Sefii serviciilor secrete din RUSIA si SUA la Bucuresti. Teme de discutie: SCUTUL ANTIRACHETA si SPIONAJUL ELECTRONIC/ Spionaj la summit-ul G8 din 2009/ Secta mormonilor: candidati manciurieni si in cazul NSA, GIGANTUL SECURISTIC AMERICAN

• Jurnalul: Pelerinajul Serviciilor Secrete la Bucureşti

Începutul de săptămână aduce în România şefii celor mai puternice Servicii Secrete ale lumii. Luni, generalul Nikolai Platonovici Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a avut o întâlnire la Cotroceni de peste o oră cu Traian Băsescu, la care a participat, între alţii, şi Bogdan Aurescu, negociatorul şef al acordului cu SUA privind scutul antirachetă. Dacă adăugăm informaţia că Patruşev a discutat pe larg, acum trei săptămâni, despre amplasarea scutului antirachetă cu şeful Pentagonului, Chuck Hagel, credem că substanţa primei vizite în România a atotputernicului general rus s-a concentrat pe acest subiect.

Consiliul de Securitate al Rusiei este un organ consultativ în subordinea preşedintelui Putin şi include toţi şefii agenţiilor şi ministerelor cu sarcini specifice în domeniul securităţii. Patruşev este socotit de mulţi ani omul de cea mai mare încredere al lui Vladimir Putin, el însuşi fost şef, în 1998-1999, al acestui organism. “Dosarul românesc” în fişetele serviciilor ruseşti de informaţii are câteva cazuri de spionaj vărsate în public, dar nu de anvergură şi băgate rapid în ceaţă. Vizita la Bucureşti a lui Patruşev anunţă un dezgheţ în relaţiile româno-ruse? Misiunea rusă de informare prin omul cel mai calificat al administraţiei de la Kremlin nu poate rămâne fără urmări, mai ales că este anunţată şi o vizită oficială în Rusia a premierului Ponta.

Aceşti paşi sunt atent urmăriţi şi de principalul aliat strategic al României, Statele Unite. În politica externă atent distilată în anii cei buni ai diplomaţiei româneşti, vizita unui şef CIA, a doua zi după cea a şefului Serviciilor ruse ar fi avut multiple înţelesuri. Acum însă lucrurile trebuie interpretate fără mari subtilităţi. Şeful CIA ajunge la Bucureşti într-o vizită foarte sigură, care nu-i poate provoca probleme de încredere. Alianţa cu românii pe  tărâm militar şi al serviciilor secrete merge strună.  Aici nu se pun întrebări incomode, metodele americane de penetrare şi adunare de informaţii sunt acceptate fără şovăire. Nici subiectul închisorilor CIA nu a găsit susţinători în administraţia de la Bucureşti. Amintirea amară a Agenţiei legată de Bucureşti vine de la racolarea de către ruşi a rezidentului CIA Nicholon, a cărui trădare este greu de evaluat prin consecinţe chiar şi după condamnarea lui, în 1996, la 28 de ani de închisoare. Să sperăm că şefii celor mai puternice servicii de spionaj ale lumii nu vin în vizite succesive în România ca să-şi regleze conturile războiului lor neîncetat de aproape un secol.

Preşedintele Băsescu primeşte marţi vizita şefului CIA, John Brennan, una din temele publice de discuţii fiind monitorizarea corespondenţei electronice a unor cetăţeni români de către serviciile de securitate ale SUA. Subiect mai mult decât fierbinte în vâlvătaia globală pornită de la dezvăluirile

Nikolai Patruşev (s) si John Brennan (d)

fostului agent NSA Edward Snowden, despre programul secret de spionaj electronic, PRISM. Pe de altă parte, întâlnirea cu şeful CIA capătă şi mai multe greutate ţinând cont de faptul că ieri Băsescu l-a primit pe secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, “pacificatorul” Ceceniei în războiul atentatelor din 1999 şi omul cel mai de încredere al preşedintelui Putin.

Serviciile de informaţii ale marilor puteri, mai ales cele americane, se află într-o perioadă în care trebuie să explice intruziunea lor pe scară largă în secretele personale ce decurg din comunicaţii. Nu doar ONG-urile ridică semen de întrebare, ci ele sunt preluate şi de autorităţi.

