Vizita lui Corlatean la Moscova. Romania vs Rusia: RESETARE, REORIENTARE SAU … RAMANE CUM S-A STABILIT?

10-07-2013 17 minute Sublinieri

lavrov-corlatean

  • Mediafax:

Lavrov: România este un partener important al Rusiei în sud-estul Europei

Rusia consideră România un partener important în sud-estul Europei, a declarat ministrul rus de Externe în urma unei întâlniri cu ministrul român de Externe Titus Corlăţean marţi, la Moscova.

“Am purtat discuţii constructive şi substanţiale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse. “Amândouă părţile şi-au confirmat intenţia de a îmbunătăţi atmosfera relaţiilor ruso-române, dezvolta o agendă pozitivă şi depăşi unele dificultăţi cu care s-au confruntat relaţiile noastre în ultimii ani”, a adăugat Lavrov, relatează Itar-Tass în ediţia online.

Moscova vrea ca aceste relaţii “să se dezvolte în mod constant, predictibil”, a continuat ministrul rus. Ea “vrea să dezvolte o cooperare reciproc avantajoasă şi să exploateze potenţialul acesteia deplin”, a adăugat el.

Cei doi miniştri au salutat un dialog politic mai puternic, inclusiv la nivelul ministerelor de Externe ale celor două ţări, dar şi cooperarea în cadrul ONU, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Consiliului Europei (CoE) şi Consiliului NATO-Rusia.

Lavrov a anunţat că marţi a fost semnat un plan de consultări între ministerele de Externe rus şi român pentru perioada 2013-2014, care va impulsiona cooperarea. El a amintit că Rusia şi România au semnat un acord privind crearea unor centre culturale şi unui program de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, mass-media, sportului, tineretului şi turismului.

“Sunt încrezător că aceste documente vor ajuta la intensificarea contactelor umane şi interacţiunii la nivelul societăţii civile”, a mai declarat ministrul rus.

Altă problemă discutată în cadrul întâlnirii a fost cooperarea în Blacani. “Ne-am confirmat abordările apropiate ale situaţiei din regiune”, a declarat Lavrov, adăugând că “atât Rusia, cât şi România sunt interesate de stabilitatea pe termen lung a acestei regiuni, în dezvoltarea unor relaţii bune de vecinătate şi a cooperării multilaterale între statele din Balcani, care este necesar să fie bazată pe respectul reciproc şi al suveranităţii şi integrităţii teritoriale al celorlalte”.

Lavrov: Problema scutului antirachetă “rămâne nerezolvată”

Rusia şi NATO nu au rezolvat problema scutului antirachetă, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în urma unei întâlniri marţi, la Moscova, cu ministrul român de Externe Titus Corlăţean, relatează Itar-Tass în pagina electronică.

“În cursul discuţiilor am făcut un schimb de opinii cu privire la actualizarea sistemelor stabilităţii şi securităţii în Europa şi ne-am concentrat asupra apărării antirachetă”, a declarat ministrul rus.

“Aceasta este una dintre problemele care rămâne nerezolvată. Sunt în curs consultări”, a continuat Lavrov“Însă observăm rezultate pozitive în interacţiunea noastră cu NATO, în lupta împotriva terorismului, cu privire la Afganistan şi în alte probleme“, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Serghei Lavrov, după întâlnirea cu Titus Corlăţean: Republica Moldova trebuie să rămână un stat suveran

Rusia continuă să sprijine integritatea teritorială a Republicii Moldova, care ar trebui să îşi menţină suveranitatea, a declarat marţi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în urma discuţiilor cu omologul său român, Titus Corlăţean, relatează Itar-Tass.

“Poziţia Rusiei pe această temă este binecunoscută. Ne exprimăm sprijinul continuu pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, pentru ca aceasta să rămână un stat suveran”, a declarat Lavrov, potrivitItar-Tass.

“Acestea sunt principiile după care se ghidează Rusia în soluţionarea conflictului transnsitrean”, a adăugat el.

Lavrov a subliniat, de asemenea, că împărtăşeşte opinia lui Corlăţean, potrivit căruia viitorul Republicii Moldova ar trebui decis prin liberă alegere de poporul moldovean. El a adăugat că România va respecta decizia, indiferent care va fi ea.

Interviu Titus Corlăţean pentru Interfax. Ce spune ministrul român de Externe despre scutul antirachetă şi Republica Moldova

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, aflat în vizită la Moscova, a acordat un amplu interviu publicat luni de agenţia rusă Interfax, în care a încercat să tempereze temerile Rusiei cu privire la scutul antirachetă şi “românizarea” Republicii Moldova.

Corlăţean a explicat că interceptorii ce urmează să fie amplasaţi în România, în cadrul scutului american antirachetă, nu vor avea încărcătură nucleară, putând fi folosiţi doar pentru legitimă apărare.

În calitate de “stat european şi membru al Alianţei Nord-Atlantice, România, împreună cu comunitatea internaţională, urmăreşte dezvoltarea (…) oportunităţilor legate de rachetele baltistice”, având în vedere faptul că “Europa este situată într-o zonă de posibile acţiuni “.

“Această abordare este un răspuns responsabil şi paşnic”, iar “interceptorii care vor fi amplasaţi în România nu vor avea încărcătură nucleară”, ci “pot fi folosiţi doar pentru legitimă apărare şi în linie cu normele internaţionale şi Carta ONU”, a subliniat el, în acest interviu publicat în pagina electronică a Interfax.

“Sistemele SUA şi NATO nu sunt în niciun caz îndreptate împotriva Rusiei”, a adăugat ministrul român de Externe.

Referindu-se la garanţiile cerute de Rusia, el a evocat faptul că “cele mai solide garanţii au fost deja prezentate de Alianţă şi au fost incluse în Declaraţia summitului NATO la Chicago”, iar partea română este interesată şi are “speranţe mari în cooperarea NATO-Rusia în acest domeniu pe bază de reciprocitate şi transparenţă”. Întrebat despre stadiul actual al relaţiilor dintre România şi Rusia, Corlăţean a declarat că, “din păcate, acestea s-au dezvoltat neuniform în ultimii ani”.

“Mi se pare corect şi cinstit să recunosc faptul că, uneori, poziţiile noastre nu coincid cu privire la anumite aspecte”, însă “pe parcursul anului trecut, au început să se vadă tendinţe pozitive în planul cooperării economice, interparlamentar, cultural, precum şi de îmbunătăţire a cadrului legal, care ar putea fi un bun punct de plecare pentru a aprofunda cooperarea româno-rusă în perioada următoare”, a subliniat Corlăţean, adăugând: “avem o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral”. Acestea vor fi discutate cu Lavrov la Moscova.

Un alt subiect abordat a fost Republica Moldova şi evoluţia acestei ţări, care trezeşte la Moscova temeri în legătură cu o perspectivă de “românizare”, conform Interfax.

“Consider că este total greşit să se vorbească despre «românizarea» Republicii Moldova, în condiţiile în care avem o istorie, cultură, tradiţii comune cu majoritatea populaţiei acestei ţări, vorbim aceeaşi limbă – româna. În plus, discuţiile referitoare la identitatea Republicii Moldova trebuie abordate cu atenţie, într-un mod echilibrat şi având disponiblitatea de a asculta opiniile specialiştilor – istoricilor, lingviştilor şi academicienilor”, a spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Totodată, Titus Corlăţean a menţionat relevanţa procesului de modernizare a Republicii Moldova, evocând un anumit “numitor comun” al acestei ţări cu România.

“Aş spune că la ora actuală e mai important acel proces prin care trece Republica Moldova – proces de transformare şi modernizare profundă, în sens democratic, european. (…) Acest proces are loc şi în România, dar, desigur, la alt nivel şi cu alt ritm. În felul acesta putem spune că România şi Republica Moldova au un numitor comun – transformările politice şi la nivelul societăţii, legate de integrarea europeană”, a afirmat el.

“În ceea ce ne priveşte, poziţia noastră faţă de Republica Moldova constă în susţinerea integrării europene, ţinând cont de voinţa politică în acest sens din partea Chişinăului (şi …) despre alegerea liberă a populaţiei Republicii Moldova“, iar,”indiferent cum va fi această alegere, avem cu toţii obligaţia să respectăm această opţiune”, a adăugat el.

“Iată încă un motiv pentru care nu trebuie să se vorbească de «românizare»”, a conchis Corlăţean. Titus Corlăţean a subliniat, de asemenea, că este în favoarea abolirii regimului de vize dintre cele două ţări şi consolidării dialogului cultural şi diplomatic. “În ceea ce priveşte abolirea regimului de vize în viitorul apropiat, o asemenea decizie poate fi luată doar cu acordul tuturor statelor membre Uniunii Europene. Susţinem o asemenea abordare”, a afirmat el.

“De asemenea, sperăm că un instrument practic pentru a consolida dialogul pe linia cooperării culturale şi diplomaţiei publice ar putea fi sărbătorirea, în 2013, a zece ani de la semnarea tratatului politic de bază şi 135 de ani de la stabilirea relaţiilor între ţările noastre“, a declarat ministrul român de Externe. Vizita oficială la Moscova a ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, are loc în perioada 8-10 iulie, deplasarea fiind efectuată la invitaţia omologului său rus, Serghei Lavrov, potrivit MAE.

  • Hotnews: 

UPDATE Serghei Lavrov: Rusia si Romania au toate mijloacele pentru a creste calitatea relatiilor bilaterale. Corlatean i-a inmanat lui Lavrov un timbru postal jubiliar

Rusia si Romania au toate mijloacele pentru a creste calitatea relatiilor bilaterale, a declarat marti, la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la finalul intrevederii cu omologul sau roman Titus Corlatean, informeaza agentia Itar-Tass, preluata de Agerpres.

“Am constatat existenta unui interes comun pentru a depasi perioada de oarecare stagnare care s-a inregistrat in relatiile noastre in ultimii ani si pentru a avansa in multe domenii in care avem potential, pentru realizarea unor proiecte reciproc avantajoase si pentru dinamizarea dialogului politic”, a spus Lavrov, constatand “deschiderea guvernului Romaniei tocmai spre un asemenea demers” si dand asigurari ca Rusia “raspunde cu reciprocitate”.

“Tot ce v-am relatat astazi (marti – n.r.) despre reusitele noastre, dar si despre proiecte in cele mai diverse domenii – comunicarea dintre state si oameni, dintre societatile civile, oameni de stiinta si cultura si dintre studenti – toate acestea confirma seriozitatea acestor intentii”, a declarat seful diplomatiei ruse. Serghei Lavrov si-a exprimat speranta ca mecanismele care exista intre Rusia si Romania pentru promovarea cooperarii in domeniul economic, umanitar, dar si in ce priveste mecanismele de dialog politic, intre care si cooperarea politica externa, “vor permite acumularea de potential pentru aducerea cooperarii la un nivel calitativ nou”.

Corlatean i-a inmanat lui Lavrov un timbru postal jubiliar

Autoritatile romane sunt deschise aprofundarii cooperarii cu Rusia, “in pofida unor pozitii divergente intr-o serie de probleme”, a declarat ministrul de externe al Romaniei, Titus Corlatean, la finalul acestei intrevederi. “Rusia si Romania pot conlucra cu succes in cadrul Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), in promovarea proiectelor pe termen lung privind lupta cu infractionalitatea si protectia mediului inconjurator”, a subliniat Corlatean, citat de agentia de presa rusa.

Amintind ca, in acest an s-au implinit 10 ani de la semnarea Tratatului politic de baza dintre cele doua tari, Titus Corlatean a anuntat ca “partea romana a venit cu initiativa emiterii unui timbru postal jubiliar, sub denumirea ‘cultura si spiritualitate – numitor comun al parteneriatului cultural”, si i-a inmanat un exemplar lui Serghei Lavrov. Totodata, Titus Corlatean l-a invitat pe Serghei Lavrov intr-o vizita oficiala in Romania, “pentru a continua dialogul, deoarece chiar de ministrii de externe depinde crearea atmosferei necesare dezvoltarii relatiilor”.

Corlatean: Am cerut partii ruse negocieri directe, fara intermediari, pe exportul de gaze

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a declarat marti pentru Mediafax ca a ridicat in vizita oficiala de la Moscova subiectul unor negocieri directe, fara intermediari, cu partenerii rusi privind exportul de gaze in Romania, in vederea obtinerii unui tarif mai bun.

“Am ridicat tema unor discutii directe, unor negocieri directe cu partenerii rusi, fara intermediari, atunci cand vorbim de contractul de export de gaze in Romania. Si acest lucru evident ca vizeaza pretul”, a afirmat Corlatean. El a avut intalniri la Moscova cu omologul Serghei Lavrov, dar si cu copresedintele partii ruse in Comisia Mixta Interguvernamentala de colaborare economica si tehnico-stiintifica si presedintii Comitetelor pentru Afaceri Externe din Duma de Stat si Consiliul Federatiei.

Ministrul roman a mentionat ca reluarea dialogului politico-diplomatic de nivel inalt Moscova-Bucuresti era necesara si din punctul de vedere al fixarii “unei agende economice solide din care ambele parti sa aiba de castigat”, in conditiile in care din schimburile comerciale de 4,4 miliarde dolari inregistrate in 2012, exporturile Romaniei au fost de numai 1,3 miliarde.

“Trebuie sa echilibram aceasta balanta, iar companiile romanesti sa aiba o prezenta tot mai solida si profitabila pe piata Federatiei Ruse”, a mai afirmat ministrul Corlatean.

Romania si-a asigurat in 2012 aproape un sfert din consumul intern de gaze prin importuri din sursa Gazprom, la preturi de aproape trei ori mai mari fata de gazele extrase intern, in conditiile in care contractele nu sunt incheiate direct, ci prin intermediul unor firme intermediare agreate de compania rusa. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, declara la inceputul anului ca Romania ar putea negocia in acest an o reducere a pretului platit la importul de gaze rusesti.

Corlatean: Partea rusa e deschisa pentru reluarea lucrarilor comisiei privind Tezaurul

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a declarat pentru Mediafax ca a propus partii ruse, in vizita oficiala la Moscova, reluarea lucrarilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului, primind deschidere pentru fixarea unei date clare a viitoare reuniuni a comisiei.

“Putem discuta cu deschidere subiecte care prezinta o simbolistica speciala, aparte, pentru cele doua parti, inclusiv – si aceasta a fost propunerea pe care am facut-o si am primit deschidere – de a stabili o data clara si cu o agenda bine definita pentru o noua reuniune a comisiei mixte romano-ruse”, a afirmat Corlatean, dupa intrevederea cu omologul rus Serghei Lavrov.

El a mai precizat ca “din pacate” dupa 2006 aceasta comisie nu a mai avut reuniuni oficiale. Corlatean a mai precizat ca este “satisfacut” de continutul si spiritul deschis al discutiilor de la Moscova.

Expert militar rus despre scutul antiracheta, citat de Vocea Rusiei: Daca doriti sa jucati rolul unor idioti ai SUA si credeti ca noi nu va vom lua ca tinta, aveti asteptari naive

Un analist militar rus prezentat de Vocea Rusiei ca “expert de top” vorbeste in termeni foarte critici de oficialii romani care sustin ca scutul american antiracheta are un rol defensiv, acuzandu-i pe acestia ca “joaca rolul unor idioti ai SUA”.

“Daca doriti sa jucati rolul unor idioti ai SUA si sa spuneti in continuare astfel de lucruri (legat de caracterul defensiv al scutului, n.r.), dar in acelasi timp credeti ca noi nu va vom lua ca tinta, inseamna ca aveti asteptari naive”, spune Igor Korotcenko, intr-un scurt interviu acordat pentru Vocea ikRusiei si semnat de Valentin Mandrasescu.

In opinia lui Igor Korotcenko, “membrii NATO actioneaza in conformitate cu directivele elaborate in procesul planificarii colective, din aceasta cauza ei, ca niste idioti, vor citi asta de pe hartie sau vor repeta acest lucru ca pe o mantra, deoarece asa a zis Departamentul de Stat al SUA. In realitate, ei inteleg perfect ca scutul submineaza stabilitatea strategica”.

Acesta afirma ca daca scutul antiracheta va fi instalat in Romania, subminand astfel stabilitatea Rusiei, “noi vom submina stabilitatea lor, raspunzand cu masuri egale la amenintarea militara care va fi creata pentru tara noastra. Din aceasta cauza, sistemul Iskander M este arma pe care o vom folosi activ pentru a contracara amenintarile generate de scutul european”.

Acesta considera ca discutiile cu Romania sunt necesare, “insa nu cu guvernantii”.

“Trebuie sa ne adresam opiniei publice. Este necesar ca la nivelul conferintelor internationale, consultarilor expertilor, organizatiilor non-guvernamentale, sa se spuna clar partenerilor nostri ce raspuns vor primi la anumite actiuni. Trebuie sa li se spuna: ‘daca nu doriti probleme, preocupati-va ca scutul sa fie amplasat in Franta, Spania, aparati garantat Europa fara a atinge zonele rachetele si zonele noastre de pozitionare'”.

Igor Korotcenko este prezentat de Vocea Rusiei ca fiind colonel in rezerva, directorul Centrului de Analiza a Comertului International cu Armament, membru al Consiliului Obstesc pe langa Ministerul Apararii al Federatiei Ruse si redactorul-sef al revistei “Nationalnaia oborona” (Apararea Nationala).

“Datorita pozitiei sale in diverse institutii abilitate, acest expert beneficiaza de o viziune de ansamblu asupra contextului militar si politic la nivel regional si global”, adauga Vocea Rusiei, care prezinta de cateva zile fragmente din interviul acordat de Igor Korotcenko si care are ca tema vizita ministrului roman de Externe Titus Corlatean la Moscova.

Titus Corlăţean s-a întâlnit ieri la Moscova cu omologul său rus. Lavrov a intrat la discuţii declarând că împărtăşeşte „aspiraţia României spre dezvoltarea deplină a relaţiilor bilaterale“ şi a ieşit vorbind despre „integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova“.Vizita lui Corlă­ţean la Moscova este, cu sigu­ran­ţă, un succes diplomatic. Ultima oară când a avut loc o întâlnire la nivel de miniştri de Externe a fost în februarie 2009, când ministru era Cristian Diaconescu.

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi ne-a mărturisit că MAE a încercat vreme de un an şi jumătate să pună la punct o întâlnire bilaterală şi nu a reuşit, singura întâlnire Baconschi-Lavrov petrecându-se la New York, în marja unei reuniuni ONU.

Ca ministru de Externe, Mihai Răz­van Ungureanu a avut, pe de altă parte, mai multe întâlniri cu Lavrov, pe care îl consideră ”prieten” şi ne-a amintit că una din primele sale convorbiri internaţionale în calitate de prim-ministru a fost cu Lavrov. Ceea ce dovedeşte faptul că ruşii sunt în continuare interesaţi de România şi de dialogul cu România, numai că sunt foarte selectivi în alegerea partenerilor de dialog.

Potrivit profesorului Armand Goşu, expert în politica rusă şi a relaţiilor din fostul spaţiu sovietic, faptul că lui Corlăţean i s-a organizat o vizită de trei zile, că i s-a facilitat un interviu cu agenţia Interfax, preluat prompt şi în România, şi că a fost invitat să rostească un discurs la Academia Diplomatică a MAE rus, reprezintă un nivel de recu­noaştere de care nu s-a mai bucurat un ministru de Externe român de foarte multă vreme. Am încercat, pentru comparaţie, să solicităm opinia fostului ministru de Externe, Cristian Diaconescu, dar acesta nu a fost disponibil pe tot parcursul zilei de ieri.

De fapt, nici unul dintre oficialii de rang înalt contactaţi de „România liberă“ nu a arătat o deschidere deosebită pentru a discuta detaliile acestei vizite, ceea ce ridică mai multe semne de întrebare.

Ce mandat a avut Corlăţean?

În ultimele zile s-a discutat despre faptul că preşedintele Traian Băsescu i-ar fi reproşat public lui Victor Ponta că nu ar fi avut mandat de la preşedinte, titularul constituţional al politicii externe, pentru turneul din Asia, unde a propus un parteneriat strategic România-China, respins de Băsescu.

Ponta a încercat să minimalizeze incidentul şi a repetat la televizor mantra uselistă că ”nimeni nu îl bagă în seamă pe Băsescu în lume”, de care se agaţă în mod inexplicabil chiar şi după ce vara trecută ”lumea” a luat poziţie în sprijinul lui Băsescu şi împotriva lui Ponta. Când spunem ”lumea”, ne referim la Washing­ton, Bruxelles sau Berlin, dar nu şi la Moscova. Amintim că întregul conflict de vara trecută a pornit, cel puţin formal, de la disputa privind reprezentarea la Consiliul European tranşată de Curtea Constituţională în favoarea preşedintelui. CCR a decis că dacă premierul vrea să reprezinte România trebuie să ceară mandat de la preşedinte.

Dar nu este deloc clar ce mandat a avut Titus Corlăţean pentru vizita la Moscova. Surse de la Palatul Cotroceni, relevante pentru politica externă şi de securitate, ne-au declarat că nu au cunoştinţă despre conţinutul convorbirilor avute de Corlăţean cu Lavrov şi că nu cunoşteau nici măcar ”punctajul” acestei întâlniri. Ceea ce nu înseamnă că ministrul de Externe nu ar fi putut avea un mandat direct de la preşedinte, dar este mai probabil, date fiind relaţiile politice dintre preşedinte şi Guvern, că nu l-a avut. Deci, în absenţa unor informaţii publice relevante, se poate presupune că Titus Corlăţean a plecat la Moscova cu mandat de la Victor Ponta.

S-a pregătit o vizită a lui Ponta la Moscova?

Din punct de vedere strict formal, vizita a fost prilejuită de aniversarea a 10 ani de la semnarea Tratatului politic de bază dintre cele două ţări, care, potrivit lui Goşu, este un prilej excelent de relansare a relaţiilor bilaterale dintre două ţări. Mihai Răzvan Ungureanu ne-a mărturisit că, pe vremuri, ruşii aveau obiceiul să pună pe masă tot felul de subiecte cvasi-irelevante. Dacă partea română ridica un subiect precum tezaurul, ruşii contra­atacau cu subiecte precum”soarta monumentelor soldatului sovietic” sau dreptul de proprietate asupra pământului de sub ambasada sau consulatul rus. ”Erau modalităţi prin care ruşii blocau, de fapt, dialogul politic”, a conchis Ungureanu.

”Nimic de felul acesta nu s-a întâmplat la vizita lui Corlăţean”, remarcă Armand Goşu, ceea ce semnalează o deschidere evidentă a Moscovei spre Guvernul Ponta. Surse de la nivel înalt au speculat că este foarte posibil ca în discuţiile dintre Corlăţean şi Lavrov să se fi discutat o posibilă vizită a lui Victor Ponta la Moscova, care să sublinieze noua politică de deschidere dintre cele două ţări şi ”izolarea internaţională” a preşedintelui. În acest sens, Ponta va trebui să facă mai multe concesii.

Ce vor, de fapt, ruşii?

lavrov_romania.jpg.1000x297x1Oficial, obiectivul vizitei este, potrivit comunicatului MAE, ”semnarea a două documente juridice interguvernamentale -Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la înfiinţarea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român de la Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti şi Programul de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, mass media, tineretului, sportului şi turismului între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse, precum şi a unui document de cooperare la nivelul Ministerelor Afacerilor Externe ale României şi Federaţiei Ruse – Planul de consultări între cele două Ministere de Externe pentru anii 2013-2014”.

Cel de-al doilea document înseamnă, concret, că, o dată la şase luni, secretarul de stat Bogdan Aurescu se va întâlni cu omologul său rus pentru a discuta politică, ceea ce, având în vedere că este vorba despre discuţii între profesionişti, e o veste bună. Primul document este o chestiune de reciprocitate – dacă România vrea să deschidă un sediu ICR la Moscova, ruşii vor deschide şi ei un Centru Cultural la Bucureşti. Ne-am exprimat temerea că deschiderea unui ”Centru Cultural Rus” la Bucureşti este echivalent cu a deschide un birou oficial al SVR – serviciul de spionaj al Rusiei –, dar fostul director al SIE M.R. Ungureanu ne-a asigurat că SVR este bine reprezentat în România şi nu are nevoie de un nou birou şi că ”extinderea cooperărării culturale este întotdeauna binevenită”.

Unul dintre subiectele abordate de Lavrov în discuţiile cu Titus Corlăţean, după cum reiese din declaraţia MAE rus, este formularea unor ”poziţii de principiu cu privire la stabilirea relaţiilor cu UE şi NATO şi un schimb de păreri despre mijloacele de perfecţionare a arhitecturii securităţii europene, punând accent pe problema apărării antirachetă”, ceea ce este un mod prolix de a spune că ruşii vor ca România să se alăture Uniunii Euroasiatice, să iasă din NATO şi UE şi să anuleze instalarea scutului antirachetă de la Deveselu (?! – N.N.). Ceea ce nu se va întâmpla. Spre cinstea lui, Corlăţean a declarat limpede în interviul de la Interfax că sistemul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei şi, mai important, că ruşii nu vor primi alte ”garanţii” de la România decât cele oferite deja de NATO, ceea ce este important şi respectă parteneriatul cu SUA.

A doua chestiune fierbinte, care pare să fie, de fapt, prima, este Republica Moldova. Cum am amintit, Lavrov a intrat la discuţiile cu Corlăţean declarând că ”acesta este un bun prilej pentru a evalua starea relaţiilor noastre şi perspectivele lor. Remarcăm aspiraţia României spre o dezvoltare deplină a relaţiilor. Împărtăşim în totalitate o asemenea abordare”. La ieşirea de la discuţii, acelaşi Lavrov a afirmat că ”poziţia Rusiei în această chestiune (a Moldovei) este bine cunoscută. Noi am susţinut întotdeauna integritatea teritorială a Republicii Moldova, care ar trebui să rămână un stat suveran”. Lavrov a mai spus că împărtăşeşte opinia lui Corlăţean, potrivit căruia viitorul Republicii Moldova ar trebui să fie determinat de alegerea liberă a poporului Republicii Moldova, iar România va respecta decizia, oricare va fi aceasta.

Dar Rusia şi România înţeleg lucruri foarte diferite când vine vorba de Basarabia. Potrivit lui Armand Goşu, Moldova ”este foarte sus pe agenda diplomaţiei ruse” pentru că la Moscova există temerea că, dacă Moldova va semna Acordul de Asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnius, atunci va crea un precedent pe care îl vor urma şi alte state precum Georgia, şi ”vecinătatea apropiată” – sau sfera de influenţă a Rusiei – se va destrăma. Declaraţiile lui Corlăţean privind faptul că ”viitorul Republicii Moldova ar trebui să fie determinat de alegerea liberă a poporului Republicii Moldova”, sunt îngrijorătoate pentru că lasă deschisă ideea că România nu s-ar opune dacă un nou guvern, condus de comunişti, ar schimba total orientarea Moldovei.

Potrivit lui Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, afirma­ţiile lui Lavrov nu sunt decât o dovadă de cinism, pentru că nu poţi vorbi despre ”suveranitatea” Republicii Moldova ”când tu, Rusia, refuzi să îţi retragi trupele din Moldova.Dungaciu susţine, de asemenea, că prin această declaraţie Lavrov a ”arătat degetul României” să nu cumva să încerce să schimbe statu quo-ul în Moldova. Ceea ce sugerează că în două chestiuni fundamentale, Moldova şi scutul, Corlăţean nu a cedat, în pofida primirii făcute.

Dar a cedat altceva? Rămâne de văzut. În interviul de la Interfax, Corlăţean a evocat ”o serie de proiecte concrete care ar putea contribui la dialogul bilateral”. Nimeni nu a putut sau nu a dorit să ne ofere detalii asupra acestor ”proiecte concrete”. Referitor la vizita lui Corlăţean, purtătorul de cuvânt al MAE rus, Aleksandr Lukeşevici, a declarat că au în vedere ”să discutăm şi problemele complexe cu care se confruntă investitorii ruşi în România”. Potrivit unei surse la nivel înalt, ar putea fi vorba de facilităţi fiscale şi avantaje comerciale, constând inclusiv în contracte de stat pentru companiile ruse.

Deci, la sfârşitul zilei, întrebarea este: ”Cât costă, de fapt, o vizită la Moscova a lui Ponta?”.

Sabina Fati: De ce se întoarce România spre Est?

La Moscova şi la Beijing s-au jucat în ultima săptămână cărţi importante pentru viitorul României. Noi axe de politică externă i se oferă acum Bucureştiului, axe care pot completa politicile occidentale, le pot concura sau chiar le pot submina, în funcţie de viziunea sau interesele de moment ale liderilor români.

Până acum România s-a ferit de cadourile Estului, pierzând poate afaceri importante, dar păstrându-şi nu doar azimutul politic spre Vest, ci şi o marjă de manevră importantă pentru o ţară aflată la periferia celor două lumi.Brusc pragmatismul pare să fi câştigat în faţa dilemelor istorice şi nu e prea clar dacă noua pirueta a politicii externe româneşti se bazează pe o strategie bine pusă la punct sau este vorba doar despre nişte răspunsuri spontane venite sub imperiul impulsurilor primite dinspre Moscova şi Beijing. Este vorba despre două ecuaţii diferite: Rusia, care îşi bazează diplomaţia pe resentimente vechi, dar şi pe interese de afaceri evidente şi China care mizează pe extinderea puterii ei globale, înfigând steguleţe pe harta izbânzilor ei economice.

Ministrul român de Externe a fost aşteptat la Moscova cu mare fast, ca trimisul unei ţări prietene, a semnat o foaie de parcurs care cuprinde un calendar al consultarilor bilaterale pentru 2013-2014 şi a plecat cu promisiunea că gazul importat din Rusia va fi mai ieftin, fiindcă vor fi scoşi intermediarii din această afacere. Ce dă România în schimbul acestei noi amiciţii pe care o oferă Moscova? Mai multă flexibilitate? Negocieri asupra viitorului Republicii Moldova? O axă cu dublu sens Bucureşti-Washington şi Bucureşti-Moscova, aşa cum sugera fostul preşedinte George Bush, care miza pe faptul că România ar putea fi o punte între Rusia şi Occident? Sau o modificare de direcţie? În arhitectura Kremlinului, România este un teritoriu care a scăpat de sub influenţa rusă, dar şi un loc bun de recucerit sau de ţinut în şah. Încălzirea relaţilor cu Moscova poate fi o trambulină fie pentru ruşi, fie pentru români, dar e greu de crezut că ambele părţi pot ieşi câştigătoare.

Dansul cu Beijingul este mai subtil, iar în primă instanţă România s-ar putea bucura de investiţiile chineze în aceeaşi măsură în care şi China poate avea profituri interesante. Deocamdată premierul Victor Ponta a fost bine primit în China, chiar dacă nu a venit de acolo cu promisiuni clare şi contracte semnate. Primul pas ţine de simbolistica puterii: a dat mâna cu cei care pot lua decizii privind marile investiţii. Beijingul şi-a trasat de mai multă vreme harta strategică a ţărilor în care vrea să pună piciorul şi de unde va putea influenţa apoi nu doar politicile naţionale ale acestor state, ci şi pe cele regionale. China cucereşte pas cu pas Europa, iar dolarul american depinde în mod direct de Beijing. În vreme ce colapsul economiei chineze, prevăzut de mulţi analişti occidentali, întârzie, extinderea economică a acestei mari puteri s-a concentrate asupra resurselor din Africa şi America Latină. În primul său turneu european, premierul chinez i-a oferit Germaniei “o căsnicie de vis”, iar apoi a convins Elveţia să semneze un Acord de liber schimb. Zurich, oraşul marilor bancheri vrea să devină un centru european al tranzacţiilor cu yuani, moneda Chinei comuniste, în vreme ce grupul chinez de asigurări Ping An a preluat recent blocul Lloyd’s, cea mai faimoasă clădire din cartierul financiar al Londrei. Cel mai mare port al Greciei, Pireu, este controlat de chinezi, care au achiziţionat jumătate din afacerile Isladei, dar şi cele mai faimoase podgorii franceze. Este vorba despre afaceri profitabile, dar si despre cuceriri cu semnificaţii mai profunde, prin care China vrea să demonstreze că poate domina lumea, folosindu-se de pârghii paşnice, de aşa numita “soft power”, deşi nu şi-a neglijat nici arsenalul militar. Impunerea ei pe harta globală are loc prin proiecte viabile şi curajoase. De pildă, până în 2025, China vrea să construiască o cale ferată care să facă legătura între Shanghai şi Londra,  dar până atunci şi-ar dori să -şi mai pună la butonieră câteva state aflate în zone de inflexiune, care într-un viitor mai îndepărtate ar putea deveni interesante. Balcanii fac parte din această hartă, dar până acum România a încercat să stea cu ochii pironiţi doar spre Vest şi să fugă de darurile Beijingului, pierzând oportunităţi, dar păstrându-şi în acelaşi timp o marjă de mişcare mai mare pentru viitor.

