Romanii: cei mai saraci din Europa/ Grecia: parinti care isi trimit copiii la ORFELINATE din cauza SARACIEI. RATA ENORMA A SOMAJULUI/ Studiu – conditia succesului in economia de piata: RAUTATEA, LIPSA DE MILA

• Realitatea.net: TULBURĂTOR: Părinții greci își trimit copiii la orfelinate ca să nu moară de foame

Sute de copii care provin din familiile din clasa de mijloc din Grecia au ajuns la orfelinate, după ce părinții lor au rămas fără slujbe din cauza crizei economice. Site-ul Daily Mail a publicat un reportaj cutremurător despre copiii greci care ajung în orfelinate pentru că părinții lor nu își mai pot permite să le asigure hrana zilnică necesară.

În urma crizei economice, o treime dintre adulții din Grecia sunt șomeri, cea mai mare rată a șomajului din Europa. Economia țării scade cu cinci procente în fiecare an, iar salariile din sectorul privat au scăzut cu 30% în ultimii patru ani.

Zece la sută dintre copii greci sunt în pragul foamei, iar unii profesori propun eliminarea lecțiilor de educație fizică pentru că mulți copii nu sunt hrăniți cum trebuie.

Jurnaliștii britanici prezintă cazul unui cuplu de greci, Alexandros și Olga, ce au ales să-și ducă la orfelinat cei mai mari trei copii. Ambii părinți și-au pierdut slujbele cu doi ani în urmă: el livra pizza, ea lucra într-un magazin de sandwich-uri.

Cei trei copii stau în orfelinat de luni până vineri, iar în weekend părinții vin și îi iau acasă. Este dureros, dar Alexandros și Olga spun că măcar așa micuții capătă trei mese pe zi. Au în total cinci copii și se chinuie să supraviețuiască cu ajutoare sociale de 400 de euro, la care se adaugă unele venituri din slujbe pe care le prind, când și când, la negru. Ar vrea slujbe adevărate, însă piața muncii este la pământ.

Cei doi greci mărturisesc că decizia de a-și trimite copiii la orfelinat a fost cumplită. “A fost dificil, extrem de dificil, mai ales la început. De-abia am putut suporta ideea”, povestește Olga.

De asemenea, jurnaliștii britanici prezintă cazul unei fetițe în vârstă de 11 ani care le-a povestit cât de mult așteaptă să vină fiecare zi de vineri, pentru a o vedea pe mama sa. Tatăl ei a murit, iar mama ei este șomeră și nu își permite să o întrețină. Locuiește la orfelinat de doi ani.

• Mediafax: 

STUDIU: Şomajul din Grecia va depăşi 30% anul viitor

Rata şomajului din Grecia, în prezent de circa 27%, va depăşi anul următor 30%, în contextul recesiunii prelungite prin care trece ţara, avertizează un studiu al Centrului pentru Planificare şi Cercetare Economică. 

Şomajul va urca la 28,5% anul acesta şi la 30,4% anul următor, avertizează centrul de cercetare elen, citat de cotidianul Kathimerini.

Creşterea continuă a şomajului va agrava şi mai puternic criza din Grecia.

“Este inevitabil având în vedere reducerea activităţii economice”, arată raportul.

Centrul de cercetare estimează o contracţie de 4,09% a economiei în acest an, al şaselea consecutiv de declin al PIB, şi de 0,6% anul următor, în timp ce guvernul anticipează o scădere de 4,5% pentru acest an, dar o revenire pe creştere, cu 0,6%, în 2014.

RAPORT: Nivelul de trai din România, cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Care este situaţia la preţurile la alimente şi băuturi alcoolice

Preţurile la alimente din România reprezintă două treimi din media la nivelul UE, apropiindu-se chiar de medie la brânză, lapte şi ouă, în timp ce nivelul de trai este la jumătate faţă de Europa.

Preţurile alimentelor şi băuturilor nonalcoolice în România reprezintă 67% din media UE, potrivit unui comunicat transmis vineri de Eurostat.

Totodată, dintr-un raport prezentat miercuri de Eurostat reiese că nivelul de trai din România, măsurat prin indicele consumului individual real per capita, este cel mai scăzut din UE, reprezentând 48% din medie.

Ambele seturi de date se referă la anul 2012.

Consumul individual real per capita exprimat la paritatea puterii de cumpărare reprezintă un indicator mai relevant al nivelului de trai faţă de Produsul Intern Brut per capita.

Românii plătesc pentru pâine şi cereale 63% din preţul mediu înregistrat în UE, iar carnea costă 57% faţă de media UE. Laptele, brânza şi ouăle au preţuri apropiate de nivelul din Europa, reprezentând 93% din media UE.

Preţurile alimentelor şi băuturilor non-alcoolice variază semnificativ pe teritoriul Uniunii Europene, de la mai puţin de 70% din media UE în Polonia, România şi Bulgaria la 143% în Danemarca, 124% în Suedia sau 120% în Austria, potrivit Eurostat.

Bulgaria se află într-o situaţie similară cu a României, preţurile la alimente reprezentând 68% din media UE în timp ce indicele nivelului de trai se plasează la 49% faţă de media europeană.

În Polonia, preţurile alimentelor reprezintă 61% din media UE, cel mai redus nivel din Europa, însă indicele nivelului de trai este de 71% din media europeană.

Alimentele costă 81% din preţul mediu UE în Ungaria, în timp ce puterea de cumpărare se plasează la 61% din media Uniunii.

Cehii plătesc preţuri reprezentând 84% din media UE pentru alimente, iar puterea de cumpărare se plasează la 69% din medie.

