National Geographic si ASUR MAIMUTARESC CALENDARUL ORTODOX LANSAND “CALENDARUL STIINTIFIC 2012”
- National Geografic: Din editia lunii noiembrie
Nota: Am fost atentionati pe mail de un frate ca National Geographic lanseaza, pe numarul din noiembrie al revistei (editia romaneasca), un calendar… mai neobisnuit. Dupa cum se poate vedea, calendarul copiaza perfect tiparul calendarului ortodox, fiind insa unul “stiintific”, adica idolatru. “Isprava” poarta semnatura ASUR, ca sa fie clar, inca odata, ce agenda si cu cine lucreaza National Geographic in Romania si in lume. Si sa intelegem ce anume inseamna “stiinta” pentru propagandistii ideologici ai noului ateism: o religie. O perfecta contradictie in termeni, daca nu ar fi vorba de o “simpla” ipocrizie de anvergura.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Cum ziceam, e bine sa avem partasi la discutii oameni cu indoieli sau cu pareri contrare.
EU cred ca e o imensa eroare incercarea de demonstratie, sa zic asa, a lui Dumnezeu. NU intru in dezbaterea despre teologia catolica, care tocmai aici rataceste, dar vreau sa amintesc adancul rugaciunilor dincolo de catapeteasma
²căci Tu eşti Dumnezeu negrăit şi necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns, pururea fiind şi acelaşi fiind²
Calea care duce la credinta nu trece prin explicatii si raspunsuri ale ratiuni, ci printr-o deschidere a mintii spre dincolo_ul limitelor ei.Orice explicatie, orice dovada ingroapa credinta inca si mai mult, tocmai pentru ca o inlocuieste.
Modelul trairii multora dintre noi (chiar cei care ne straduim) este data de una dintre experientele descrise de Creanga in Prostia Omeneasca…cea omului care si-a construit casa fara ferestre si iesea afara cu caldarea sa aduca lumina inauntru. Adanca si reala aceasta splendida analogie, care ne caracerizeaza pe toti credinciosii astazi.
@emanuela,
100% de acord cu tine.
@c2,
Nu chiar. Intodeauna exista un inceput pentru toate. Sa spunem ca un om nu ar avea acces nici la carti, nici la vreo biserica in care sa intre si sa auda predici, nici sa auda in vreun fel despre Dumnezeu, sa zicem ca s-a nascut izolat pe o insula pustie. Dar nici macar in aceasta situatie omul nu ar avea o totala justificare a faptului ca nu a stiut de existenta Lui. Si cum poate afla omul, care se gaseste in aceasta situatie, despre Dumnezeu? Caci Dumnezeu nu paraseste pe nici unul dintre noi si are grija de faptura sa. El i-a dat omului ochi sa vada, i-a dat simturi, i-a dat ratiune. Daca ratiunea nu ne-ar fi fost utila, Dumnezeu nu ne-ar fi daruit-o, ne-ar fi lipsiti de ea. Omul poate afla despre Dumnezeu si doar contempland Creatia, observand natura, felul in care toate au un rost, de la cele mai mici lucruri. Spunea Parintele Paisie Aghioritul ca mult poate folosi pe omul aceasta, sa gaseasca in orice lucru lucrarea lui Dumnezeu.
Si ca sa dau si un exemplu dintre sfinti, avem viata Sfintei Varvara, care cam asta a facut, prin contemplarea naturii l-a descoperit pe Dumnezeu, citez din Viata ei (am mai dat exemplul asta intr-un alt comentariu):
“Deci vieţuind fecioara întru acele palate înalte de pe turnul acela, se mîngîia privind de sus la zidirea lui Dumnezeu cea dintru înălţime, ca şi la cea de jos, la lumina cerului şi la frumuseţea pămîntului. Odată privind spre cer şi luînd seama la strălucirea soarelui, la alergarea lunii şi la frumuseţea stelelor, a zis către păzitoarele care petreceau împreună cu dînsa şi către slujnice: “Cine le-a făcut pe acestea?”. Aşijderea, căutînd şi la frumuseţea cea de pe pămînt, la verdeaţa cîmpului, la pomi, la grădini, la munţi şi la ape, întreba: “A cui mînă a zidit toate acestea?”, iar cele ce-i stăteau înainte i-au zis: “Toate acestea le-au zidit zeii”. Apoi fecioara a întrebat: “Care zei?”. Răspuns-au ei slujnicele: “Zeii aceia pe care îi cinsteşte tatăl tău şi-i ţine pe ei în palatul său, care sînt de aur, de argint, de lemn şi se închină lor; acei zei au zidit toate acestea cîte le vedeţi cu ochii”, dar fecioara auzind aceste cuvinte ale lor, se îndoia şi zicea în sine: “Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sînt făcuţi de mîini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au făcut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pămîntească, neputînd ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mîinile?”
Astfel, cugetînd întru sine, ea căuta adeseori spre cer, ziua şi noaptea, şi din zidiri se sîrguia a cunoaşte pe Ziditorul. Odată ea privind mult la cer şi fiind cuprinsă de o mare dorinţă ca să ştie cine a făcut acea înălţime cu bunăcuviinţă şi acea lăţime şi strălucire a cerului, deodată a strălucit în inima ei lumina dumnezeiescului dar şi i-a deschis ochii minţii, pentru cunoştinţa nevăzutului, neştiutului şi neajunsului Dumnezeu, care, cu înţelepciune a zidit cerul şi pămîntul. Şi zicea întru sine: “Un Dumnezeu ca acela trebuie să fie pe care nu l-a zidit nici o mînă omenească. Acela singur este făcător şi pe toate cu mîna Sa le zideşte. Unul trebuie să fie cel ce a întins lăţimea cerului, a întemeiat greutatea pămîntului şi străluceşte din înălţime toată lumea cu razele soarelui, cu strălucirea lunii şi cu lumina stelelor, iar jos înfrumuseţează pămîntul cu copacii şi cu felurite flori şi-l adapă pe el cu rîuri şi cu izvoare de apă. Un Dumnezeu ca acela trebuie să fie, care pe toate le ţine, pe toate le cîrmuieşte, pe toate le viază şi pentru toţi mai înainte poartă de grijă”.
Asadar, revenind, pana la urma ce este stiinta, daca nu observarea si cercetarea Creatiei, la nivel de detaliu? Eu cred ca orice dovada intareste ma degraba decat sa ingroape credinta. Totul e sa fii deschis si receptiv. Si mai depinde si de fondul sufletesc al omului, daca este prea impatimit nu va dori sa stie de Dumnezeu, oricate dovezi ar avea, ci va prefera sa se minta pe sine insusi pentru ca se complace in patimi. Un astfel de om nu va putea accepta niciodata ca asa-zisa lui libertate sa fie ingradita in vreun fel, va dori sa faca ce doreste fara sa streseze pentru altii sau pentru sufletul sau. Si in cazul omului impatimit, oricat de inteligent ar fi, ochii lui vor fi inchisi datorita patimilor sale care il impiedica sa aibe suficient discernamant. Si cred ca marii oameni de stiinta care au facut descoperiri importante pentru omenire, si au crezut in Dumnezeu, au fost oameni de calitate, oameni deosebiti. De aceea au si fost capabili sa faca astfel de descoperiri. Dumnezeu le-a deschis ochii (nu doar ai mintii dar si ai sufletului) si ei au slavit pe Dumnezeu. Newton, dupa ce a ajuns la convingerea Creatiei, si la faptul ca universul nu s-ar fi putut naste din haos, a exclamat: “Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale si nici un cuvant nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale !”
NU m-am facut inteles. Iertare.
Pentru omul credincios si cautator al adevarurilor, o pilda de relatie intre propovaduire si revelatie e data de Insusi Hristos Inviat pe drumul spre Emaus.
si ca bucurie poetica, cuvantul lui Eminescu, Scrisoarea a III_a :’dara ochiu’nchis afara inauntru se desteapta’
Mirela@
Multumiri pentru citatele aduse cu surse cu tot, cum scrie la carte! Nimic nu e intamplator. Cautam cu ceva timp in urma citatele acestea din Einstein (si nu numai) pentru fiul meu. Ii vor fi de folos si lui si colegilor lui cu care intra de multe ori in polemica pe aceasta tema a credintei, caci va avea argumente. Multumesc lui Dumnezeu si mai ales Maicii Domnului ca e credincios! Ma rog sa-i tina si sa-i sporeasca credinta! La scoala sunt lasati, bineinteles, sa creada ca marii oameni de stiinta au fost atei si sunt incurajati sa batjocoreasca credinta si pe Dumnezeu. Li se spala creierele din greu! In plus, la aceasta varsta discutiile sunt aprinse! Tinerii sunt nestiutori si sunt si vanitosi, dar unii sunt mai deschisi iar aceste exemple de credinta ale oamenilor de stiinta recunoscuti pe plan mondial pot clinti ceva in sufletul lor fie si pentru mai tarziu. Inca odata, multumesc!
@Daniela,
Mersi, desi adevaratul merit il au cei care au postat continutul cartii pe net si mai ales cei care au realizat cartea (http://nobelists.net/). E bun si goagal la ceva. 🙂
Ideea calendarului stiintific care-l imita pe cel ortodox mi se pare ridicola: ei nu au observat ca afirma (indirect) ca stiinta este religie?
Ba au scris numele oamenilor de stiinta in semicerc pt a imita o aura!
Dar cel mai caraghios mi se pare ca cei care-l vor atarna pe perete habar nu au de contributiile stiintifice ale celor din calendar (sunt si except, nu zic, dar ateii pe care-I cunosc personal nu stiu mai mult decat Darwin.. ). Dar cand ai un calendar plin de nume sonore, ti se pare ca acesta dovedeste absurditatea credintei.. In ce fel? Pai aici nu mai incape loc pt logica, nu pe ratiune au mizat cei care au conceput calendarul, ci pe sugestie.
Asta-mi aminteste ca zilele trecute am cumparat fiului meu o scurta biografie a lui Newton, expusa pe intelesul scolarilor, aparuta la o prestigioasa editura specializata in materiale educationale (sua).
Dupa doua-trei pagini citesccu stupoare ironii mascate la adresa religiei (si a bisericii, clericilor..). cartea sugera ca munca lui Newton s-a facut oarecum impotriva/ in pofida ideilor religioase. In realitate Newton a fost o persoana profund religioasa, care acorda studiului biblic mai mult timp decat cercetarii stiintifice! Macar din respect pentru el, s-ar fi putut omite aluzii grosolane.. Dar cand vine vorba sa torni ateismul in capul elevului, adevarul istoric este sacrificat si in scrieri biografice.
Indiferent de convingerile fiecaruia in parte ca e ortodox,catolic,ateu,liber-cugetator sau oricare alt cult, exista o mica intrebare ,si anume: Omenirea prin care sfinti a progresat mai mult prin sfintii inventatori sau prin sfintii biblici?
Becul inventat de sfantul Edison este folosit de toti oamenii,in toate incaperile inclusiv in Biserica,dar prea putini au auzit de el.Nu neg ca stiinta poate fi si distructiva,daca este lasata pe mana unor salbatici,exemplele sunt vizibile :razboaiele…
Doresc si eu un singur exemplu palpabil creat,inventat de un sfant biblic.
Pentru toti cei(indiferent de convingerile religioase)care au curiozitatea sa vada mai pe indelete calendarul stiintific,il pot descarca de aici :
http://www.presalocala.com/2010/12/06/calendar-stiintific-pe-anul-2011/
Nimeni nu tb sa dusmaneasca pe nimeni,indiferent de religie,rasa sau apartenta politica,ci doar sa dialogheze civilizat,fara jigniri sau rautati.
Dumnezeu e deasupra tuturor religiilor(stiti ca fiecare Religie are cel putin un zeu),iar noi oamenii tb sa convietuim in pace.
Exista si o poezie ”Cu noi e Dumnezeu” scrisa de A.Paunescu care spune printre altele: ”Veniti sub turla la fereastra
Si credincios dar si ateu
Iubirea e puterea noastra
Cu noi,cu noi e Dumnezeu.”
@Ale:
E foarte dificil sa ai un dialog cu un ateu, chiar si cand este bine intentionat sau respectuos (rar lucru!) ca dvs., pentru ca premisele de la care plecam sunt total diferite. Sfintii nu sunt sfinti ca sa inventeze mici trucuri de imbunatatit viata materiala, ci sunt sfinti pentru ca se indumnezeiesc si asa, cu harul lui Dumnezeu, ajuta pe aproapele lor. De pilda, fratia ta daca ai avea o problema existentiala majora, fii sigur ca becul lui Edison nu iti va aduce nicio mangaiere si nu iti va descoperi, oricat de puternic lumineaza, ce sa faci cu viata ta. Insa intalnirea cu un sfant al lui Dumnezeu iti va vindeca ranile si iti va intari sufletul. Iar Hristos a spus ca un suflet de om valoreaza mai mult decat o lume (adica mai mult decat orice mod de existenta) intreaga. Prin urmare, un suflet de om cantareste mai mult decat becul lui Edison…
Calendarul ortodox e greu de sfinti pentru ca e greu de oameni care s-au lepadat de ei insisi pentru a castiga mii si mii de suflete pentru Dumnezeu, pe cand calendarul oamenilor de stiinta contine descoperiri care au fost folosite de foarte multe ori pentru a inventa arme de distrugere in masa, de tortura, de injosire si anihilare a omului.
@Ale
Sfintii sunt acei oameni care s-au desertat de firea cea cazuta si s-au smerit, permitand lui Dumnezeu sa lucreze in ei indumnezeirea fiintei umane. Foarte multi dintre acestia au fost oameni simpli, nestiutori de carte. Clasificarea pe care o faceti dumneavoastra in sfinti inventatori si sfinti biblici nu isi are rostul deoarece bagajul de cunostinte si numarul de inventii nu sunt relevante in ceea ce priveste sfintenia cuiva. Sfantul apostol Pavel, un mare Apostol si un mare invatat al vremii sale, spune in epistola catre Corinteni : “Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înţelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înţelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă şi iudeii cer semne, iar elinii caută înţelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru cei chemaţi, şi iudei şi elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înţeleaptă decât înţelepciunea lor şi ceea ce se pare ca slăbiciune a lui Dumnezeu, mai puternică decât tăria oamenilor.”
De cativa ani buni am incetat sa mai vorbesc despre Dumnezeu si sfintii Sai cu persoanele necredincioase din familia mea, deoarece aproape inevitabil ajungeau sa pacatuiasca luand in deradere numele sfintilor. Daca de Dumnezeu aveau oarece teama, cand era vorba de Sfinti, nu veau nici o jena.
Aceasta pana zilele trecute, cand nepotul meu favorit, baiat destept, toba de carte si plin de bani, mi-a zis ca vrea sa-l rog pe parintele meu duhovnicesc sa il primeasca si pe el la spovedit :).
Cat de mare mi-a fost bucuria sa-l vad ingenunchiat (mai ales in sensul figurat al cuvantului) la picioarele parintelui, nu pot spune.
Au urmat apoi alte mici/mari bucurii: m-a rugat sa ii imprumut Noul Testament pana cand isi cumpara el unul, mi-a cerut carti din care sa citeasca viata Sf. Nicolae si vietile Sf. Evanghelisti…A fost atat de “dragalas” cand a intrebat daca Sf. Nicolae este unul dintre Apostolii lui Iisus…Dumnezeu, in marea Sa dragoste, mai pescuieste prin Sfintii Sai pe cate un necredincios…
Bine zicea Sf. Ioan Iacob: “cum sa ne vedem pacatele cand noi traim la lumina becului?” si multe alte lucruri perfect adevarate despre radio si descoperirile stiintei. Sigur, mai trebuie si putina intelegere a inimii, nu doar a mintii ca sa pricepi ce spune el, dar… poate macar unii inteleg.
Apoi… ar fi bine sa avem provocari mai bune decat a inventa becuri. (In ultimul timp exclusiv cu lumina tot mai chioara).
(@Ale, daca tot ai adus vorba
Cu noi e Dumnezeu – Adrian Paunescu
Azi lumina din lumina
Pamantu-n trupuri ne e greu,
Dar e usor cand se inchina:
Cu noi e Dumnezeu.
Am ostenit de atata noapte
Dar vom iesi din defileu
Pentru lumina sfintei soapte:
Cu noi e Dumnezeu.
Nu suntem niste animale
Cu suflet amanat mereu
In noi e mila si e jale
Cu noi, cu noi e Dumnezeu.
Luati lumina din lumina
Paharuri curg din minereu
Credinta noastra e crestina
Cu noi e Dumnezeu.
Ps: sa nu confundam imaginea realitatii cu realitatea imaginii.)
O, om! – Sf. Ioan Iacob Hozevitul
O, om, ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui, în scris sau grai
De pilda ce la alţii dai,
Căci ea, mereu, spre iad sau rai
Pe mulţi o să îndrume.
Ce grijă trebuie să pui
În viaţa ta în toată,
Căci gândul care-l scrii sau spui
S-a dus… în veci nu-l mai aduni
Şi vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odată.
Ai spus o vorbă, vorba ta,
Mergând din gură-n gură,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curăţi sau va-ntina,
Rodind sămânţa pusă-n ea
De dragoste sau ură.
Scrii un cuvânt… cuvântul scris
E-un leac sau o otravă,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Rămâne-n urmă drum deschis
Spre moarte sau spre paradis,
Spre-ocară sau spre slavă.
Ai spus un cântec, versul său
Rămâne după tine
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăţie sau desfrâu,
Lăsând în inimi rodul său
De har sau de ruşine.
Arăţi o cale, calea ta
În urma ta nu piere,
E calea bună sau e rea,
Va prăbuşi sau va-nălţa,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.
Trăieşti o viaţă… viaţa ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ţi-o trăieşti vei câştiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.
O, om! Ce mari răspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Sau laşi prin pilda care-o dai
Pe mulţi, pe mulţi, spre iad sau rai
Mereu o să-i îndrume.
Deci nu uita!… Fii credincios
Cu grijă şi cu teamă
Să laşi în urmă luminos,
Un semn, un gând, un drum frumos,
Căci pentru toate, neîndoios,
Odată vei da seama.
@Ale
In afara de comentariul meu de aici, care este valabil si in cazul de fata, voi incerca in completare, sa mai adaug cate ceva, incerc cat mai usor de inteles.
Pentru inceput: care este scopul existentei noastre pe pamant, care este finalitatea vietii? Credeti ca viata noastra se opreste doar la ce traim aici, pe pamant, sau cele de acum sunt doar pregatitoare pentru cele ce vor veni, asa cum putem spune ca gestatia este pentru pruncul nenascut o faza pregatitoare si foarte importanta pentru “viata de dupa”?
Pentru un om care crede in viata de dupa moarte IN MOD SINCER, asumat si nu doar declarat, faptele sale de aici au o mult mai mare importanta, intrucat toate sunt puse in perspectiva a “ceea ce va sa fie”.
Sigur ca oamenii de stiinta sunt foarte importanti, pentru ca tot ce vedem in jurul nostru acum are ceva din Pascal, Newton, Einstein s.a. Dar acestia n-ar fi putut face nimic fara Voia lui Dumenzeu. Sigur ca stiinta este foarte importanta, nimeni nu spune altceva.
DAR STIINTA SE OPRESTE LA MORMANT. Stiinta si descoperirile savantilor nu ma pot ajuta decat pana cel mult in momentul mortii. Nu exista nicio descoperire stiintifica ce m-ar putea ajuta dupa acel moment! Trupul se descompune, devenind iarasi pamant, din care a fost luat, dar sufletul – unde se duce? Oare piere in vant?
Daca ar fi sa urmarim o oarecare “logica” in discutie, DUMNEZEU ESTE NECESAR SA EXISTE pentru ca este nevoie de o mangaiere, nevoie simtita de orice om, in adancul constiintei sale! Fiecare fapta are urmarile sale, si precum in stiinta orice descoperire va avea efecte atat la momentul prezent, dar si in cel viitor, la fel – credinta, rugaciunea au efect atat acum, cat mai ales in viitor. Chiar si mai mult! In credinta adevarata se poate modifica inclusiv trecutul! Oricarui pacatos, oricat de mare ar fi, prin pocainta si Spovedanie i se iarta pacatele si daca nu se mai intoarce la ele, acela devine cu totul alt om, purtand pe Insusi Dumnezeu in sine! Sfintii au fost oameni ca noi, de toate categoriile: saraci, bogati, oameni de stiinta, oameni simpli fara carte, fosti hoti, talhari, criminali, oameni cinstiti, oameni casatoriti, necasatoriti, vaduvi, preoti, mireni, agricultori, profesori etc.
Sfintii au fost oameni cu o credinta si o ravna deosebita, dar mai ales ceea ce i-a deosebit de restul a fost DRAGOSTEA, pentru ceilalti oameni si pentru Dumnezeu.
In fata unei fotografii sau a unei statui a unui om de stiinta pot cel mult sa-mi scot palaria. Dar in fata icoanei unui sfant nu doar ca in mod obligat imi descopar capul, dar facem inchinaciune pana la pamant, caci nimbul pe care-l poarta in jurul capului se datoreaza faptului ca trupul aceluia, asa simplu, firav, ca al oricarui om, s-a facut templu al Duhului Sfant.
In timp ce omul de stiinta ne-a ajutat aici, in viata aceasta, SFINTII ne ajuta atat aici, cat si in viata viitoare, dar MAI ALES PENTRU VIATA VIITOARE, cea in care nadajduim si pentru care ne rugam Domnului. Marturiile despre minunile sfintilor sunt nenumarate.
Cat despre “chemarea” lui Adrian Paunescu, mai degraba spune ca toti suntem frati pentru ca avem acelasi Parinte Ceresc si, in mod normal, intre noi ar trebui sa fie intelegere si iubire.
In ce ne priveste, va asigur ca avem toata dragostea pt Dvs. si pt toti semenii, desi nu aprobam tot ce se intampla in jur. Si tocmai pentru ca iubim, ne este teama, atat pentru Dvs., cat si pentru noi insine, teama ca nu cumva credinta noastra sa se dovedeasca a fi prea putina si moartea sa ne prinda nepocaiti!
Am postat pe 3 decembrie un comentariu si vad ca nu este aprobat, de ce? Dreptul la libera exprimare este garantat de Constitutie. Consider ca am avut un limbaj civilizat si respectuos. Respectuos ar fi sa mi se aprobe comentariul,chiar daca uni nu sunt de acord cu el. Cine a zis ca trebuie sa fim de acord? Suntem oameni,fiinte rationale,deci gandim si e normal sa fim diferiti.
@Ale:
Comentariul nu a fost aprobat pentru ca prelua niste lucruri la care deja se raspunsese. In plus, credeti-ne, e foarte …irational pentru noi sa batem apa in piua cu atei care discuta teme religioase fiind analfabeti in cele ale religiei sau ale credintei ortodoxe dar plini, in schimb, de poncifuri false reluate indiferent de raspunsuri elaborate pe care le primesc (lucru iarasi total lipsit de ratiune). Mergeti mai bine sanatos si cu pace…