România se întoarce spre Est în acelaşi timp în care Rusia şi China îşi construiesc propria lor axă de putere şi chiar în zilele în care aveau loc exerciţiile navale ruso-chineze, premierul român şi ministrul său de Externe se lăsau îmbrăţişaţi la Beijing şi la Moscova.

Nota noastra:

Nota destul de retinuta, totusi, in care Romania Libera a reflectat vizita lui Corlatean la Moscova, fara sa apese prea tare pe pedala s-au dat cu rusii, v-am zis noi, vai de euro-atlantismul nostru care sta doar in Basescu si servicii, sariti, pastrand, insa, insinuari prin care vrea sa induca faptul ca Moscova este cea interesata de o “resetare” si ca guvernul uselist ar bali dupa o reorientare catre est daca nu ar fi NATO-UE, este destul de semnificativa.

Sa luam, de pilda, intrebarea Sabinei Fati: De ce se intoarce Romania catre Est? Este genul de intrebare-insinuare care ar pleca de la o certitudine nedemonstrata: Romania se intoarce catre Est, punand intrebarea (de ce) si furnizand, totodata, raspunsul: pentru ca asa vrea Moscova. Daca acest lucru ar fi fost, insa, adevarat, cu certitudine propaganda euro-atlantica nu ar fi pastrat acest ton retinut, ci ar fi scos tunete si fulgere, fum si pucioasa.

In primul rand, Romania nu se intoarce catre Est. Vizitele unor demnitari in China si Rusia, oricat de inalti ar fi acesti demnitari, nu constituie un fundament pentru o reorientare politica de acest grad. Mai degraba lipsa unor relatii cu China si Rusia este o vulnerabilitate a statului roman, de vreme ce toti “partenerii strategici”, de pilda Germania, sau mai toti vecinii nostri, au relatii intense cu Moscova si Beijing. Asa ca intrebarea reala ar trebui sa fie: ce fel de relatii putem stabili si intretine cu China si Rusia? 

In al doilea rand, impusul acestei resetari nu a venit (doar) de la Rusia, de parca ea este cea masiv interesata. Sa ne amintim de sfatul dat de la Ambasada SUA de catre experti geopolitici americani, precum si de vizitele succesive (?) ale sefului securitatii ruse si sefului CIA la Bucuresti. Mai degraba pare ca asistam la o negociere intre SUA si Rusia pe capul Romaniei. In acest context are loc “resetarea”, nu in altul: nici in vreo dorina singulara a Moscovei, nici in dorinte absconse ale guvernarii USL.

In al treilea rand, totusi, pare ca asistam la supraestimare a acestei vizite la Moscova. Desi pregatita diplomatic in mod adecvat, a o prezenta drept mare succes sau mare eveniment diplomatic pare a fi o exagerare al carei sens ne scapa. In plus, cel putin la un nivel, e drept, superficial de cautare pe google, vizita lui Corlatean in Rusia pare a fi complet ignorata de mass-media rusa, cu exceptia interviului de pe Interfax.

In al patrulea rand, se observa cum Romania Libera e atenta doar la interesele “euro-atlantice” care s-au aflat la mijloc in aceasta intalnire. Ceea ce nu e surpriza ci arata pur si simplu ca taberele ideologice si propagandistice din Romania nu gandesc… romaneste, nu au in vedere agenda romaneasca, ci au in vedere agendele diferitelor sfere de influenta externa.

Vizita a fost precedata de unele mesaje ortodoxiste ale lui Dughin, reflectate si pe site-ul nostru si, cu ceva intarziere, si de mass-media centrala. Insa nu pare ca Rusia apasa cu adevarat pe aceasta pedala, ci mai degraba ca un fel de vector de propaganda secundar. Apropo de acest mesaj propagandistic, trebuie afirmat ca, oricat de atragator pare a fi pentru noi, publicul crestin-ortodox (sa spunem asa), trebuie vazut dincolo de aparente. Sa nu se amageasca cineva ca Rusia este eliberatoarea tarilor ortodoxe de sub jugul LGBT al UE-SUA-NATO. Daca Romania nu stie sa isi gandeasca (dar tocmai asta e descurajat in mod sistematic la noi) in mod realist “nevoile, saracia si neamul“, adica pur si simplu pozitia sa geopolitica, mizele supravietuirii sale ca stat si popor, daca nu are un proiect propriu, fundamentat pe datele sale culturale proprii, atunci apropierea de Rusia nu ne poate face bine, deoarece vom fi pentru Moscova nu popor de frati ortodocsi, ci parte a unui menu de negociat cu celelalte imperii sau puteri: SUA, Germania etc., pe principiul daca nu pot sa o stapanesc singura macar  sa ma infrupt si eu cu ceva din ea.  

Pana la urma, peste toate, chiar asta suntem, deocamdata: parte din menu, nu parte in negocieri. 


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Opinii, analize, Rusia, Scutul antiracheta (Deveselu)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “Vizita lui Corlatean la Moscova. Romania vs Rusia: RESETARE, REORIENTARE SAU … RAMANE CUM S-A STABILIT?

  1. Un puct de vedere rezonabil:

    http://romanian.ruvr.ru/2013_07_10/Relatiile-bilaterale-ruso-romane-trebuie-urgent-refacute-7477/

    Glumind serios acum,din ce am citit pe site,Corlatean a afirmat ca casatoria este o unire intre un barbat si o femeie ( chiar daca nu o taina ),ceea ce arata in mod incredibil,ca mai sint si oameni normali in guvernul roman.Poate ca aceasta a atras atentia si puterii politice ruse,care rezonind pe aceleasi coordonate,isi doreste sa-l atraga sau sa poarte macar un dialog omenesc cu el,poate sa-l ajute mai tirziu in activitatea politica…

    Pentru ceilalti politicieni romani,un cuvint de la Voltaire:

    “Those who can make you believe in absurdities can make you commit atrocities.” Voltaire

    Cei care va fac sa credeti in absurditati ( casatoria homosexuala )…va pot face sa comiteti si atrocitati.

