NEONAZISTII din Grecia fac POLITIE in Atena/ Der Spiegel ataca Biserica Ortodoxa Greaca

• Adevarul: Neonaziştii, pe post de poliţişti la Atena

Extremiştii de dreapta îşi asumă rolul poliţiei pentru a umple golul lăsat de un stat falimentar.

Partidul de extremă dreapta Chrysi Avgi (Zori de Aur) îşi asumă din ce în ce mai mult rolul poliţiei pe străzile Atenei. Locuitorii capitalei elene spun că sunt îndrumaţi deschis, chiar de către poliţişti, să caute ajutor de la grupul neonazist atunci când au probleme cu imigranţii.

Din ce în ce mai mulţi greci încep să vadă acest partid, al cărui simbol seamănă cu svastica germană, drept „protector”, scrie presa elenă. Ei spun că extremiştii de dreapta, catapultaţi în parlament pe o platformă care promite să rezolve problema imigranţilor pe care-i numesc „gunoaie”, fac jobul unui stat defunct ai cărui cetăţeni se simt lipsiţi de putere.

Una dintre victimele unei infracţiuni, funcţionar public, educată în SUA, a declarat pentru „Guardian” cât de şocată a fost atunci când a fost trimisă de poliţie la acest partid, după un incident care implica imigranţi albanezi.

„Au spus imediat că, dacă avem probleme cu imigranţii, ar fi bine să mergem la Chrysi Avgi”, a declarat femeia de 38 de ani sub protecţia anonimatului. „Nu suntem de acord cu extremiştii, dar există probleme sociale acute, iar oamenii din clasa de mijloc şi clasa săracă nu au sentimentul securităţii. Dacă poliţia şi mecanismele oficiale nu-şi fac treaba şi nu există dreptate, atunci trebuie să recurgi la soluţii mai neobişnuite”, a spus ea. 

Atacuri rasiste

Legitimitatea conferită de accesul în parlament pare a-i încuraja pe extremişti. Atacurile rasiste organizate de aceştia asupra imigranţilor au proliferat în ultimele săptămâni. Imigranţilor le e teamă să iasă noaptea pe stradă din cauza unei serii de atacuri ale unor bărbaţi în negru, pe motociclete. Vânzătorii stradali africani şi asiatici sunt şi ei luaţi drept ţinte. „Pentru mulţi oameni din suburbiile sărace, noi suntem eliberatorii”, spune Yiannis Lagos, unul dintre cei 18 parlamentari ai Chrysi Avgi din legislativul de 300 de locuri.

Potrivit presei greceşti, partidul adesea distribuie hrană populaţiei şi plănuieşte să deschidă o agenţie de forţă de muncă, în condiţiile în care şomajul în rândul tinerilor depăşeşte 55%. Popularitatea Chrysi Avgi a crescut de la 12% în mai la 22% în prezent, arată un sondaj recent.

• Epoch Times: Austeritatea se infiltrează şi în Biserica Ortodoxă din Grecia

Biserica Ortodoxă din Grecia a reuşit să-şi păstreze multe dintre privilegiile sale economice, în pofida faptului că austeritatea a afectat aproape toate celelalte părţi ale societăţii. Dar după ce numeroase scandaluri au dezvăluit corupţia şi delapidările din Biserică, tot mai mulţi greci cer ca şi clerul să facă sacrificii, scrie Der Spiegel.

Mitropolitul Antim al Tesalonicului, 78 de ani, datorează guvernului impozite neplătite. Pe biroul său se află o scrisoare de două pagini de la Ministerul de Finanţe, alături de un teanc de texte religioase şi imagini ale sfinţilor, informându-l că are de plătit 1.350 de euro şi că venitul său lunar net va fi redus de la 2.200 de euro la 1.930 de euro.

Mitropolitul este unul dintre liderii spirituali cei mai conservatori din Grecia, de notorietate pentru atacurile sale verbale împotriva musulmanilor, celor de stânga şi homosexualilor. El se simte ameninţat de creditorii care se reped ca păsările de pradă asupra ţării sale, de imigranţii ilegali, pe care nimeni nu îi mai poate controla, şi de cei care se luptă cu biserica sa – intelectualii care susţin că şi clerul poate să facă unele sacrificii pe fondul crizei. ‘Am făcut acest lucru o lungă perioadă de timp’, ripostează A[n]thimos.

Ani de zile, mulţi greci au nutrit resentimente pentru faptul că puternica Biserică Ortodoxă a plătit foarte puţine impozite până în 2010. Ea primeşte subvenţii considerabile de la Uniunea Europeană, în plus faţă de sprijinul din partea guvernului grec. Salariile pentru preoţi şi mitropoliţi costă contribuabilii circa 230 milioane de euro pe an. Doar cu câteva luni în urmă guvernul a încercat să reducă din această sumă.

Numeroasele beneficii fiscale pe care le primeşte Biserica nu au fost încă complet desfiinţate. Proprietăţi imobiliare neînchiriate sunt încă scutite de impozite şi numai din 2010 există un impozit pe veniturile realizate din imobiliare. Înainte de aceasta, Bisericii i s-a permis să obţină bani considerabili din proprietăţile sale numeroase, fără a plăti nimic.

Se consideră că Biserica Ortodoxă este al doilea cel mai mare proprietar din Grecia, deşi nu se ştie exact cât de mult teren deţine. Grecia nu are un cadastru cuprinzător. Experţii estimează proprietăţile la peste 130.000 de hectare de teren arabil şi pădure, în plus faţă de cele imobiliare din fiecare oraş grecesc mare.

Parlamentarul de stânga Grigorios Psarianos consideră că adevărata problemă este lipsa unei separaţii între Biserică şi stat. ‘În nicio altă ţară europeană nu se mai întâmplă ca cele două să fie atât de interconectate’, spune el. ‘Mulţi politicieni sunt dependenţi de binecuvântarea clerului, iar mulţi preoţi se implică în politică’, adaugă el.

Istoria oferă o perspectivă asupra motivaţiei. Timp de secole, Biserica a fost gardianul identităţii greceşti, al limbii şi religiei, în special atunci când ţara a fost ocupată de otomani. Mulţi proprietari de pământ şi-au transferat proprietăţile Bisericii. După independenţa Greciei, credinţa ortodoxă a devenit religia dominantă, în contextul în care circa 97% dintre greci subscriu la ea astăzi. Este omniprezentă în viaţa publică: icoane cu Maica Domnului şi Iisus se află în fiecare şcoală iar parlamentarii depun jurământul în prezenţa Mitropolitului Atenei. De aceea Psarianos vede criza din Grecia şi ca pe o criză a Bisericii. Instituţia nu este mai puţin vulnerabilă la corupţie decât restul societăţii, spune el.

Mitropolitul Panteleimon al Atticii, de exemplu, a fost condamnat la şase ani de închisoare în 2008 pentru delapidarea a aproximativ 2,5 milioane de euro în bunuri ale Bisericii, în anii 1990. El a justificat acest lucru ca pe un fond de rezervă pentru bătrâneţea sa. Un alt Mitropolit ar fi avut contacte cu mafia traficului de droguri.

Dar cel mai spectaculos scandal este legat de mănăstirea Vatopedi de pe Muntele Athos, un stat auto-guvernat din nordul Greciei, care găzduieşte 20 de mănăstiri ortodoxe. La sfârşitul lui 2011, Stareţul Efraim de atunci a fost arestat pentru fraudă şi deturnare de fonduri şi plasat sub arest la domiciliu. Cu ajutorul unor personaje dubioase el ar fi tranzacţionat o proprietate a Vatopedi subevaluată contra unei proprietăţi mult mai valoroase aflată în proprietatea statului. Se spune că acordul ar fi adus mănăstirii circa 100 de milioane de euro. După izbucnirea scandalului în 2008, un purtător de cuvânt al guvernului şi un ministru au demisionat iar guvernul conservator al premierului Kostas Karamanlis a fost nevoit sa convoace alegeri, pe care le-a pierdut.

Dezvăluirea cazului Vatopedi a reprezentat un punct de cotitură, potrivit politicianului de stânga Psarianos. Un număr tot mai mare de greci au început să vadă Biserica drept reciproc responsabilă pentru criză. Partidul său, Stânga Democrată, care face parte din guvern, intenţionează să instituie o mai mare separaţie între Biserică şi stat – chiar dacă partidele mai mari din coaliţie, socialiştii şi Noua Democraţie conservatoare, nu văd aceasta ca pe o prioritate.

În opinia Mitropolitului A[n]thimos, propunerea lui Psarianos ar constitui o faptă satanică. ‘Exista o legătură sfântă între poporul grec şi Biserica sa’, spune el. ‘Nimeni nu ar trebui să o rupă”, adaugă el.