Băsescu crede în Google

Invitat duminică la emisiunea “După 20 de ani”, Băsescu a fost întrebat despre scandalul din SUA referitor la interceptarea de către serviciile secrete a corespondenţei electronice şi dacă l-ar deranja ca şi e-mailul său să fie monitorizat.“De regulă, într-un asemenea mediu trebuie să ştii că nu mai discuţi de confidenţialitate absolută. Deci, ţipăm de structurile de securitate că ar avea acces la corespondenţă, dar nu ne deranjează furnizorul de servicii, care are calculatoarele principale, care distribuie şi care oricând poate să privească în corespondenţa noastră. Deci, aici suntem puţin demagogi. Deci, eu mă las pe mâna lui Google, a funcţionarilor, a inginerilor de la Google”, a afirmat Băsescu. Totodată, întrebat dacă SRI dispune de capacităţile necesare pentru a monitoriza corespondenţa electronică a oricărui cetăţean român, Băsescu a răspuns: “Dacă are mandat, da”.

Snowden a aruncat totul în aer înainte de G8

Într-un climat complicat a debutat ieri, la Lough Erne (Irlanda de Nord), şi întâlnirea G8, autorităţile britanice fiind stânjenite de dezvăluirile făcute de către fostul spion american Edward Snowden. Potrivi atcestuia, Londra ar fi spionat delegaţi la G20, în cursul reuniunilor din aprilie şi septembrie 2009, arată AFP, citat de Mediafax.ro. Agenţia britanică pentru servicii secrete Government Communications Headquarters (GCHQ) ar fi utilizat “capacităţi revoluţionare în domeniul informaţiilor” pentru a controla comunicaţiile personalităţilor care au participat la aceste reuniuni, potrivit unor documente de care a luat cunoştinţă cotidianul The Guardian. Aceste documente sugerează că serviciile de informaţii au instalat Internet cafeuri, unde puteau să intercepteze comunicaţiile şi să supravegheze e-mailuri şi apeluri telefonice efectuate pe telefoane BlackBerry de către delegaţi. Agenţia a instalat, de asemenea, un dispozitiv ce îi permitea să ştie când se contactau delegaţii unii pe alţii şi ar fi vizat anumite personalităţi, în special pe ministrul turc al Finanţelor, potrivit unor documente de care are cunoştinţă ziarul.

Calculatoare sud-africane au fost identificate ca obiect al unei atenţii speciale, potrivit unuia dintre documente. Potrivit aceleiaşi surse, Agenţia GCHQ a primit un raport de la instituţia americană omologă, National Security Agency (NSA), despre tentativele sale de a-l asculta pe preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, într-un apel telefonic prin satelit la Moscova.  Potrivit unui document GCHQ datat în ianuarie 2009, ordinul de culegere de informaţii de la delegaţi G20 provenea de la un nivel superior al Guvernului, condus la vremea respectivă de premierul laburist Gordon Brown. Edward Snowden (29 de ani), care lucra pentru puternica agenţie americană de informaţii NSA, se ascunde la Hong Kong în contextul în care SUA au lansat o anchetă împotriva sa, în urma dezvăluirii unui vast program american de supraveghere electronică, PRISM.

Între China şi trădare

Fostul vicepreşedinte american Richard Cheney, unul dintre actorii dezvoltării reţelelor de supraveghere denunţate în prezent, a justificat existanţa acestora invocând atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 şi calificându-l drept “trădător” pe cel care a vorbit despre ele, potrivit  AFP. Cheney, vicepreşedinte în mandatele lui George W. Bush, a declarat că acest program al NSA a fost dezvoltat “pentru că americanii au fost atacaţi (pe 11 septembrie 2001), un atac mai rău ca cel de la Pearl Harbor”, a declarat el pentru Fox News. Pe de altă parte, extrădarea lui Snowden în SUA ar fi o “trădare” a încrederii fostului agent CIA în democraţia din Hong Kong şi o “pierdere de imagine” pentru Beijing, a apreciat cotidianul oficial chinez Global Times, în cea mai directă luare de poziţie publică chineză în acest caz.

• Mediafax:

Băsescu: M-aş duce în vizită la Moscova, dar deocamdată nu am nicio invitaţie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că ar merge într-o vizită oficială la Moscova, însă deocamdată nu are nicio invitaţie, el arătând că este prematură inclusiv o discuţie privind o vizită la Bucureşti a omologului rus, Vladimir Putin.

“Deocamdată nu am nicio invitaţie, îmi pare rău. M-aş duce. Dar merge ministrul de Externe săptămâna viitoare pentru o întâlnire cu ministrul de Externe Lavrov. Eu cred că sunt paşi înainte şi în intrarea şi într-o colaborare politică, nu numai economică, pentru că economic Rusia este foarte prezentă în România”, a declarat preşedintele Băsescu într-o conferinţă de presă, întrebat când va merge într-o vizită în Rusia.

Totodată, întrebat despre o vizită a preşedintelui Putin la Bucureşti şi dacă va fi adresată o invitaţie în acest sens de către ministrul de Externe, Titus Corlăţean, cu ocazia deplasării la Moscova, Băsescu a răspuns că este prematură o astfel de discuţie. El a adăugat că rămâne de văzut dacă Putin va face o vizită la Bucureşti până la terminarea mandatului său la Cotroceni în 2014. Preşedintele Băsescu a avut luni o întrevedere cu secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, generalul Nikolai Platonovici Patruşev.

“Să vedem. Este timp până pleacă ministrul de externe, să vedem ce va mai fi”, a spus Băsescu.

MAE: Corlăţean şi Patruşev au convenit că 2013 e o oportunitate pentru reconectarea româno-rusă

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, l-a primit, luni, pe Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, cei doi convenind că există o oportunitate pentru reconectarea bilaterală în 2013, la 10 ani de la încheierea Tratatului Politic de Bază şi 135 de ani de relaţii diplomatice.

“Ministrul Titus Corlăţean si înaltul oficial rus au fost de acord că marcarea în acest an a 10 ani de la semnarea Tratatului Politic de bază şi 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Federaţia Rusă reprezintă o oportunitate deosebită de reconectare a celor doua societăţi”, se menţionează într-un comunicat MAE transmis MEDIAFAX.

Cei doi oficiali au avut un schimb de vederi privind stadiul relaţiei bilaterale româno-ruse în ansamblu, în vederea identificării domeniilor de interes reciproc pentru colaborarea viitoare.

Ministrul român “a salutat dinamica pozitivă a contactelor bilaterale la nivel de lucru din ultima perioadă şi a arătat disponibilitate pentru continuarea lor, pe agenda bilaterală figurând şi o vizită a şefului diplomaţiei române la Moscova în perioada următoare”.

Corlăţean “a evocat şi interesul părţii române pentru remodelarea relaţiei în jurul unei agende pragmatice, pozitive şi constructive, care să promoveze dialogul deschis şi să se bucure de predictibilitate”, menţionează comunicatul MAE.

Discuţiile au evidenţiat şi importanţa valorificării rezultatelor bune înregistrate în planul cooperării economice din ultimul timp. Cei doi oficiali “au apreciat, cu acest prilej, rezultatele recente ale sesiunii a XI-a a Comisiei Economice Mixte pentru cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică (18-19 aprilie 2013), confirmând dorinţa reciprocă de avansare în colaborarea economică româno-rusă, în scopul definirii clare a poziţiilor pentru apropiere a acestora”, se relatează în comunicat.

Corlăţean şi Patruşev au avut şi un schimb de opinii pe tema parteneriatelor UE-Rusia, NATO-Rusia, fiind discutate teme precum situaţia din Afganistan după retragerea ISAF din 2014, apărarea antirachetă şi cooperarea în domeniul telemedicinei, respectiv în domeniul combaterii terorismului, pirateriei şi traficului de droguri, precum şi pe dosare de actualitate de pe agenda regională şi internaţională (Nordul Africii, Orientul Mijlociu, inclusiv Siria, Iran).

Secretarul Consiliului de Securitate a Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, efectuează luni o vizită de lucru în România, la invitaţia consilierului prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. Este prima vizită a demnitarului rus în ţara noastră. În cadrul vizitei în România secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse are o serie de întrevederi oficiali ai statului român. Nikolai Patruşev a fost desemnat secretar al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse în mai 2008, iar în 2012 a fost reconfirmat în funcţie, mai precizează MAE.

Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse este un organism consultativ al preşedintelui de la Moscova pe teme de securitate naţională. Este compus din miniştrii cu atribuţii în domeniu şi şefii agenţiilor de securitate din Rusia şi este prezidat de şeful statului rus.

Ponta, întâlnire cu secretarul Consiliului de Securitate Rus: Cei doi au discutat şi despre perspectivele de colaborare în energie

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la Guvern, cu secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, cei doi discutând şi despre perspectivele de colaborare în domeniul energetic şi implicarea companiilor ruse în proiecte de transport şi stocare a resurselor energetice.

“Principalele teme ale dialogului au reflectat voinţa comună de promovare a unei etape noi în relaţiile economice bilaterale, ţinând seama de priorităţile stabilite de comisia economică mixtă, ale cărei lucrări s-au desfăşurat anul acesta la Bucureşti. În cadrul întâlnirii, au fost abordate şi perspectivele de colaborare în domeniul energetic, implicarea companiilor ruse în proiecte de transport şi stocare a resurselor energetice şi proiecte de producere de energie electrică cu impact regional“, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Potrivit sursei citate, Ponta a menţionat oficialului rus obligaţiile României, ca stat membru al UE, în privinţa respectării legislaţiei şi politicilor europene în domeniu. Guvernul mai arată că a fost “relevată” şi deschiderea ambelor părţi pentru stimularea investiţiilor reciproce, ţinând seama de oportunităţile oferite de pieţele regionale.

• Radu Tudor: Prietenia cu serviciile secrete de la Moscova

Asta vara, Basescu si propaganda lui urlau ca din gura de sarpe ca “USL vrea sa duca Romania spre Rusia”. Astazi, cu gura pina la ureche de satisfactie, Basescu anunta semnarea unui acord de cooperare cu sefului Consiliului de Securitate al Rusiei, generalul KGB-FSB Nikolai Patrusev.

Nu-i asa ca ati vazut propaganda care lauda si ea acum prietenia cu Rusia? Daca Antonescu sau Ponta indrazneau o astfel de initiativa, era o explozie de acuzatie de kaghebism, incalcarea democratiei si vinzarea tarii la rusi. Fiind insa vorba de Basescu, avem de-a face cu un geniu geostrategic al Europei de Est…

Vomitos !

PS : Dada, stiu, maine vine seful CIA la Bucuresti si se pupa si cu el.  A fost de vreo 3 ori si in perioada 2000-2004. Cu treburi infinit mai concrete decit acum. Ramine deci cum am stabilit…

• RL: Der Spiegel. Germania vrea explicaţii despre programul secret american de supraveghere a datelor. „Urechile“ fortăreţei NSA din Utah

Potrivit unui articol publicat de săptămânalul german Der Spiegel, Casa Albă şi directorul serviciilor secrete americane au confirmat ceea ce iniţiaţii ştiu de multă vreme – Administraţia Obama spionează întreaga lume. Iar politicienii germani cer explicaţii.

La sud de Marele Lac Sărat din Utah, National Security Agency (NSA), unul dintre serviciile de informaţii externe ale SUA, veghează asupra unuia dintre cele mai mari secrete. Pe o suprafaţă de 100.000 mp, lângă baza William a armatei americane, NSA este pe cale să construiască enorme clădiri pentru adăpostirea ordinatoarelor ultraperformante. Întregul ansamblu – proiectul a costat circa 2 miliarde dolari – şi ordinatoarele vor fi capabile să stocheze un volum uriaş de date, cel puţin 5 miliarde gigaocteţi. Energia necesară pentru alimentarea sistemului de răcire a serverelor va costa ea singură 40 milioane dolari pe an.

Thomas Drake şi Bill Binney, foşti angajaţi ai NSA, au declarat pentru Der Spiegel că instalaţia va putea stoca date personale despre oameni de pretutindeni şi le va păstra decenii. Este vorba despre e-mai­luri, conversaţii pe Skype, căutări Google, clipurile de pe YouTube, mesaje pe Facebook, viramente bancare, date electronice de tot felul. „Există totul despre tine în Utah”, declară Drake. Matematicianul Binney care a fost un analist influent la NSA, calculează că serverele sunt atât de mari încât pot stoca integralitatea comunicaţiilor electronice ale omenirii pentru viitorii 100 de ani, şi, bineînţeles, le oferă vechilor săi colegi numeroase ocazii să le citească şi să le asculte.

Casa Albă confirmă existenţa PRISM

James Clapper, directorul serviciilor secrete naţionale ale SUA, a confirmat existenţa unui program de supraveghere la scară mare, iar preşedintele Barack Obama a explicat că programul a fost autorizat de Congres, dar că cetăţenii americani sunt exceptaţi de această obligaţie. Un document ultrasecret, publicat săptămâna trecută de Washing­ton Post şi Guardian, demonstrează cum NSA poate obţine majoritatea datelor sale. Divulgat de un fost angajat al CIA, Ed Snowden, documentul arată că NSA a început din 2007 să caute acces direct la serverele ce aparţin societăţilor internet americane, la scară largă. Prima venită „la bord” a fost Microsoft: au urmat după şase luni Yahoo, Google, Facebook, Paltalk, YouTube, Skype şi AOL. Întreprinderea care a acceptat cel mai recent, în octombrie 2012, să coopereze este Apple, documentul secret al guvernului afirmând cu mândrie că acest acces la date este realizat „direct de la serverele” societăţilor. Care bineînţeles au negat totul imediat după apariţia actului secret. Dar dacă ceea ce conţine actul este adevărat, NSA are potenţialul de a şti ce face orice persoană din lume care utilizează serviciile acestor companii, şi probabil sunt incluse şi milioane de germani.

Merkel vrea detalii

Luni, cancelarul german, Angela Merkel, a confirmat printr-un purtător de cuvânt că are în vedere să discute cu preşedintele Obama despre programul NSA de supraveghere a datelor, în timpul vizitei acestuia la Berlin. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Justiţie a declarat, de asemenea, că sunt în curs discuţii cu autorităţile americane. Ministrul pentru Protecţia Consumatorilor, Ilse Aigner, a cerut „răspunsuri clare” din partea întreprinderilor implicate în document, iar partidul Verzilor germani a solicitat guvernului să cerceteze imediat circumstanţele PRISM.

Ruta mormonilor

În Utah, programul este plin de trepte de securitate, de pază şi de camere de supraveghere, ca şi de echipamente cu sistem de identificare biometrică. Utah adăposteşte cel mai mare număr de mormoni din lume. O comunitate religioasă foarte patriotică, ce îşi trimite tinerii membri în toată lumea pentru misionarism, şi mulţi sunt recrutaţi pentru armata Utah National Guard, a cărei brigadă de servicii secrete militare dispune de 1.600 de lingvişti. NSA are acces la ei în orice moment şi un iniţiat crede că sunt folosiţi în „analiza telecomunicaţiilor internaţionale”.

În documentul secret, programul de supraveghere al NSA este desemnat cu numele „PRISM”, o prismă fiind şi o formă ce reflectă lumina în cablurile cu fibră optică, aceleaşi cabluri care formează coloana traficului pe internet în lume. Actul arată că fluxurile de date ce călătoresc între Europa şi Asia, Pacific sau America de Sud, trec adesea prin serverele din SUA.

Administraţia Bush a legalizat această nouă dimensiune a spionajului guvernamental dar Administraţia Obama este cea care a reînnoit legea, în decembrie 2012, lege ce permite, de exemplu, supravegherea ansamblului utilizatorilor Google ce nu trăiesc în SUA, ca şi a comunicaţiilor dintre cetăţeni americani şi persoane din alte ţări. Decenii la rând, serviciile de informaţii cereau unui tribunal special o ordonanţă cu specificaţii precise asupra suspectului lor dacă doreau să-l controleze. Acum, este suficient ca NSA să aibă dovezi rezonabile că subiectul se află în străinătate, unde comunică cu cineva care trăieşte în afara Statelor Unite.

Ceea ce lărgeşte cercul suspecţilor potenţiali, reduce obstacolele birocratice, frânele şi contrele democratice, făcând mai facilă şi mai rapidă strângerea datelor referitoare la cât mai mulţi oameni.

Puterea NSA de colectare a datelor se extinde dincolo de serverele internet americane şi permite spionarea în lumea întreagă, prin sateliţi. A instalat antene de mare performanţă în diverse ţări pentru a obţine date din comunicaţiile telefoniei mobile.

Colaborare NSA-BND

Pentru autorităţile germane, NSA este un partener util, arată Der Spiegel. Directorul NSA, generalul cu patru stele Keith Alexander, primeşte regulat delegaţii din Germania la cartierul său general de la Fort Meade. Reuniunile sunt în general constructive, în parte pentru că ierarhia este clară – NSA ştie întotdeauna mai mult, în timp ce germanii acţionează ca asistenţi.

Agenţia de informaţii externe a Germaniei, BND, duce diverse operaţiuni secrete în tandem cu NSA, majoritatea în ce priveşte colectarea de date la scară largă. Iar autorităţile germane au contribuit şi ele la acţiunile NSA, în special în regiuni aflate în criză. NSA împarte cu BND date pe care le consideră suspecte. În 2007, un atentat cu bombă ce era pregătit de o celulă teroristă islamistă în Germania, aşa-zisul grup Sauerland, a fost descoperit datorită comunicaţiilor telefonice supravegheate de NSA şi transmise omologilor germani.