    In alte cuvinte,Dumnezeu ne-a spus ca va da frate pe frate la moarte,zicind ca aduce slava lui Dumnezeu.

  2. @ sherlock_holmes:

    Da, numai ca ai nostri comit atrocitati de mult, chiar si cand nu sustineau inversiunile. In privinta asta Basescu si Iliescu pot sa dea ei lectii lui Hollande et co.

  3. In alte cuvinte,Dumnezeu ne-a spus ca va da frate pe frate la moarte,zicind ca aduce slava lui Dumnezeu.

    Foarte adevarat, cred ca vremurile acestea anume deja am inceput sa le traim!

  4. Căci sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile,

    Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

  5. “noi vom submina stabilitatea lor”=ceea ce Rusia face de peste 30 ani.

    Si eu cred ca e ceva mult peste capul nostru, 200 ani mai tarziu.

    “Tratatul de pace a fost semnat pe 16/28 mai 1812 la București, în hanul agentului rus Manuc Bei. Tratatul avea 16 articole publice și două articole secrete.

    Prin articolele 4 și 5, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (conform cu recensământul ordonat de autoritățile țariste în 1817). Au trecut în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată “Bessarabia “.”

  6. @Vela Gheorghe:

    Asa ne place noua, mai natural, sec, netratat si neindulcit. 🙂

    Cum e si realitatea.

  7. @ Nu sunt sun consumator de vinuri decat foarte, foarte rar, si din saraca mea cultura generala despre aceste bauturi, stiu ca vinurile se pot clasifica in 4 categorii dupa gradul de zaharuri pe care il contin: seci, demiseci, demidulci, si dulci.

    Mi se pare ca “noata-comentariu” a fratilor admini pe tema aceestui subiect al “vizitei in Russia” a Ministrului de externe Titus Corlatean, si pe seama reactiilor si ecourilor din presa romaneasca cu privire la acesta vizita, este o “NOTA” can prea “SEACA”, adica nitel cam “saraca” in “zaharuri optimiste”…

    Eu, cred ca trebuie sa vedem SI PARTEA BUNA a acestei vizite, respectiv faptul ca dupa foarte mult timp relatiile Romaniei cu Rusia au inceput sa IASA din INGHET. Parca a fost o “IARNA grea si prea indelungata” intre Romania si Rusia si o GRANITA de netrecut de “dusmanie MOCNITA” si “indifernata constanta”, pana la respingere reciproca…

    Parca pana acum a fost O BARIERA DE NETRECUT intre aceste tari, care i-a afectat nu numai pe cei care conduc cele doua tari, dar si pe oamenii simplii ai celor doua tari, pe rusii simpli si romanii simpli, ca in filmul de desene animate cu Clopotica intitulat “SECRETUL ARIPILOR” (care le place la nebunie copiilor mei), in care se vorbeste despre DESPARTIREA care exista intre zanele de vreme buna (calda) si cele de iarna, si INTERDICTIA care le era impusa si unora si altora, de a trece dintr-un “taram” in celalat…
    (filmul se poate vedea ON LINE aici:
    http://desene-in-romana.blogspot.ro/2012/10/online-tinker-bell-clopotica-si.html )

    Daca in vvitorul apropiat se va face CEVA “CONCRET” in sensul REDESCHIDERII colaborarii si coperarii EFECTIVE si concrete dintre cele doua tari cred ca “primii” care ar avea de castigat vor fi atat rusii simpli, cat si romanii simpli si nu atat politicienii celor doua tari..
    Romania “PROFUNDA” si “ORTODOXA” si Rusia “PROFUNDA si ORTODOXA”, vor avea de “castigat”, daca politicenii celor doua tari vor vrea SA DEZGHETE si sa INLATURE pentru totdeauna “bariera” de raceala si de “necomunicare” care a existat pana acum intre noi, si care a fost intretinuta in mod voita intre noi.

    Pe de-alta parte am observat o REALA “CALDURA” si o REALA si sincera “CINSTIRE” neprefacuta care s-a dat de catre conducatorii Russiei, Ministrului noustr de externe Corlatean, si prin el intregii ROMANII in numele careia el s-a dus la Moscova, si pe care o reprezenta acolo, …in comparatie cu RACEALA atat de plina de SFIDARE cu care sunt tratati uneori demnitarii romani de catre “puternicii” Occidentului, cand se intalnesc cu acestia si care ii privesc pe ai nostri de sus si nu ca pe niste aliati, ci ca niste simpli subalterni inferiori, veniti dintr-o tara care este socotita un fel de “paria” a Europei…
    Da! O difrenta de “tratament”, un RESPECT cald si o apreciere sincera si o deschidere neprefacuta (care este NET suprioara “aprecierii” si “consideratiei” pe care i-o arata Romaniei, Occidentul, si in special Europa), ASTA am “simtit” si “perceput” in si din modul in care a fost primit si “tratat” Ministrul roman de externe al Romaniei la Moscova, si de catre conducatorii Russiei.

    Nu este oare O OCAZIE si UN MOMENT pentru noi, romanii sa realizam, ca am avut MULT DE PIERDUT din relatia RECE si INGHETATA pe care am avut-o pana acum cu Russia?
    Nu este oare un moment sa REALIZAM, ca tara de la rasarit care ne temeam, sau cu privire la care ne-au tot inoculat altii idea sa ne temem de ea, este tocmai o tara, din relatia cu care am avea mult mai mult de CASTIGAT decat cu Occidentul ?!

    Mi s-a parut totusi FOARTE bine punctata de catre admini, IDEEA ca toate tarile VECINE cu Romania au relatii nu numai economice, ci si diplomatice foarte bune cu Russia, si numai noi RAMASESERAM intr-un “stend-by” dezavantajos si inert…
    De asemenea este iarasi foarte PERTINENTA ideea ca unele opinii vehiculate prin presa ca Romania s-ar intoarce chipurile cu fata catre Russia si catre Est, sunt vehiculate de catre “slugarnici” ai unor interese straine, si nu reprezinta OPINIA de masa a Romanilor…

    Indraznesc sa spun ca in Romania A EXISTAT pana la acest moment al acestei vizite a Ministrului nostru de Externe in Russia, UN REAL SUSPIN si un MARE “JIND” al multor romani dupa o REFACERE a “prieteniei” cu aceasta tara, cu acest popor…
    Nu politicenii care sunt vanduti (nu toti, dar unii dintre ei, sunt sigur vanduti…) unor interese straine, TANJEAU si suspinau dupa refacerea acestei RELATII NORMALE cu Russia si dupa acesta “PARTASIE” cu Russia, ci multi dintre romanii simpli, si mai ales dintre romanii care sunt crestini ORTODOCSI PRACTICANTI, care nu puteau agrea si suferi si accepta ca niste politiceni, care NU MAI CRED in Crestisnimul Ortodox, si care de mult timp nici nu mai tin seama de vointa reala a poporului roman inclusiv in probleme de relatii ale noastre cu alte neamuri, vor mereu SA II TINA DEPARTE pe romanii simpli de o normala prietenie si partasie cu rusii si chiar sa le inoculeze o VRAJBA si o DUSMANIE constanta si ndreapta fata de acestia, si o imagine deformata si schimonosita despre rusi.

    Asadar, eu asa VREAU sa VAD si SA INTELEG, efectele si “consecintele” acestei vizite a Ministrului nostru de Externe in Russia, si anume nu numai ca un “moment” de detensionare a unei stari incordate si anormale care a existat atatoa ani la rand inntre cele doua state, ci mai mult decat atat, ca un moment AL UNUI NOU si BENEFIC inceput, pentru o viitoare REALA “PARTASIE” si “impreuna” colaborare care va incepe sa se infiripeze si intareasca mai activ nu atat la nivel inalt si diplomatic intre reprezentantii celor doua tari, cat mai ales la nivel profund intre crestinii ortodocsi ai celor doua tari, respectiv o mai buna comunicare si comuniune si un schimb de contacte si de valori si REPERE, care cu siguranta va fi mult mai activ, ca pana acum, intre mebrii practicanti ai celor doua Biserici Ortodoxe si care va genera chiar o SUSTINERE reciproca mult mai “VIE” si concreta intre crestini ortodocsi ai acestor doua tari crestine…in lupta lor comuna cu imoralitatea, cu raul si cu oamenii lui, care vor sa schimbe viata normala si gandirea sanatoasa a omenilor de pe pamant…

    Dumnezeu sa le ajute si romanilor si rusilor la aceasta de dorit colaborare si partasie…AMIN!

  8. Reiau un pasaj de mai sus :

    “Un analist militar rus prezentat de Vocea Rusiei ca “expert de top” vorbeste in termeni foarte critici de oficialii romani care sustin ca scutul american antiracheta are un rol defensiv, acuzandu-i pe acestia ca “joaca rolul unor idioti ai SUA”.
    “Daca doriti sa jucati rolul unor idioti ai SUA si sa spuneti in continuare astfel de lucruri (legat de caracterul defensiv al scutului, n.r.), dar in acelasi timp credeti ca noi nu va vom lua ca tinta, inseamna ca aveti asteptari naive”, spune Igor Korotcenko, intr-un scurt interviu acordat pentru Vocea Rusiei si semnat de Valentin Mandrasescu.”

    Critica de mai sus, o continuare si reconfirmare a criticilor anterioare ale oficialilor rusi, ne demonstreaza ca nu am convins (deloc) Rusia in problema scutului.
    Eu am inteles ca rusii au cerut garantii scrise si alte masuri care sa demonstreze ca scutul nu reprezinta vreun pericol pt ei. De ce nu s-au oferit pana acum aceste garantii ? N-am vrut sau n-am putut sau n-am fost lasati sa le dam …?
    Recunosc ca nu ma pricep in chestiuni de acest gen, DAR, in principiu, daca vad ca un vecin de talia Rusiei are in mod insistent obiectii la un asemenea proiect de natura militara, mi se pare de bun simt sa nu o fi “deranjat” de la bun inceput sau sa asiguram ulterior Rusia prin toate mijloacele ca suntem bine intentionati. Asa, ce castigam ??? Sau, mai bine zis, CE VOM CASTIGA in cazul unui conflict militar in zona ?
    Bine, poate nu pricep eu “beneficiile” scutului … Nadajduiesc totusi sa existe beneficii si niciun pericol si sa ajung sa ma convinga vreun analist sau politician roman despre asta …
    Chiar si asa, bunul simt ne invata SA NU PROVOCAM PE VECINI, sa traim pe cat posibil in pace cu ei … deh, sfaturile Evangheliei …

  9. Pentru un stat ca Romania,relatia cu Rusia,una din puterile lumii,este foarte importanta si delicata.

    O astfel de relatie nu poate fi incredintata decat unor politicieni nationalisti, experimentati,abili,deloc indoctrinati cu binele relatiei Romaniei cu UE si SUA.

    In ultimii 20 ani,Romania n-a avut astfel de figuri in politica externa si n-are nici acum.
    Corlatean e departe de asa ceva.
    Una declara in Romania,una la Bruxelles,alta la Washington.

    Sa nu uitam deserviciul imens adus relatiei cu Rusia,de declaratiile panaramei Basescu,din ultimii ani,care si-a batut mereu joc de Rusia.
    Cand ai un astfel de vecin,nu e de joaca,nu faci misto de el si nu-l tratezi de sus.

    Oare de ce platim cel mai mare pret la gazul rusesc din Europa?

    Nu te poti duce la discutii cu Putin si demnitarii rusi,in conditiile in care esti cunoscut ca o sluga fidela si obedienta a UE si SUA.
    Evetual doar sperand sa ti se arunce niste oase,atat.

    Actuala clasa politica romaneasca este total indoctrinata de binele relatiei cu UE si SUA,iar aceasta indoctrinare nu poate schimba relatia aproape inexistenta politic cu cel mai puternic vecin al Romaniei.

    Sa nu uitam ca Rusia este condusa si va mai fi mult timp de Putin,omul forte,ranchiunos,orgolios,care stie tot ce se intampla in Rusia.

    Pentru a negocia si a te intelege cu Putin,ai nevoie de politicieni extrem de puternici,versati,deschisi la minte si total dedicati Romaniei,nu Europei si nu SUA.

    Romania nu are astfel de oameni in randul celor care fac politica externa si interna in ziua de azi.

    Nu te duci in barlog la marele urs cu caricaturi.

  10. Pingback: Lavrov chestioneaza Republica Moldovei asupra apropierii de UE/ Mitropolitul Vladimir al Moldovei CONTESTAT: acuzat de COMPROMIS pe legea “egalitatii”/ Putin la tinerete ca la batranete: ARESTAND DIZIDENTI ANTI-SOVIETICI – FOTO - Recoman
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare