nu aproba programul de austeritate elaborat de guvern, a declarat marti Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si monetare, citat de Reuters. “Singurul mod de a evita un default este ca Parlamentul sa aprobe programul economic. Acesta trebuie aprobat pentru ca urmatoarea transa din ajutorul financiar sa fie eliberata. Pentru cei care speculeaza in legatura cu alte optiuni, voi spune clar: nu exista un plan B pentru evitarea intrarii in incapacitate de plata”, a spus Rehn.

Luni, un oficial UE, sub acoperirea anonimatului, a declarat pentru AFP, ca zona euro lucreaza la un “plan B” pentru a evita falimentul Greciei in cazul in care programul de austeritate ar fi respins de catre Parlament. In cazul in care programul de austeritate nu va fi adoptat, Grecia va intra in incapacitate de plata, iar unda de soc pe care ar provoca-o la nivel mondial este considerata, de catre unii analisti, mai puternica pentru piete decat falimentul bancii americane Lehman Brothers, in septembrie 2008.

• Cotidianul: Grecia, scoasă la vânzare. Populaţia se revoltă împotriva guvernului

(…) FMI refuză să acorde Greciei o tranşă de 12 miliarde de dolari dintr-un împrumut de 110 miliarde, dacă nu vor fi adoptate noi măsuri de austeritate şi privatizare. Situaţia este într-atât de disperată, încât peremierul socialist Georgios Papandreou a asemănat adoptarea măsurilor cu un gest patriotic. Altfel, ţara va intra în incapacitate de plată, iar previziunea lui Nouriel Roubini privind prăbuşirea monedei euro în următorii doi ani se poate adeveri. Guvernul are o majoritate de doar 5 mandate.

Ceea ce pentru parlamentari poate fi “patriotism”, pentru poporul elen este de neacceptat. Măsurile de austeritate presupun impunerea unei “taxe de criză” de 1-5%, coborârea pragului de impozitare a salariilor mici va fi redus de la un venit de 12.000 de euro pe an la 8.000 de euro pe an. Pe lângă aceasta, alţi 750.000 de funcţionari publici for fi disponibilizaţi. Măsurile acestea ar urma să vina pe fondul unor creşteri succesive ale TVA-ului, a dispariţiei celui de al 13-lea şi al 14-lea salariu, a reducerii salariului minim la circa 500 de euro pe lună şi al scumpirii exagerate a bunurilor de largă folosinţă, care acum sunt cu 30% mai scumpe decât în Occident.

La fel de adevărat este că mulţi dintre grecii nemulţumiţi s-au dedat şi mai mult evaziunii fiscale, după ce guvernul a majorat impozitele, o dată cu primul pachet de austeritate, în 2010. Fiscul elen a fost nevoit să recurgă la elicoptere pentru a putea taxa sute de piscine nedeclarate de cetăţenii din Atena. La fel, Grecia, alături de Bulgaria, este ţara UE cu cel mai mare număr de sărbători legale.

Într-o ţară cu tradiţii anarhiste care şi-au pus amprenta pe cel puţin două generaţii, în care populaţia a ajuns la limita răbdării, guvernul mizează foarte mult pe privatizări pentru a face rost de nu mai puţin de 50 de miliarde de euro, până in 2015. Este de două ori mai mult decât se estimează ca se va economisi prin austeritate.

Marea problemă a Greciei este însă ca privatizarea a mers întodeauna greu, blocată de birocraţia greoaie. Începând din 2000, statul nu a reuşit să obţină din privatizări decât 10 miliarde de euro.

Grecia de vânzare

Sunt scoase la vânzare avioane Airbus, aeroportul internaţional din Atena şi Aeroporul Hellenikon, loteria naţională, calea ferată, mai multe porturi, poşta naţională, două companii de distribuţie a apei (în cazul în care în Italia privatizarea acestor companii a fost respinsă prin referendum, cu sprijinul Bisericii Catolice), monopolurile distribuţiei de electricitate şi gaze, acţiuni ale statului la bănci şi cazinouri.

Privită prin prisma privatizărilor, situaţia Greciei nu este cea mai dramatică. Irlanda, Portugalia şi Spania au recurs şi ele la măsuri similare. Ceea ce distinge Grecia de restul flancului sudic al UE, scrie „The Wall Street Journal”, este că guvernul nici macar nu ştie ce anume deţine, birocraţia greoaie. La aceasta se adaugă o forţă de munca care, într-un singur an, a depăşit cu mult numărul de zece greve generale.

Se presupune ca statul deţine 70.000 de terenuri şi clădiri situate în cele mai scumpe zone ale ţării, însă “The Wall Street Journal” sugerează că proprietatea poate fi usor contestată şi se poate ajunge la procese de ani de zile şi chiar la legi care sa interzica valorificarea unui teren pe care statul l-a pierdut în justitie. (În 2000, o lege care proteja arealul broaştelor ţestoase a împiedicat o investiţie de 500 de milioane de dolari, chiar în ziua în care statul a pierdut terenul cu pricina.)