În Germania, cea mai mare economie europeană, preţurile alimentelor depăşesc uşor media UE (106%), în timp ce indicele nivelului de trai este de 121%.

Preţurile alimentelor sunt ceva mai ridicate în Franţa, reprezentând 109% din media UE, în timp ce puterea de cumpărare se plasează la 113% faţă de nivelul mediu din Europa.

În Italia, preţurile alimentelor se plasează la 111% din medie, în timp ce indicele nivelului de trai este la cota 97%.

O situaţie mai echilibrată se găseşte în Spania, unde atât preţurile alimentelor, cât şi indicatorul puterii de cumpărare reprezintă 93% din media Uniunii Europene.

În Grecia, ţara cel mai grav afectată de criză, preţurile alimentelor reprezintă 104% faţă de media UE, în timp ce indicele nivelului de trai se situează la 84%.

Cele mai scumpe alimente se găsesc în Danemarca, cu preţuri reprezentând 143% din media UE, în timp ce puterea de cumpărare se plasează la 115% din media europeană.

Astfel, preţurile alimentelor din România reprezintă 67% din media UE, faţă de 61% în Polonia, 68% în Bulgaria, 77% în Lituania, 81% în Ungaria sau 106% în Germania.

În privinţa băuturilor alcoolice, preţurile din România reprezintă 75% din media UE, în timp ce produsele din tutun costă 68% faţă de preţurile medii europene.

Cele mai reduse preţuri la băuturi alcoolice se găsesc în Bulgaria (67% din media UE), România (75%), Ungaria (79%) şi Germania (82%), la polul opus situându-se Finlanda (175%), Irlanda (162%), Suedia (161%) şi Marea Britanie (143%).

În ceea ce priveşte produsele din tutun, cele mai scăzute preţuri au fost înregistrate în Ungaria (52% din medie), Lituania (55%), Bulgaria (57%) şi Polonia), faţă de 199% în Irlanda, 194% în Marea Britanie, 132% în Suedia sau 129% în Franţa.

• EVZ: Oameni şi şoareci: RĂUTATEA – un AVANTAJ în economia de piaţă!

Vreţi să aveţi succes în economia de piaţă în care există o concurenţă nemiloasă? Dacă sunteţi buni aveţi puţine şanse; cine este rău şi nemilos se pare că are o probabilitate mai mare de a avea succes. Acestea sunt concluziile unui studiu efectuat în laborator în care au partipat oameni şi….şoareci.

Este uşor de imaginat că cine are un suflet bun, cui îi pasă de alţii şi este altruist nu va pune niciodată la muncă câte 10 ore pe zi sau chiar mai mult copii de 8-10 ani că să producă încălţăminte sau alte obiecte vândute ulterior cu un preţ exorbitant în magazinele de lux. Răii însă o fac, nu le pasă, atâta vreme cât câştigă bani, dacă cine produce obiectele de vânzare sunt copii sau adulţi plătiţi cu câţiva $ pe zi – cât să nu moară de foame. Profitul este unicul lucru care contează.

Un studiu efectuat în laborator a confirmat în mod destul de violent această concluzie.

Un economist de la universitatea din Bonn, Armin Falk a recrutat voluntari pentru un test bizar.

La începutul testului persoanele care au particpat au fost întrebate dacă este corect sau gesit uciderea unor şoareci de laborator; toţi au răspuns, cum era de aşteptat de altfel, că este greşit să ucizi nevinovăţii şoareci.

În a doua fază a studiului voluntarii au fost întrebaţi dacă ar ucide şoarecii pentru o suma de bani, începând de la circa 10 Euro. Câţiva dintre aceştia au început să răspundă că sunt dispuşi să lasă şoarecii să moară dacă li se da această suma de bani. Viaţă şoarecilor avea deci un preţ pentru fiecare dintre persoanele care participă la test: mai mare sau mai mic.

În continuare câteva detalii despre acest studiu.

Participanţii erau în număr de circa 800 de persoane. În prima fază au fost întrebaţi dacă vor să ucidă nişte şoareci de laborator care erau bătrâni şi nu mai erau folosiţi în studiile de laborator fiind la „pensie” – deci oarecum inutili. Toţi voluntarii au refuzat să ucidă şoarecii.

În a doua fază a testului participanţii au fost întrebaţi dacă este corect să fie ucişi şoarecii în schimbul a 10 Euro pe care aceştia i-ar fi primit. Jumătate dintre ei au fost de acord cu uciderea şoarecilor în această situaţie. Deci pe baza unui criteriu economic au renunţat la ideile morale pe care le aveau la început.

În a treia fază a testului în care participanţii au putut încheia alianţe şi cumunica între ei, 76%  au acceptat uciderea şoarecilor, pentru un preţ mediu tot în jur de 10 Euro.

Acest experiment, susţine Falk, demonstrează cum funcţionează mecanismul economiei moderne capitaliste – în care concurenţă şi câştigul sunt factorii determinanţi. Factori care duc la scăderea responsabilităţii şi a senzaţiei de vină a celor care iau parte.

Concurenţă fără milă care duce la producerea de bunuri de consum la preţuri scăzute are ca efect „înrăutăţirea” celor care controlează acest mecanism. Cine este bun nu facă faţă.

Sunt motivele care în final duc la închiderea ochilor celor care sunt cu adevărat responsabili de ceea ce se întâmplă în anumite fabrici în care sunt exploataţi minorii – copii ce nu au nici o şansă de a avea un nivel de trăi decent sau o educaţie elementară.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro