update – REFERENDUMUL DIN CRIMEEA. Rezultatul previzibil: vot pro-rus zdrobitor. Autoritatile locale vor ALIPIREA la RUSIA/ REACTIILE INTERNATIONALE/ Agitatii in Estul Ucrainei/ AMENINTARI NUCLEARE LA ADRESA SUA DE LA PROPAGANDISTUL KREMLINULUI

17-03-2014 28 minute Sublinieri

Traian Basescu: Romania nu va interveni militar daca Rusia va desfasura operatiuni militare in Republica Moldova

simferopol

Preşedintele de la Bucureşti a declarat la Adevărul Live că România „nu va face nimic în sens militar“, dacă Rusia va ocupa sau va deschide operaţiuni militare în Republica Moldova. Şeful statului român a discutat cu jurnaliştii de la „Adevărul“ despre criza din Ucraina şi despre eventualele scenarii. „Pentru mine ce s-a întâmplat în Crimeea e o proiecţie a ce se poate întâmpla în Republica Moldova. Iată de ce nu putem putem privi la rece, e o chestiune sentimentală“, a spus Băsescu. „România în niciun caz nu va interveni militar în Republica Moldova, dacă Rusia procedează la fel“, a precizat liderul de la Cotroceni. Băsescu a spus că regretă că politicienii de la vârf din Chişinău bârfesc mai degrabă România decât Federaţia Rusă, menajând sensibil liderii de la Kremlin. „Ei nu îndrăznesc să le spună ruşilor ce cred, cum vor să evolueze lucrurile“, a adăugat preşedintele României. Băsescu a mai spus că singura „soluţie garantată este revenirea la patria-mamă şi să merge împreună“, asta chiar dacă recunoaşte că un asemenea referendum nu ar trece în Republica Moldova.

“Rusia este singura ţară în lume capabilă să transforme SUA în cenuşă radioactivă”, a declarat duminică prezentatorul-vedetă al televiziunii publice ‘Rusia 24’, Dmitri Kiselev, considerat principalul propagandist al Kremlinului, potrivit AFP. Kiselev a rostit aceste cuvinte pe fundalul unei imagini cu o ciupercă nucleară ridicându-se spre cer în cadrul emisiunii sale săptămânale ‘Informaţiile săptămânii’, destinată să difuzeze punctul de vedere al Kremlinului asupra politicii internaţionale.

Emisiunea sa a avut ca obiect în special condamnarea de către SUA a referendumului de duminică pentru alipirea Crimeii la Rusia.

Kiselev a fost numit în decembrie 2013 de către preşedintele Vladimir Putin în fruntea unei noi entităţi care regrupează fosta agenţie de presă RIA Novosti, canalul de televiziune RT şi postul de radio Vocea Rusiei.

‘Obiectivitatea este un mit care se vrea să ni se impună. Politica redacţională trebuie legată de iubirea de Rusia’, afirmase el când şi-a preluat funcţia.

Odată cu criza ucraineană, Moscova şi Washington s-au angajat într-o confruntare care a virat spre criză diplomatică majoră între cele două mari puteri, ceea ce le-ar putea afecta relaţiile internaţionale pe termen lung, estimează AFP.

 

Un membru al Brigăzii I de autoapărare de la Maidan, Vasil, în vârstă de 19 ani, susţine că “nu va exista un război, dar dacă va exista unul vom câştiga”, şi că nu se teme de Rusia, ale cărei trupe ocupă Crimeea şi se mobilizează la frontierele de est ale Ucrainei.

“Nu vrem război, dar ne vom lupta. Rusia poate că este mai puternică (din punct de vedere) militar, dar spiritul nostru este mai puternic”, proclamă tânărul înalt şi slab, care poartă o uniformă verde şi care se află în Piaţa Independenţei (Maidan) de trei luni.

“Iar cazacii sunt de partea noastră”, spune camaradul său, Grigori. “Cazacii luptă până la capăt”, adaugă el.

Duminică seara, în timp ce referendumul împinge Crimeea în braţele Rusiei, Piaţa Maidan de la Kiev este măturată de rafale de vânt rece care provoacă valuri mici pe suprafaţa bălţilor de apă neagră apărute în pavaj în locurile din care au fost scoase pavele în cursul confruntărilor sângeroase de luna trecută.

Peste o sută de persoane stau drept în momentul în care răsună imnul naţional – “Gloria şi libertatea Ucrainei nu sunt moarte, norocul ne va zâmbi din nou” – iar multe dintre ele cântă împreună cu corul înregistrat versurile care par, dintr-o dată, scrise pentru această ocazie.

În cazul unor evenimente dramatice, se difuzează imnul, la orice oră, spune Andrii Potapov, un director artistic la o agenţie de publicitate, care a venit în piaţă împreună cu prietena lui.

SOS Crimeea

“Suntem pregătiţi cu toţii să luptăm pentru Crimeea“, spune tânărul. Mai mulţi prieteni de-ai săi au primit deja foaia de drum. “Mi-e foarte frică de faptul că îl vor chema”, recunoaşte prietena lui, care are părul blond şi este firavă.

Pe podium, un tânăr orator care poartă un pulover gri ia cuvântul la microfon. O organizaţie, SOS Crimeea, vrea să-i ajute atât pe compatrioţii care părăsesc peninsula, cât şi pe cei care rămân acolo. El invită publicul să ia coordonatele organizaţiei de pe Facebook, inclusiv pe cei care pot să găzduiască refugiaţi acasă.

În faţa unui cort mare pe care este inscripţionat numele oraşului “Odesa” – majoritatea oraşelor şi regiunilor din Ucraina sunt reprezentate în acest fel în Maidan -, patru bărbaţi discută cu însufleţire.

“Ne gândim la război, dar cu speranţa că-l vom evita”, spune Anatoli Istratov, care poartă o vestă de piele şi nu s-a mai bărbierit de trei zile. Se află în piaţă de trei luni.

“Crimeea? Ruşii sunt deja acolo şi vor rămâne”, crede el.

Pentru a linişti mişcările separatiste proruse din est, “trebuie să închidem frontierele şi să ne sprijinim pe NATO”, continuă bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, care se prezintă ca jurist şi citează din abundenţă articole din Constituţie.

Dacă noile autorităţi ucrainene nu arată că sunt suficient de ferme, “va trebui să lansăm acţiuni radicale de la Maidan”, avertizează el.

Camaradul său Iuri Kondrienko, tot din Odesa, care are faţa bronzată şi poartă părul lung prins în coadă, îşi exprimă îngrijorarea faţă de puterea propagandei ruseşti. El afirmă că a revenit dintr-o călătorie la Moscova, Omsk şi Tiumen şi că este furios pe posturile ruse de televiziune care “pompează minciuni în capetele oamenilor, ne fac fascişti, susţinători ai lui (Stepan) Bandera”, un lider naţionalist controversat care a colaborat cu Germania nazistă.

Dar nu crede că va avea loc un război. “Să spunem «avos» (un cuvânt vechi care înseamnă «poate va trece»), dar dacă trebuie să ne batem, ne vom bate”, spune Kondrienko.

“Nu suntem predispuşi la confruntare, nu este caracterul nostru naţional”, adaugă el.

  • Hotnews: 

LIVE TEXT Criza din Crimeea. SUA ameninta cu sanctiuni impotriva Rusiei, Kremlinul anunta regim fiscal privilegiat

Sub amenintarea sanctiunilor SUA, parlamentarii rusi au anuntat luni dimineata ca vor adopta rapid o lege prin care Crimeea sa redevina parte a Federatiei Ruse dupa referendumul de duminica.Rezultatele scrutinului, nerecunoscut decit de Rusia, arata un vot covirsitor (95%) in favoarea unificarii cu Moscova. Intre timp, bursele scad pe fondul incertitudinii, iar lumea intreaga asteapta anuntul oficial de la Washington si Bruxelles privind sanctiunile pentru oficiali rusi.

Ora 9.45 Rezultate preliminare complete: 96,77% s-au exprimat in favoarea unificarii cu Rusia.   

Ora 9.25: Unul dintre cei mai influenti ziaristi rusi a avut duminica seara o iesire fara precedent la televiziunea publica, declararind ca Rusia este singura tara care poate transforma SUA intr-o gramada de cenusa radioactiva. Mai multe amanunte aici

Ora 9.10: Ministrul rus al finantelor anunta posibile facilitatile fiscale pentru locuitorii din Crimeea. Serghei Satalov, citat de Reuters, a spus luni ca regimul special de taxare ar putea fi pus in practica pe perioada tranzitiei Crimeei de la Ucraina la Rusia 

Dmitri Rogozin, vicepremierul rus, despre ambasadorul Ucrainei in Moldova: Fiu de catea

Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, il numeste “fiu de catea” pe ambasadorul ucrainean in Republica Moldova, Serghei Pirojkov, transmite Timpul.md. Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, Rogozin publica o scrisoare a Ambasadei Ucrainei la Chisinau, adresata administratiei de la Tiraspol, insotita de urmatorul comentariu: “Aceasta este scrisoarea Ambasadei Ucrainei in Moldova pentru Ministerul de Externe din Transnistria. Acest obraznic fiu de catea a discreditat iremediabil rolul Ucrainei ca mediator in procesul reglementarii transnistrene”. Numele lui Dmitri Rogozin, unul dintre promotorii curentului anti-occidental in elita politica a Rusiei, apare pe lista politicienilor rusi carora UE urmeaza sa le blocheze conturile si sa le interzica accesul in Occident, dupa cum a scris presa germana.

  • Mediafax: 

REFERENDUMUL din Crimeea: Peste 95% dintre votanţi AU APROBAT alipirea Crimeei la Rusia – rezultate oficiale preliminare. Premierul separatist al Crimeei: Luni cerem oficial alipirea la Federaţia Rusă

Locuitorii din Crimeea au plebiscitat duminică, cu 93% din voturile exprimate, alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, într-un scrutin care a relevat atât o ruptură profundă între ruşi şi occidentali, cât şi apetitul separatiştilor din estul Ucrainei, relatează AFP. Crimeea va solicita oficial, luni, alipirea sa la Rusia, a anunţat duminică seara premierul separatist Serghei Aksionov pe contul său de Twitter.

UPDATE 22:50 Peste 95% dintre votanţi au aprobat alipirea Crimeei la Rusia – rezultate oficiale preliminare

Peste 95% dintre votanţi au aprobat alipirea peninsulei separatiste ucrainene Crimeea la Rusia, potrivit primelor rezultate preliminare oficiale, relatează AFP.

“95,5% au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia”, a anunţat preşedintele Comisiei electorale locale, Mihailo Malîşev.

UPDATE 21:40 Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia, anunţă premierul separatist

Crimeea va solicita oficial, luni, alipirea sa la Rusia, a anunţat duminică seara premierul separatist Serghei Aksionov pe contul său de Twitter, relatează AFP.

“Parlamentul Crimeei se va reuni luni în sesiune extraordinară pentru a adopta o candidatură oficială la integrarea cu Federaţia Rusă“, a anunţat Aksionov.

O delegaţie oficială a Parlamentului se va duce în aceeaşi zi în Rusia, a adăugat el, fără să ofere mai multe detalii despre vizită.

“Vrem să mergem înainte cât mai repede posibil, dar cu respectarea tuturor procedurilor legale”, a mai anunţat premierul prorus.

UPDATE 20:23 Premierul separatist al Crimeei salută o decizie “istorică”

Premierul separatist al Crimeei salută o decizie “istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia, transmite AFP.

“Mulţumesc tuturor celor care au participat la referendum şi au optat. Astăzi (duminică) am luat o decizie foarte importantă care va intra în istorie”, a declarat Aksionov într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

UPDATE 20:13 Locuitorii Crimeei au aprobat cu 93% din voturi alipirea la Rusia – exit-poll

Locuitorii din Crimeea au plebiscitat duminică, cu 93% din voturile exprimate, alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, într-un scrutin care a relevat atât o ruptură profundă între ruşi şi occidentali, cât şi apetitul separatiştilor din estul Ucrainei, relatează AFP.

“93% dintre locuitorii Crimeei s-au pronunţat pentru alipirea la Rusia, (iar) 7% s-au pronunţat pentru un statut autonom al Crimeei în cadrul Ucrainei”, potrivit acestui sondaj difuzat de autorităţile separatiste din Crimeea.

La Washington, Casa Albă a anunţat imediat că nu recunoaşte acest plebiscit, a denunţat acţiunile Rusiei şi a ameninţat-o că va suporta “costurile” acestor acţiuni.

Refrendumul, prezentat ca un exerciţiu de democraţie populară de către autorităţile separatiste şi Moscova, s-a desfăşurat în prezenţa a mii de militari ruşi care deţin controlul asupra regiunii, de două săptămâni, împreună cu miliţii separatiste.

La Sevastopol, steagul tricolor al Rusiei flutura, cu mult înainte de acest sondaj, pe cerul portului istoric al Flotei ruse la Marea Neagră.

“Rusia va respecta opţiunea locutorilor Crimeei”, a asigurat-o Vladimir Putin pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, reafirmând totodată că referendumul respectă “total” dreptul internaţional.

Uniunea Europeană a avertizat, la rândul ei, că îşi va pune în aplicare ameninţările încă de luni, stabilind o listă cu oficiali ruşi şi ucraineni proruşi vizaţi de sancţiuni.

UPDATE 17:10 Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi SBU din Doneţk

Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează AFP.

Manifestanţi au luat cu asalt cele două clădiri, practic fără să întâmpine vreo rezistenţă din partea forţelor de ordine.

Ei reclamă eliberarea liderului lor, “guvernatorul” autoproclamat Pavlo Gubarev.

UPDATE 16:15 Nereguli constatate în cursul referendumului din Crimeea

Nereguli au fost constatate duminică în Crimeea, după câteva ore de la începerea procesului votării într-un referendum privind alipirea peninsulei la Rusia, relatează AFP.

La Sevastopol, câteva zeci de alegători au fost văzuţi de către un jurnalist AFP începând să introducă buletine în urne cu o jumătate de oră înainte de deschiderea oficială a scrutinului, la ora locală 8.00 (8.00, ora României).

În unele secţii de votare, jurnalişti, inclusiv de la AFP, au fost împiedicaţi să pătrundă în incintă, în pofida acreditărilor emise de către autorităţile separatiste locale.

În centrul capitalei provinciei, Simferopol, campania în favoarea unui vot prorus a continuat neîntrerupt, contrar prevederilor legii electorale. Repetiţii ale unor spectacole în vederea sărbătoririi victoriei aşteptate a taberei “da” pentru Rusia continuau, spre exemplu, în Piaţa Lenin, în centrul oraşului.

Mihailo Malişev, preşedintele Comitetului de organizare a referendumului, a dezminţit informaţii potrivit cărora cetăţeni ruşi din Rusia ar fi fost autorizaţi să voteze. El a dat asigurări că doar cetăţeni ucraineni sunt autorizaţi să se pronunţe.

Într-o secţie de votare de la Bahcisarai, la aproximativ 30 de kilometri sud de Simferopol, un pensionar care deţine un paşaport rusesc şi care locuieşte în oraş de mai mulţi ani nu a fost autorizat să voteze, a constatat un jurnalist AFP.

Potrivit lui Malişev, până duminică la prânz nu a avut loc vreun incident care să necesite intervenţia poliţiei.

UPDATE 15:45 Putin i-a spus lui Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul, relatează AFP.

“El a subliniat că Rusia va respecta opţiunea locuitorilor din Crimeea”, afirmă Kremlinul într-un comunicat, precizând că această conversaţie telefonică a fost purtată la solicitatea Germaniei.

“Vladimir Putin a remarcat că voinţa populaţiei peninsulei este exprimată cu respectarea totală a normelor dreptului internaţional, în special a articolului 1 al Cartei ONU, care afirmă principiul egalităţii şi dreptul la autodeterminare al popoarelor”, se arată în comunicat.

Un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea votează duminică pentru alipirea acesteia la Rusia, într-un referendum denunţat de către occidentali dar susţinut de către Moscova şi al cărui rezultat nu ridică vreo îndoială.

“Preşedintele rus şi-a exprimat îngrijorarea faţă de tensiuni în estul şi sud-estul Ucrainei, intensificate de către grupări radicale cu complicitatea autorităţilor de la Kiev”, adaugă Kremlinul.

“Un schimb constructiv de opinii a avut loc pe tema unei posibile trimiteri în Ucraina a unei misiuni masive OSCE pentru a observa situaţia”, a adăugat Kremmlinul.

Mobilizarea unor trupe ruseşti la frontiere, invocând exerciţii militare, dublată de discursuri, la Moscova, despre necesitatea “protejării” comunităţilor rusofone provoacă temeri multor ucraineni, convinşi, în pofida dezminţirilor diplomaţiei ruse, că armata rusă va trimite trupe în estul şi sud-estul Ucrainei.

Pe de altă parte, secretarul de Stat american John Kerry l-a sunat pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Acesta a “confirmat poziţia de principiu a părţii ruse cu privire la referendumul în curs în Crimeea”.

De asemenea, Lavrov a “cerut Washingtonului să-şi folosească influenţa asupra autorităţilor actuale de la Kiev pentru a le determina să adopte măsuri eficiente menite să pună capăt (…) arbitrariului faţă de populaţia rusă”, se precizează în comunicat.

“John Kerry a asigurat că Washingtonul adoptă deja măsuri indispensabile şi şi-a exprimat speranţa ca acestea să dea, în curând, rezultate pozitive”, potrivit aceleiaşi surse.

UPDATE 14:22 – Crimeea votează masiv pentru alipirea sa la Rusia

Locuitorii peninsulei ucrainene Crimeea votau masiv duminică pentru alipirea peninsulei la Rusia, autorităţile separatiste preconizând deja o rată record de participare.

Referendumul, denunţat de Kiev şi Occident, se desfăşoară în prezenţa trupelor ruse care deţin controlul asupra regiunii de două săptămâni, alături de miliţii separatiste.

La Sevastopol, un oraş istoric care găzduiesşte Flota rusă la Marea Neagră de peste 200 de ani, alegătorii s-au precipitat masiv la urne încă de duminică dimineaţa. Într-o secţie de votare instalată într-un centru de afaceri şi cultural, votul a început înainte de deschiderea oficială a referendumului. Ulterior, 65 de alegători au votat în decurs de jumătate de oră, a constatat un jurnalist AFP.

La Bahcisarai, “capitala” comunităţii musulmane tătare din Crimeea, ai cărei lideri au îndemnat la boicotarea consultărilor, tătarii au rămas în casă. Doar ucraineni de origine rusă votau cu entuziasm, încântaţi să scape cât mai repede de paşaportul ucrainean şi sperând să trăiească mai bine cu subvenţii de la Moscova.

În alte secţii de votare de la Sevastopol şi Simferopol, capitala peninsulei separatiste, jurnalişti, inclusiv AFP, au fost împiedicaţi să pătrundă în incintă, în unele cazuri.

– Începe o nouă eră

“Este un moment istoric, toată lumea va fi fericită”, a declarat pentru presă “premierul” prorus al Crimeei Serghii Aksionov, după ce a votat la Simferopol. “Începe o nouă eră”, a continuat el, în timp ce un bărbat care agita un steag ucrainean era împins de către gărzi. “Vom sărbători în această (duminică) seara”, a conchis Aksionov, sigur de victoria sa.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii ruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei sunt invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

La Sevastopol, Aleftina Klimova, născută în Rusia, nu a putut să doarmă. “Mă aşteptam ca Statele Unite, Franţa, ei, toţi, să fie împotrivă. Mă temeam pentru (preşedintele rus Vladimir) Putin. Dar a ştiut să reziste. Nu am dormit toată noaptea, am aşteptat acest moment şi totul merge cum voiam”, a continuat ea.

Într-o peninsulă cu o populaţie majoritară rusofonă, alipită în 1954, în urma deciziei lui Nikita Hruşciov, unei Ucraine care le-a părut întotdeauna îndepărtată multor locuitori, o largă majoritate se va pronunţa cu siguranţă în favoarea unei uniuni oficiale cu Federaţia Rusă, cu atât mai mult cu cât minorităţile ucraineană şi tătară, care reprezintă 37% din populaţie, au îndemnat la boicot.

Un ultim îndemn la boicotare a fost lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică de către preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov. Denunţând, într-un comunicat, un “pretins referendum pe care pseudo-puterea marionetă din Crimeea îl organizează sub controlul trupelor ruse”, Turcinov a declarat că rezultatele acestuia “nu reflectă sentimentele adevărate ale populaţiei” din Crimeea.

Întrebarea care le este adresată le permite alegătorilor să aleagă între “reunificarea cu Rusia ca membră a Federaţiei Ruse” sau revenirea la un statut datând din 1992, niciodată aplicat, de autonomie lărgită faţă de Kiev.

– “Aşteptat de ani de zile”

La Bahcisarai, principalul oraş al comunităţii musulmane tătare din Crimeea, ai cărei lideri au îndemnat la boicotarea referendumului, reporteri au constatat că doar ucraineni de origine rusă veneau să voteze.

“Am aşteptat acest moment de ani de zile”, a declarat Ivan Konstantinovici, în vârstă de aproximativ 70 de ani, care şi-a ridicat braţele în semn de victorie după ce a votat la Bahcisarai.

“Toată lumea va vota pentru Rusia”, a spus el.

Într-o peninsulă cu o populaţie majoritară rusofonă, alipită în 1954, în urma deciziei lui Nikita Hruşciov, unei Ucraine care le-a părut întotdeauna îndepărtată multor locuitori, o largă majoritate se va pronunţa cu siguranţă în favoarea unei uniuni oficiale cu Federaţia Rusă, cu atât mai mult cu cât minorităţile ucraineană şi tătară, care reprezintă 37% din populaţie, au îndemnat la boicot.

Un ultim îndemn la boicotare a fost lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică de către preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov. Denunţând, într-un comunicat, un “pretins referendum pe care pseudo-puterea marionetă din Crimeea îl organizează sub controlul trupelor ruse”, Turcinov a declarat că rezultatele acestuia “nu reflectă sentimentele adevărate ale populaţiei” din Crimeea.

“Kremlinul avea nevoie de ea pentru a-şi introduce în mod oficial forţele armate pe teritoriul nostru şi pentru a începe un război care va ruina vieţi omeneşti şi perspectivele economice ale Crimeei”, a adăugat el.

Întrebarea care le este adresată le permite alegătorilor să aleagă între “reunificarea cu Rusia ca membră a Federaţiei Ruse” sau revenirea la un statut datând din 1992, niciodată aplicat, de autonomie lărgită faţă de Kiev.

– Blindate şi lansatoare de rachete ruseşti

Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a denunţat o situaţie “extrem de periculoasă”, promiţând un “răspuns” luni din partea Uniunii Europene (UE), în cazul în care Rusia nu renunţă la planurile sale în ultimul moment.

“Nu căutăm această confruntare. Dar dacă Rusia nu face un pas înapoi în ultimul moment, miniştrii de Externe UE vor da un răspuns potrivit luni”, a subliniat el citat de ediţiile de duminică ale unor publicaţii germane.

Autorităţile secesioniste au ajuns la putere, la Simferopol, după destituirea, la Kiev, pe 22 februarie, a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, şi în urma unei lovituri în forţă organizate de către civili proruşi înarmaţi şi mii de militari ruşi.

Veniţi de la baza navală de la Sevastopol, situată în sudul extrem al peninsulei, închiriată de către Ucraina Flotei ruse la Marea Neagră, apoi avansând în Crimeea în coloane de blindate provenind de pe teritoriul rus, ei asediază, în baze militare şi instalaţii strategice din peninsulă, militari ucraineni rămaşi credincioşi autorităţilor de la Kiev.

Vicepremierul ucrainean Vitali Iarema a declarat că se teme de o invazie a Ucrainei continentale, afirmând duminică, într-un inerviu, că lansatoare de rachete multiple de tip Grad au fost instalate în Crimeea, în apropiere de frontiera cu regiunea Herson, în sudul Ucrainei.

– Criză diplomatică

Înfruntarea dintre Moscova şi Washington s-a transformat în cea mai rea criză diplomatică între ruşi şi occidentali de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, şi ar putea să afecteze pe termen lung relaţiile dintre marile puteri.

În afară de viitorul Crimeei în cadrul Ucrainei sau Rusiei, criza a relevat separatismul din bastioanele rusofone şi industriale situate în estul ţării. Mobilizarea de trupe ruseşti la frontiere, invocând exerciţii militare, dublată de discursuri, la Moscova, despre necesitatea “protejării” comunităţilor rusofone provoacă temeri multor ucraineni, care sunt convinşi, în pofida dezminţirilor diplomaţiei ruse, că armata rusă va invada Kievul.

Rezultate preliminare urmează să fie anunţate după închiderea secţiilor de votare, la ora locală 20.00 (20.00, ora României). Însă, la Sevastopol, steaguri ruseşti erau deja distribuite pe străzi. La Simferopol, anunţul “Suntem în Rusia” era proiectat pe o clădire oficială.

Putin i-a spus lui Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea. UE consideră referendumul “ilegal şi ilegitim” şi va adopta sancţiuni luni. Kerry: SUA nu vor recunoaşte rezultatul

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept “ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

UPDATE 19:42 Kerry l-a sunat pe Lavrov şi a reafirmat caracterul ilegal al referendumului din Crimeea

Secretarul de Stat american John Kerry a purtat duminică o nouă convorbire la telefon cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, în cursul căreia a reafirmat caracterul ilegal al referendumului în curs în Crimeea pentru alipirea acesteia la Rusia, relatează AFP.

“Statele Unite nu vor recunoaşte rezultatul” acestui referendum, a declarat Kerry, cerând totodată ca Rusia să susţină reforme constituţionale avute în vedere în Ucraina cu privire la protejarea drepturilor minorităţilor şi ca militarii ruşi să fie retraşi la baze, se arată într-un comunicat emis de către Departamentul de Stat.

“Într-o conversaţie telefonică purtată cu ministrul Afacerilor Externe (Serghei) Lavrov în această (duminică) dimineaţa, secretarul de Stat (John) Kerry a reafirmat că Statele Unite consideră referendumul aflat în curs ca ilegal potrivit legii ucrainene”, continuă Departamentul de Stat.

“Secretaruol de Stat a fost clar asupra faptului că această criză poate să fie soluţionată doar în mod diplomatic şi că, în contextul în care Ucraina adoptă măsurile politice necesare, Rusia este necesar să acţioneze, la rândul ei, retrăgându-şi militarii în baze şi diminuând tensiunile şi temerile cu privire la confruntări militare”, se arată în text.

Un oficial de la Departamentul de Stat a adăugat că, în cazul în care Rusia vrea să acţioneze în mod concret în vederea detensionării situaţiei în regioune, ea este necesar să răspundă îndemnurilor comunităţii internaţionale şi să-şi retragă militarii în cazărmi. De asemenea, este necesar “să înceteze provocările militare, şi anume exerciţiile în estul şi sudul Ucrainei”.

Potrivit Moscovei, în cursul convorbirii cu Kerry, Lavrov a “cerut Washingtonului să îşi folosească influenţa asupra autorităţilor actuale de la Kiev pentru a le determina să adopte măsuri eficiente menite să pună capăt (…) arbitrariului în privinţa populaţiei rusofone”.

Cei doi s-au întâlnit deja şi au discutat pe această temă vineri, la Londra, într-o reuniune a ultimei şanse, dar fără rezultat.

UE consideră referendumul din Crimeea “ilegal şi ilegitim” şi va adopta sancţiuni luni

Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept “ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

“Referendumul este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut”, au declarat preşedinţii Consiliului European Herman Van Rompuy şi Comisiei Europene (CE) José Manuel Barroso într-un comunicat comun, precizând că miniştrii de Externe se vor pronunţa luni asupra unor noi sancţiuni.

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul, relatează AFP.

“El a subliniat că Rusia va respecta opţiunea locuitorilor din Crimeea”, afirmă Kremlinul într-un comunicat, precizând că această conversaţie telefonică a fost purtată la solicitatea Germaniei.

“Vladimir Putin a remarcat că voinţa populaţiei peninsulei este exprimată cu respectarea totală a normelor dreptului internaţional, în special a articolului 1 al Cartei ONU, care afirmă principiul egalităţii şi dreptul la autodeterminare al popoarelor”, se arată în comunicat.

Un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea votează duminică pentru alipirea acesteia la Rusia, într-un referendum denunţat de către occidentali dar susţinut de către Moscova şi al cărui rezultat nu ridică vreo îndoială.

“Preşedintele rus şi-a exprimat îngrijorarea faţă de tensiuni în estul şi sud-estul Ucrainei, intensificate de către grupări radicale cu complicitatea autorităţilor de la Kiev”, adaugă Kremlinul.

“Un schimb constructiv de opinii a avut loc pe tema unei posibile trimiteri în Ucraina a unei misiuni masive OSCE pentru a observa situaţia”, a adăugat Kremmlinul.

Mobilizarea unor trupe ruseşti la frontiere, invocând exerciţii militare, dublată de discursuri, la Moscova, despre necesitatea “protejării” comunităţilor rusofone provoacă temeri multor ucraineni, convinşi, în pofida dezminţirilor diplomaţiei ruse, că armata rusă va trimite trupe în estul şi sud-estul Ucrainei.

Pe de altă parte, secretarul de Stat american John Kerry l-a sunat pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Acesta a “confirmat poziţia de principiu a părţii ruse cu privire la referendumul în curs în Crimeea”.

De asemenea, Lavrov a “cerut Washingtonului să-şi folosească influenţa asupra autorităţilor actuale de la Kiev pentru a le determina să adopte măsuri eficiente menite să pună capăt (…) arbitrariului faţă de populaţia rusă”, se precizează în comunicat. “John Kerry a asigurat că Washingtonul adoptă deja măsuri indispensabile şi şi-a exprimat speranţa ca acestea să dea, în curând, rezultate pozitive”, potrivit aceleiaşi surse.

Obama şi Putin au vorbit la telefon pe tema situaţiei din Ucraina. Preşedintele american: SUA sunt pregătite să impună sancţiuni suplimentare

Preşedintele american, Barack Obama, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au vorbit la telefon, duminică, pe tema situaţiei din Ucraina. Obama a evocat eventuale sancţiuni suplimentare vizând Rusia şi l-a avertizat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Statele Unite şi aliaţii lor nu vor recunoaşte “niciodată” referendumul desfăşurat duminică în Crimeea.

UPDATE 01:07 Barack Obama i-a spus lui Vladimir Putin că SUA sunt pregătite să impună sancţiuni suplimentare

Preşedintele american, Barack Obama, a evocat eventuale sancţiuni suplimentare vizând Rusia şi l-a avertizat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Statele Unite şi aliaţii lor nu vor recunoaşte “niciodată” referendumul desfăşurat duminică în Crimeea, relatează AFP.

În cursul conversaţiei telefonice cu Putin, “preşedintele Obama a subliniat că referendumul din Crimeea, care a încălcat Constituţia ucraineană şi a survenit sub constrângerea intervenţiei militare ruse, nu va fi recunoscut niciodată de Statele Unite şi comunitatea internaţională”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

Vladimir Putin i-a spus lui Barack Obama că referendumul din Crimeea este “pe deplin conform” dreptului internaţional şi că o eventuală misiune a OSCE trebuie să vizeze întreg teritoriul Ucrainei. Referendumul “a fost pe deplin conform principiilor dreptului internaţional şi Cartei ONU şi a luat în considerare, în special, precedentul Kosovo”, provincia sârbă cu majoritate albaneză care a devenit independentă cu sprijinul occidentalilor, a declarat Putin, potrivit Kremlinului.

“Locuitorii Peninsulei (Crimeea) au avut garanţia de a putea să-şi exprime liber voinţa”, a adăugat Putin cu privire la refendumul denunţat de occidentali. Potrivit primelor rezultate preliminare oficiale, peste 95% dintre votanţi au aprobat alipirea peninsulei separatiste ucrainene Crimeea la Rusia. “Vladimir Putin a accentuat incapacitatea şi absenţa voinţei puterii actuale de la Kiev de a desfiinţa grupările ultranaţionaliste şi radicale care destabilizează situaţia şi terorizează populaţia, inclusiv populaţia rusofonă”, a mai anunţat Kremlinul.

Referitor la posibilitatea, evocată de occidentali, suplimentării observatorilor OSCE în Ucraina, Putin a subliniat că “activitatea unei astfel de misiuni trebuie extinsă la toate regiunile”. Putin şi Obama au convenit că, “în pofida diferenţelor de apreciere, este necesar să caute împreună mijloace pentru a stabiliza situaţia din Ucraina”, a anunţat Kremlinul, subliniind că discuţia la telefon dintre cei doi şefi de stat a avut loc la solicitatea părţii americane.

REACŢII internaţionale la rezultatul REFERENDUMULUI din Crimeea: Washingtonul “respinge” referendumul. Hague: Referendumul este o farsă. Fabius: Este ilegal

Statele Unite “resping” referendumul care s-a desfăşurat duminică în Crimeea pentru alipirea la Rusia, un scrutin “contrar Constituţiei ucrainene”, organizat “sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei, afirmă Casa Albă, relatează AFP. “Respingem «referendumul» care a avut loc astăzi (duminică)”, a anunţat Jay Carney, un purtător de cuvânt al Executivului american, într-un comunicat. “Acţiunile Rusiei sunt periculoase şi destabilizatoare”, a adăugat el. “Consiliul de Securitate (al ONU) a recunoscut această stare de fapt ieri (sâmbătă), într-o rezoluţie căreia numai Rusia i s-a opus”, a subliniar Carney.

“Îndemnăm toţi membri comunităţii internaţionale să continue să condamne acest tip de acţiuni şi să adopte măsuri concrete pentru a impune costuri” Rusiei, a adăugat Casa Albă. “Această intervenţie militară şi încălcarea dreptului internaţional vor avea un preţ tot mai mare pentru Rusia, nu doar din cauza măsurilor impuse de către Statele Unite şi aliaţii lor, ci şi ca rezultat direct al propriilor acţiuni destabilizatoare ale Rusiei”, se arată în continuare în text.

Locuitorii din Crimeea au plebiscitat duminică alipirea peninsulei la Rusia cu 93% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat de către autorităţile separatiste. Referendumul, prezentat ca un exerciţiu de democraţie populară de către autorităţile separatiste şi de către Moscova, s-a desfăşurat în prezenţa a mii de militari ruşi care deţin controlul asupra regiunii, de două săptămâni, împreună cu miliţii separatiste. “Nicio decizie cu privire la viitorul Ucrainei nu ar trebui să fie luată fără Guvernul ucrainean”, apreciază Casa Albă.

“În plus, acest vot nu era necesar. Guvernul ucrainean şi-a anunţat în mod clar voinţa de a discuta despre o autonomie sporită pentru Crimeea, iar alegerile prezidenţiale prevăzute la 25 mai oferă o oportunitate tuturor ucrainenilor să-şi facă auzită vocea cu privire la viitorul ţării lor”, mai afirmă Casa Albă.

UPDATE 22:00 Referendumul din Crimeea este o “farsă”, apreciază William Hague

Marea Britanie a condamnat duminică referendumul din Crimeea privind alipirea la Rusia, calificându-l o “farsă”, şi refuză să recunoască rezultatul său, relatează AFP. Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene. “Nimic din modul de desfăşurare a referendumului nu ne poate convinge că este vorba despre un exerciţiu legitim”, a spus el, potrivit unui comunicat al Foreign Office.

“Este o farsă a practicii democratice”, a subliniat Hague.

“Regatul Unit nu recunoaşte nici referendumul, nici rezultatul său, aşa cum a făcut-o majoritatea comunităţii internaţionale”, a adăugat el.

Ministrul britanic de Externe i-a îndemnat pe colegii săi din UE să sprijine măsuri care să transmită “un semnal puternic Rusiei şi să-i spună că această sfidare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei va avea consecinţe economice şi politice”.

Referendumul din Crimeea este “ilegal”, apreciază Laurent Fabius

Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este “ilegal” şi a îndemnat Moscova să “evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”, relatează AFP.

“Referendumul care a avut loc astăzi (duminică) în Crimeea este ilegal şi contravine Constituţiei ucrainene”, a declarat Fabius. “Faptul că s-a defăşurat sub ameninţarea forţelor ruse de ocupaţie îl face şi mai nelegitim”, a adăugat el. “Franţa îndeamnă Federaţia Rusă să ia imediat măsuri care să permită evitarea unei escaladări inutile şi periculoase în Ucraina”, a continuat Fabius. Moscova trebuie să “recunoască şi să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a subliniat şeful diplomaţiei franceze.

Federica Mogherini: Toate canalele diplomatice rămân deschise pentru soluţionarea crizei ucrainene

Ministrul italian de Externe, Federica Mogherini, şi-a exprimat duminică seara îngrijorarea profundă faţă de refendumul din Crimeea, subliniind totodată că “toate canalele diplomatice rămân deschise” pentru soluţionarea crizei ucrainene, relatează AFP.

Într-un comunicat, Mogherini a subliniat că Italia, la fel ca partenerii săi din UE, “consideră ilegitim” acest referendum şi a susţinut rezoluţia Consiliului de Securitate ONU. “Există încă loc pentru a pune capăt crizei. Toate canalele diplomatice rămân deschise”, cu condiţia ca “Rusia să nu anexeze Crimeea”, a adăugat şefa diplomaţiei italiene.

Băsescu: România NU va recunoaşte rezultatele referendumului din Crimeea

Preşedintele Traian Băsescu anunţă că România “consideră ilegal referendumul în curs de desfăşurare în Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia”, potrivit unui comunicat remis duminică seară de Administraţia Prezidenţială.

“România consideră ilegal referendumul în curs de desfăşurare în Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia în condiţiile în care Curtea Constituţională a Ucrainei a declarat neconstituţională organizarea referendumului privind separarea Peninsulei Crimeea de Ucraina, iar preşedintele interimar al Ucrainei, domnul Oleksandr Turcinov, a semnat decretul de anulare a declaraţiei de independenţă a acesteia”, spune şeful statului, citat în comunicat.

Totodată, declară Băsescu, un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. “Rezultatul previzibil şi lipsit de fundament legal al actualului referendum îl reprezintă «anexarea» Crimeei”, susţine preşedintele României.

“Solicităm Federaţiei Ruse să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional, inclusiv prin prevederile Memorandumului de la Budapesta. Susţinem independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi sprijinim reglementarea crizei pe cale diplomatică”, mai spune Traian Băsescu.

Estul Ucrainei se agită pe fondul separatismului din Crimeea. Manifestanţii proruşi au procedat duminică la o demonstraţie de forţă în marile oraşe industriale

Manifestanţii proruşi, încurajaţi de referendumul separatist din Crimeea, au procedat duminică la o demonstraţie de forţă în marile oraşe industriale din estul Ucrainei, care devin noi “puncte fierbinţi”.

La Doneţk, fostul fief al preşedintelui Viktor Ianukovici, destituit în februarie, manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU), la finalul unei manifestaţii de 2.000 de persoane în favoarea alipirii la Rusia.

Manifestanţii, care cereau eliberarea liderului lor, “guvernatorul” autoproclamat Pavlo Gubarev, au luat cu asalt cele două clădiri, practic fără să întâmpine vreo rezistenţă din partea forţelor de ordine.

La puţin timp după această demonstraţie de forţă, ei au ocupat sediile Uniunii industriale din Donbas, holdingul condus de oligarhul Serghei Taruta, numit recent în postul de guvernator al regiunii Doneţk de către noile autorităţi de la Kiev.

În timp ce Crimeea vota, duminică, pentru alipirea sa la Rusia, aproximativ 6.000 de manifestanţi proruşi au organizat la Harkiv, în estul Ucrainei, în pofida interdicţiei justiţiei, un miting-referendum pentru autonomie şi pentru “suveranitatea” limbii ruse.

Organizatorii adunării din acest oraş industrial, o fostă capitală a Ucrainei, au distribuit “buletine” în favoarea “federalizării economice” şi “suveranităţii lingvistice”, pentru a fi completate şi introduse într-un sac din plastic.

La începutul manifestaţiei, un executor judecătoresc a venit în faţa manifestanţilor pentru a le prezenta interzicerea adunării. Huiduit de către mulţime, el a fost nevoit să se refugieze într-un vehicul aparţinând poliţiei, pe care manifestanţii l-au blocat pentru o scurtă perioadă de timp, după care l-au lăsat să plece.

Scandând “Rusia!”, “Referendum”, “Crimeea, suntem cu tine”, ei au desfăşurat un steag rus cu o lungime de aproximativ 100 de metri în piaţa centrală, în faţa sediului Administraţiei regionale, protejate de cordoane de poliţişti care purtau căşti şi scuturi.

“Oamenii din Crimeea trebuie să aleagă ceea ce îşi doresc. Este foarte bine că există un referendum, dacă oamenii îl vor”, apreciază Evgheni, un angajat al serviciilor municipale care participă la manifestaţia prorusă.

Mii de manifestanţi proruşi au mers ulterior către sediile unor organizaţii naţionaliste, unde au dat foc unor steaguri, cărţi şi broşuri.

– Referendum cu pistol rus la tâmplă

Natalia, o femeie de afaceri, consideră un fapt normal ca locuitorii să aibă dreptul de a se pronunţa pe marginea statutului regiunii lor. În schimb, ea critică referendumul din Crimeea, organizat sub ocupaţia trupelor ruse.

“Despre ce referendum vorbim când există un pistol rus la tâmplă?”, întreabă ea.

Susţinători ai Kievului au decis, pe de altă parte, să-şi anuleze o manifestaţie programată, pentru a evita eventuale provocări după ce două persoane, un manifestant prorus şi un trecător, au fost ucise în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă la Harkiv, într-un atac armat implicând naţionalişti radicali şi proruşi.

Potrivit Guvernului ucrainean, manifestaţiile din estul Ucrainei sunt organizate de “provocatori ruşi”. Ministrul ucrainean de Interne Arsen Avakov a declarat că manifestaţiile de la Harkiv şi Doneţk sunt organizate de “provocatori” veniţi din Rusia şi care “au fost văzuţi la Odesa şi Mikolaiv”, în sudul Ucrainei. Potrivit lui, aceşti “provocatori” au participat şi la manifestaţiile proruse care au avut loc în 2009 în statele baltice.

În acest context tensionat, cancelarul german Angela Merkel a afirmat, într-o conversaţie la telefon cu Vladimir Putin, că doreşte mai mulţi observatori OSCE “în noile puncte fierbinţi din estul” Ucrainei.

La celălalt capăt al ţării, la Liov, un bastion naţionalist, persoanele intervievate de AFP denunţă organizarea unui referendum “ilegitim” şi îşi exprimă îngrijorările că acesta îi serveşte drept pretext lui Putin pentru a legitima ocuparea Ucrainei.

“Rusia organizează acest referendum din Crimeea. Sunt împotriva referendumului şi împotriva sciziunii Ucrainei”, a spus Zenovii Dmitriv, în vârstă de 62 de ani.

“Referendumul este nelegitim şi rezultatele sale sunt scrise dinainte de Kremlin pentru a legitima ocuparea peninsulei. Nici Ucraina, nici comunitatea internaţională nu-l vor recunoaşte”, subliniază Stepan Saik, un antreprenor în vârstă de 48 de ani.

Mii de persoane sărbătoresc la Simferopol şi Sevastopol alipirea Crimeei la Rusia. Liderul separatist al Crimeei: “Ne vom întoarce acasă!” – GALERIE FOTO

Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia. Locuitorii Crimeei se vor “întoarce acasă”, a afirmat duminică seara liderul separatist al Crimeei, Serghei Aksionov, în faţa mulţimii adunate la Simferopol

Locuitorii Crimeei se vor “întoarce acasă”, a afirmat duminică seara liderul separatist al Crimeei, Serghei Aksionov, în faţa mulţimii adunate la Simferopol pentru a sărbători votul favorabil alipirii acestei peninsule ucrainene la Rusia, relatează AFP.

“Crimeea merge în Rusia”, a adăugat el, după care a cântat imnul rus împreună cu mulţimea adunată şi un cor de cântăreţi îmbrăcaţi în ţinuta Flotei Ruse la Marea Neagră.

La Simferopol, susţinătorii Moscovei fluturau steaguri ruseşti şi ale Crimeei în ritm de concert. La Sevastopol, mii de persoane făceau acelaşi lucru, unele chiar consumând alcool şi scandând “Se-vas-to-pol” şi “Ru-si-a” în faţa artiştilor care interpretau dansuri tradiţionale ruseşti. Potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, 93% din 1,5 milioane de alegători au aprobat principiul integrării Crimeii în Federaţia Rusă.

Calendarul provizoriu al demersurilor care vor avea loc după referendumul din Crimeea

Referendumul privind statutul Crimeei, care anunţa duminică o victorie a susţinătorilor alipirii acestei peninsule la Rusia, ar trebui să fie urmat de decizii instituţionale ale Moscovei şi de demersuri ale Occidentului pentru susţinerea Ucrainei, relatează AFP, care prezintă un calendar provizoriu.

Luni 17 martie

– Rezultate oficiale ale referendumului urmează să fie anunţate “cel târziu luni dimineaţa”.

Parlamentul Crimeei se va reuni în sesiune extraordinară pentru a adopta o cerere de alipire la Rusia pe care o va adresa Moscovei. O delegaţie a Parlamentului se va deplasa în aceeaşi zi în Rusia.

– Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, va finaliza pregătirea unui proiect de lege privind integrarea Crimeei în Rusia (în caz de majoritate de voturi pentru acest scenariu) şi îl va distribui deputaţilor.

– Vicepreşedintele american Joe Biden va începe o călătorie de trei zile în Polonia şi în Lituania, unde va purta consultări pe tema situaţiei din Ucraina.

– Miniştrii europeni de Externe, care se reunesc la Bruxelles, ar putea adopta sancţiuni vizând Rusia.

– Ministrul ucrainean de Externe Andrii Deşciţa este aşteptat la Bruxelles. El urmează să fie primit de către secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

Parlamentul ucrainean se va reuni pentru a examina suplimentarea sumei alocate bugetului Ministerului ucrainean al Apărării.

Miercuri 19 martie

– Comisia Europeană (CE) urmează să ofere detalii despre o suplimentare a unui ajutor oferit Ucrainei, în valoare de un miliard de euro.

Vineri 21 martie

– Duma de Stat urmează să voteze asupra unui proiect de lege privind alipirea Crimeei la Rusia.

– UE şi Ucraina urmează se semneze, la Bruxelles, partea politică a Acordului de Asociere, în a doua zi a unui summit european. Anunţată de către premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, semnarea nu a fost confirmată în mod oficial de către Bruxelles.

– “Armistiţiul” ruso-ucrainean care trebuie să permită deblocarea şi aprovizionarea bazelor militare ucrainene din Crimeea urmează să expire la această dată.

Potrivit “premierului” autoproclamat al Republicii autonome Crimeea Serghei Aksionov, integrarea completă a peninsulei în Federaţia Rusă va dura aproximativ un an. Potrivit adjunctului său, înlocuirea grivnei ucrainene cu rubla rusească ar putea avea loc de la începutul lunii aprilie.

Dmitri Iaros, liderul unei grupări ultranaţionaliste ucrainene – Sector Dreapta, a ameninţat că toate conductele de gaz ruseşti de pe teritoriul Ucrainei, vor fi distruse dacă problemele dintre cele două ţări nu se vor rezolva pe cale diplomatică.

Într-un discurs susţinut în faţa membrilor grupării, Iaros i-a îndemnat să reziste ocupaţiei ruseşti. “Nu putem permite inamicului să conducă un atac de tip blitzkrieg pe teritoriul ucrainean. Nu trebuie să uităm că Rusia face bani din furnizarea de petrol către Occident prin conductele noastre. Vom distruge aceste conducte şi ne vom lăsa duşmanul fără bani”, a transmis Iaros, citat de Russia Today.

Iaros a cerut susţinătorilor lui să se înarmeze, dacă nu se poate ajunge la o soluţie pe cale diplomatică. “Crimeea este prea mică pentru a satisface apetitul imperiului rus şi cu siguranţă Kremlinul va dori să ocupe întreaga Ucraină.Pământul va arde sub picioarele invadatorilor! Lăsaţi-i să se înece cu propriul sânge atunci când ne vor ataca teritoriul! Niciun pas inapoi! Nu vom permite regimului violent, totalitarist al Moscovei să pornească un Al Treilea Război Mondial”, a spus Iaros.

Membrii grupării “Sector Dreapta” sunt recunoscuţi că folosesc însemne naziste, organizaţia fiind formată din mai multe grupări de extremă dreapta. “Sector Dreapta” a luat fiinţă în noiembrie 2013, fiind recunoscut faptul că membrii săi s-au implicat activ în violenţele de la Kiev, care au condus la fuga preşedintelui Viktor Ianukovici.

Cele aproximativ două milioane de locuitori ai Peninsulei Crimeea, regiune a Ucrainei cu autonomie sporită, votează duminică în cadrul unui referendum în care răspund unei întrebări al cărei răspuns este în ceaţă de ani de zile în această regiune: vor să fie parte a Ucrainei sau a Rusiei? Rezultatul nu lasă loc niciunei surprize: cu o populaţie majoritar rusă, cu autorităţi auto-proclamate, care şi-au declarat fidelitatea faţă de Moscova, şi cu trupe ruseşti care fac legea în regiune, Crimeea va spune da Rusiei. Întrebările care se pun sunt însă cât suferă cu adevărat Ucraina în faţa unei astfel de pierderi şi dacă după acest referendum urmează Estul Ucrainei.

Populaţia de două milioane de persoane a regiunii autonome ucrainene Crimeea votează duminică în cadrul unui referendum pe care autorităţile occidentale şi cele de la Kiev îl consideră ilegal, dacă regiunea rămâne parte a Ucrainei sau dacă trece în Rusia, ca teritoriu autonom. Rezultatul referendumului nu poate fi o surpriză pentru nimeni, având în vedere că aproape 60% dintre locuitorii Crimeii sunt ruşi, iar aproape 80% din oamenii de acolo au declarat că rusa este limba lor nativă. De altfel, realitatea din teren arată deja că acum Peninsula Crimeea este de facto controlată de Rusia, iar Kievul nu mai are absolut niciun control asupra acestei regiuni.

În timp ce autorităţile de la Kiev consideră, asemenea puterilor occidentale, că referendumul şi manevrele Rusiei în Crimeea sunt ilegale şi nu respectă tratatele internaţionale, preşedintele Vladimir Putin merge înainte cu planul său de anexare până acum paşnică a Crimeii, folosindu-se de pretextul că apără interesele şi siguranţa etnicilor ruşi din regiune, ba mai mult, este gata să folosească această scuză şi pentru o intervenţie în regiuni majoritar pro-ruse din estul Ucrainei.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a înaintat sâmbătă Radei de la Kiev un proiect de rezoluţie pentru încheierea înainte de termen a mandatului Consiliului Suprem al Crimeii, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale a Ucrainei, care a stabilit că autorităţile din Crimeea nu respectă Constituţia prin declanşarea acestui referendum. De partea cealaltă, Rusia pregăteşte un act normativ care înlesneşte anexarea unor teritorii străine, unde populaţia şi-a exprimat dorinţa de a deveni parte a Rusiei. În acest context, preşedintele nou ales de autorităţile regionale din Crimeea, Serghei Aksionov, a făcut apel şi la alte regiuni pro-ruse din Ucraina să organizeze referendumuri, ca în Crimeea.

O încercare a Consiliului de Securitate al ONU de a declara că acest referendum este ilegal a fost deturnată sâmbătă de Rusia, care şi-a exprimat dreptul de veto, aşa cum era de aşteptat.

Pasivitatea Ucrainei. Cât suferă de fapt Kievul pentru Crimeea

Deşi nu o va recunoaşte niciodată deschis, Ucraina nu înregistrează o pierdere grea prin scăparea Crimeii sub controlul total al Rusiei, ci doar una de imagine. În toată discuţia privind criza din Crimeea, s-a pierdut următoarea întrebare: consideră ucrainenii că merită să se lupte pentru păstrarea Crimeii? Toate aparenţele arată că nu, argumentează o analiză a Foreign Affairs.

“Deşi occidentalii şi guvernul ucrainean vorbesc despre importanţa apărării integrităţii teritoriale a Ucrainei, celor mai mulţi ucraineni pare să nu le pese că cedează Crimeea. Pentru ei, problema este mai mult de prudenţă, decât de principiu”, arată analiza profesorului Taras Kuzio.

Există trei mari factori care pot explica pasivitatea Ucrainei faţă de agresiunea Rusiei în Crimeea: fragilitatea conducerii politice de la Kiev, conştientizarea faptului că este foarte dificil să controlezi Crimeea şi, cel mai important, faptul că cei mai mulţi ucraineni au fost dintotdeauna ambivalenţi faţă de Crimeea.

Fragilitatea noii puteri de la Kiev este evidentă. Doar două din cele patru partide de opoziţie care l-au răsturnat pe Ianukovici s-au alăturat guvernării lui Arseni Iaţeniuk, aliatul Iuliei Timoşenko. Partidul moderat UDAR al fostului boxer Vitali Kliciko şi grupul de afacerişti din jurul lui Petro Poroşenko (fost ministru de Externe pe vremea lui Viktor Iuşcenko) au rămas deoparte. De asemenea, guvernarea actuală nu a ajuns la un acord nici cu moderaţii din estul Ucrainei, aliaţi ai fostului preşedinte Ianukovici.

Principala preocupare a guvernării de la Kiev este acum stabilizarea economică şi financiară a Ucrainei, nu pregătirea unui răspuns militar eficient faţă de agresiunea Rusiei. Acest lucru reiese din faptul că Iaţeniuk şi preşedintele Turcinov nu au dat ordine clare militarilor ucraineni din Crimeea – nici să se retragă, nici să-şi apere poziţiile, drept rezultat acestea rămânând oarecum izolate în Peninsulă, cu mult armament trecut deja în mâinile ruşilor sau susţinătorilor locali ai acestora.

Dificultatea de a controla Crimeea este un fapt conştientizat de autorităţile ucrainene. Xenofobia puternică a populaţiei ruse de acolo este proverbială, iar noul lider pro-rus Serghei Aksionov, un naţionalist cu trecut infracţional, născut în Republica Moldova, este un fan al epurărilor etnice marca Stalin, care a eliminat fizic aproximativ jumătate din populaţia tătară a Crimeii. Putin a speculat foarte mult acest sentiment xenofob, iar Ucraina nu a marşat pe argumentul că totuşi, în Crimeea, ruşii sunt doar 60%, restul fiind ucraineni şi tătari, şi că autonomia lor politică şi culturală este garantată de Kiev, ca şi până acum.

Indiferenţa celor mai mulţi ucraineni faţă de Crimeea este însă explicabilă istoric. Regiunea a aparţinut Rusiei şi a fost făcută cadou Ucrainei în 1954. Ruşii simt un ataşament mult mai mare faţă de Crimeea, decât ucrainenii, ba chiar unii dintre ucraineni sunt de părere că Peninsula ar trebui să aibă dreptul la secesiune. Ruşii sunt gata să se lupte pentru Crimeea, ucrainenii nu. O pierdere a acestei regiuni către Rusia ar însemna mai ales o lovitură în ego-ul naţional, însă mulţi ar înţelege rapid că de fapt ar scăpa de o povară. E vorba despre imensele subvenţii de stat pentru agricultura şi turismul Crimeii.

Dar mai ales, este vorba despre faptul că Ucraina fără Crimeea poate să înainteze mult mai rapid pe calea europeană şi cea a NATO, fără să mai aibă grija reacţiilor negative ale ruşilor din Crimeea. Pierderea Crimeii va naşte reacţii diplomatice de la Kiev, care va susţine mereu că Peninsula aparţine de drept Ucrainei, însă atâta tot.

Precedentul Crimeea pentru estul pro-rus al Ucrainei

Pericolul cel mai mare, perceput la această dimensiune atât de de Ucraina cât şi de puterile occidentale, este ca pierderea oarecum inevitabilă a Crimeii să nu constituie un precedent pentru Moscova de a proceda la fel şi cu regiunile pro-ruse din estul Ucrainei. Putin a obţinut acordul Parlamentului să intervină armat oriunde în Ucraina, pentru a apăra etnicii ruşi, însă Kremlinul a dat până acum asigurări că nu intenţionează să pătrundă militar în aceste regiuni estice ale Ucrainei.

În cazul acestor regiuni, ambivalenţa Ucrainei faţă de Crimeea s-ar transforma într-o luptă deschisă, pentru că în ciuda populaţiei ruse considerabile din aceste regiuni, ucrainenii le consideră ale lor, parte istorică şi culturală a ţării lor.

O ciocnire Rusia-Ucraina pentru regiunile pro-ruse Doneţk, Herson, Luhansk, Mykolaiv sau Zaporijia, unde se află concentrată minoritatea rusă din Ucraina, ar rezulta într-un conflict deschis, pe care evident că Ucraina l-ar pierde. Însă, arată o altă analiză a Foreign Affairs, un astfel de pas nu ar fi deloc în interesul pe termen mediu şi lung al Rusiei.

Regiunile respective reprezintă cele mai mari găuri negre din economia Ucrainei, care s-ar transfera în urma unui război de cucerire la ruşi. Mai mult, populaţia din aceste regiuni respinge ideea unei unificări cu Rusia, conform sondajelor făcute de Kiev – 67% se opun în Doneţk, 76% în Luhansk.

În doar 6 luni din 2013, guvernul de la Kiev a acordat de la bugetul de stat 2,5 miliarde de dolari acestor regiuni. În 2014, Rusia şi-a estimat un deficit de 11 miliarde de dolari, ceea ce ar însemna că anexarea acestor regiuni ucrainene ar creşte deficitul cu 45%. De asemenea, regiunile Luhansk şi Doneţk găzduiesc industria ucraineană de cărbune, care este o gaură neagră a economiei – Kievul bagă anual între 1 şi 1,5 miliarde de dolari în ele, iar arieratele cu salariile în aceste regiuni au ajuns în 2013 la 15 milioane de dolari.

De altfel, şi situaţia economică a Crimeii nu este deloc îmbucurătoare pentru Rusia. În 2013, aproape 6 milioane de turişti au venit în Peninsulă, un sfert din Rusia, restul din Ucraina şi doar 5% străini. După anexare, ucrainenii vor evita cel mai probabil să vină în Crimeea, ba chiar ar putea să apară interdicţii de călătorie sau vize. Crimeea depinde de asemenea de electricitatea, gazul şi apa livrate din Ucraina, astfel că după o anexare ar putea să apară întreruperi care ar crea haos.

Toate acestea trebuie puse în contextul în care economia Rusiei nu se mai află pe val, banii nu mai curg aşa cum se întâmpla acum 14 ani, când Putin venea la putere.

Planul în 5 paşi al Rusiei pentru anexarea Crimeii ajunge la final

Potrivit experţilor, au fost necesare doar două săptămâni pentru militarii ruşi şi miliţiile proruse pentru a separa Crimeea de restul Ucrainei.

Iată cum, în cinci etape, Moscova a pus Ucraina şi comunitatea internaţională în faţa faptului împlinit şi a preluat de facto controlul asupra unei regiuni înaintea unui referendum care va antrena alipirea sa la Federaţia Rusă, conform analistului Volodimir Fesenko.

1. Instalarea unei noi puteri prin forţă

La cinci zile după îndepărtarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici la Kiev, persoane înarmate proruse preiau controlul clădirilor Parlamentului şi Guvernului regional din Simferopol, capitala Crimeii, şi înalţă acolo drapelul rus. Un deputat prorus local, Serghei Aksionov, este ales rapid premier regional interimar şi Parlamentul votează alipirea la Rusia şi organizarea unui referendum la 16 martie.

Noile autorităţi preiau controlul poliţiei locale şi, sprijinindu-se pe miliţiile “de autoapărare”, încep să recruteze soldaţi care depun jurământ de supunere faţă de viitorul “stat”.

2. Preluarea controlului teritoriului

Mii de militari ruşi – dintre care mulţi provin aparent de pe navele Flotei Ruse la Marea Neagră – sunt mobilizaţi rapid în peninsulă, imediat ce Guvernul trece în mâinile forţelor proruse. Potrivit grănicerilor ucraineni, prezenţa lor ar putea fi cifrată în această săptămână la circa 30.000 de persoane.

Aceşti militari, bine echipaţi dar fără însemne prin care să poată fi identificaţi, încercuiesc rapid zonele militare ale ucrainenilor. Aceştia din urmă refuză să se predea sau să plece. Au fost câteva tiruri de somaţie, dar până în prezent nu au fost confruntări violente. În paralel, flota rusă blochează vasele marinei ucrainene, în special în portul istoric Sevastopol.

3. Trasarea frontierelor

Separarea peninsulei Crimeei de restul ţării este un lucru relativ uşor.

Abia ajunse, forţele ruse stabilesc puncte de control pe cele două mari rute care duc către peninsulă. Şi, ca un semn al faptului că forţele ruse sunt acolo pentru multă vreme, afişele anunţă prezenţa unor mine.

Pe aeroportul din Simferopol, zborurile care vin sau pleacă spre Kiev sunt anulate, fiind autorizate doar zborurile de legătură cu Moscova. Cel puţin un zbor de la Kiev a fost nevoit să aterizeze la Odessa, înainte de a se întoarce din drum. Miliţiile sunt mobilizate în gara din Simferopol pentru a controla pasagerii ce vin din restul Ucrainei.

4. Controlarea comunicaţiilor

Transmisia celor şase canale de televiziune ucrainene a fost întreruptă în această săptămână, pentru a fi înlocuită de canale ruseşti. Jurnaliştii ucraineni şi străini au fost descurajaţi şi uneori agresaţi, aşa cum s-a întâmplat cu cinci reporteri ucraineni care au fost bătuţi de membri ai forţelor proruse în timp ce relatau despre o tentativă a acestora de a ocupa o bază aeriană.

5. Organizarea unui referendum

Locuitorii din Crimeea vor trebui să aleagă duminică între alipirea regiunii lor la Rusia şi revenirea la o autonomie extinsă – o independenţă de facto – de care se bucurau în conformitate cu fosta Constituţie din 1992. Menţinerea statu quo-ului în cadrul Ucrainei nu este luată în considerare. În pofida numeroaselor critici care pun la îndoială legalitatea acestei consultări, oficialii proruşi afirmă că votul va fi organizat onest, adăugând că nu există nicio îndoială cu privire la voinţa unei vaste majorităţi de a se alătura Rusiei.

“Ulterior, fie Crimeea va fi absorbită rapid de către Rusia, ceea ce va ridica o problemă gravă pentru securitatea regională şi internaţională, fie va deveni un fel de Abhazie, un conflict îngheţat”, apreciază Volodimir Fesenko, referindu-se la acest teritoriu separatist georgian a cărui independenţă, proclamată în 1992, nu a fost recunoscută decât de cinci state, între care şi Rusia.

 


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Rusia, SUA versus Rusia, Transnistria, Ucraina, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

34 Commentarii la “update – REFERENDUMUL DIN CRIMEEA. Rezultatul previzibil: vot pro-rus zdrobitor. Autoritatile locale vor ALIPIREA la RUSIA/ REACTIILE INTERNATIONALE/ Agitatii in Estul Ucrainei/ AMENINTARI NUCLEARE LA ADRESA SUA DE LA PROPAGANDISTUL KREMLINULUI

  1. Romania nu recunoaste Kosovo.
    In acelasi timp nu recunoaste Crimeea. Inteleg ca vrea sa mentina o anumita linie politica.
    Cu toate ca situatia e diferita.
    Romania nu a protestat cand Serbia a fost atacata fara acordul ONU (nu ca ONU ar avea vreo valoare).
    Nu a protestat cand Begradul a fost bombardat de Sfinta Sarbatoare.
    Si culmea ironiei – vezi http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ponta-in-privinta-kosovo-trebuie-sa-avem-pozitia-coordonata-cu-partenerii-europeni-si-transatlantici-303690.html , se pregateste sa recunoasca Kosovo pentru ca asa vor ‘stapanii”.
    Daca “stapanii” ar vrea sa recunoasca Crimeea – ati vedea un articol similar.
    Fara cuvinte….

  2. Rezultatul a fost previzibil pentru mulţi, mai puţin pentru mine. Îl găsesc de-a dreptul ŞOCANT. 🙂 Pronosticul meu era un scor de 60-65% la o prezenţă de maximum 45-50%, iar dacă prezenţa ar fi urcat spre 60-65% să fi fost denunţate presiuni asupra votanţilor şi alte asemenea.

    La o prezenţă liberă de aproape 83%, cu 96% pentru alipirea la Rusia şi 4% pentru o autonomie extinsă (opţiune tot în favoarea Rusiei) pur şi simplu nu mai e nimic de discutat. Nu am reuşit să ies din constructul meu mintal căci îmi era imposibil să cred că aşa ceva se poate întâmpla într-o ţară, să ai practic unanimitate pe o prezenţă record la urne, în favoarea unei secesiuni. Vorbeşte de la sine despre cât de artificial e statul acesta ucrainean, lucru pe care mărturisesc că nu am fost în stare să-l cuprind cu mintea. Nu cred că România ar putea obţine vreodată un asemenea scor în Basarabia, indiferent de context. E clar că au participat şi tătarii din Crimeea la vot, în mare măsură căci prezenţa nu putea urca atât de mult fără ei.

    M-am tot gândit care sunt motivele pentru care am greşit atât de flagrant în aprecieri şi am ajuns la concluzia că cel mai mult m-a influenţat atitudinea autorităţilor noastre. Am considerat implicit faptul că la Bucureşti este cunoscută starea de spirit din estul Ucrainei şi că această stare de spirit a stat (printre altele) la baza efervescenţei cu care România s-a aruncat cu capul în par fiind prima ţară care să recunoască pe euromaidanezi şi să încheie acorduri militare cu ei, pe fondul unui ton extrem de agresiv, complet străin de tradiţia noastră politică.

    Practic, văzând discursul lui Băsescu şi Corlăţean nu mi-am putut imagina că acesta ar putea exista în condiţiile în care rezultatele obţinute ieri ar fi fost previzibile/cunoscute. Mi se pare pur şi simplu lipsit de decenţă să te pronunţi atât de ferm în privinţa alegerii unanime a unei populaţii cu tradiţie a autonomiei administrative. Îl înţeleg pe Băsescu că el are o problemă generală cu referendumurile cu rezultatele fără echivoc, dar poziţia statului român este complet deplasată şi ruşinoasă. Avem o poziţie care nu ne face deloc cinste, este umilitoare şi merge integral împotriva intereselor noastre actuale dar şi a istoriei devenirii României Mari. NU pot defini politica nostră faţă de Ucraina decât ca pe o formă acută de schizofrenie, dacă nu ar fi să iau în calcul cinismul şi ticăloşia politicienilor nosştri. Este pur şi simplu degradant.

  3. Referendumul din Kosovo s-a desfăşurat în prezenţa trupelor SUA + aliaţi. Kosovo a devenit stat şi funcţionează ca atare.
    Referendumul din Crimeea s-a desfăşurat în prezenţa trupelor ruse şi va deveni parte a Rusiei, funcţionând ca atare.
    Mare grijă la ce trupe vor fi în Harcov când trepăduşii de acolo vor avea chef de referendum!!! Tare mult sper că Ministerul Apărării cu Duşa în frunte se pregăteşte temeinic încă de pe acum, iar SRI şi DIE nu stau cu mâinile-n sân la nivel de conducere.

  4. Ca Traian Basescu si-a facut un titlu de glorie din a nu recunoste referendumurile care nu-i convin, o stim. Dar Titus Corlatean?

    Aseara la A3 Lucian Bolcas a facut o observatie interesanta: fiefurile Partidului Popular European sunt Italia, Germania si Ungaria, adica triunghiul Diktatului de la Viena. Cam asta ne ofera UE, sustinuta de Rusia, ca in ’40.

    Din nefericire pentru romani, de la Widrow Wilson incoace, Transilvania este acolo unde ii este locul datorita intereselor americane. Totusi, cand va fi sa alegem – si vremea se apropie cu repeziciune – vom fi mai intai crestini sau mai intai romani? Daca acum acestea sunt un tot, suntem impinsi sa ne alegem una singura, ispita suprema, as zice.

  5. Poziția mea personală este că referendumul este complet legitim , a avut loc în conformitate cu dreptul internațional . Mișcări de independență declarate în mod unilateral au fost recunoscute, în opinia Curții Internaționale de Justiție de a decide cu privire la Kosovo , atunci când a declarat că declarația unilaterală de independență față de Serbia nu a încălcat legislația internațională .

    Pe plan intern,in Ucraina sint voci care sustin că referendumul și reunificarea iminentă cu Rusia sunt ilegale , pe motiv că aceasta este împotriva Constituției Ucrainei . Ar fi un simbure de adevar aici , cu excepția faptului că în jurul datei de 21 februarie a acestui an, ordinea constituționale în Ucraina s-a prăbușit . A fost o lovitură de stat armata , complet nedemocratică și în afara normelor și a puterii constituționale . De atunci,sint nenumarate incalcari ale Constitutiei Ucrainei . Ei au votat pentru suspendarea președintelui Ianukovici în afara procedurii constituționale. Ei au votat pentru a modifica Constituția în afara procedurii constituționale . Au concediat judecătorii de la Curtea Constituțională , le-au emis forme de arestare . Puterea actuala practic face legi in afara jurisdictiei constitutionale . Pur și simplu au confiscat puterea . Deci, dacă nu există nici o ordine constituțională, nu există nici autoritate legitimă în Kiev . Apoi, în acest vid legislativ cu un regim care se opune direct intereselor poporului din Crimeea , cred că un argument foarte bun ar putea fi că oamenii din Crimeea nu au avut practic nici o alta solutie decit sa faca ceea ce au si facut pentru a-si proteja propriile interese.

    Mark Sleboda,expert in relatii internationale,Universitatea Lomonosov Moscova

    http://voiceofrussia.com/2014_03_17/Punishing-Russia-for-defending-the-reights-of-Crimean-people-wrong-expert-7081/

  6. @Utzu:

    Ei, dar parca ar conta pentru cineva prezenta si votul crimeenilor…

  7. Ia să vedem ce spune wikipedia despre Velikaya Rossiya:

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia_Kievean%C4%83

  8. De fapt termenul corect din limba velikorusă este Velikorossia (Великороссия):

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia_Mare
    http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Russia

  9. S-ar putea crea un nou precedent cu ocazia acestui referendum de rasunet international, nu credeti? sa incepem sa asistam la tot felul de referendumuri, pt. drept la autodeterminare, in toate zonele “inflamate social” ale Europei ( cel putin), in urma carora, sa se nasca noi state sau sa se intregeasca teritorii. Si totul pe baza de vot al populatiei. Nici nu mai conteaza, la urma urmei, cat de corecte au fost alegerile, daca in urma lor se nasc noi realitati geopolitice si chiar daca nu vor fi recunoscute international, ele vor incepe sa functioneze de facto. Vad mai sus un link ref. la separarea Venetiei de Italia..sper sa nu revenim la vechea impartire din timpul Evului Mediu si sa ne umplem de mari imperii vs orase-stat, marci si voievodate+ cnezate!
    O faramitare inaintea de “marea unire globala”?
    Stranie tendinta…

  10. Sa nu fie! M-am abtinut sa ma si gandesc la asta, desi tot la asta ma gandesc de niste saptamani! Mai ales ca vine in intampinare si Par. Arsenie Boca, cu cele zise de el cu ani in urma

    De asta e si riscant sa recunoasca oficial, autoritatile noastre, Kosovo sau , mai nou, referendumul din Crimeea. Dincolo de obedienta…

  11. Interviu Vona Gabor – 4 septembrie 2013 – The Voice of Russia

    „Europa şi-a repudiat cele mai importante valori”

    Vona Gabor, liderul Mişcării pentru o Ungarie mai bună (Jobbik), vorbeşte într-un interviu pentru Vocea Rusiei despre criza capitalismului globalizat, conflictul sirian şi lupta împotriva unei lumi controlate de Ordinea Mondială americană:

    https://www.facebook.com/notes/cosmin-gheorghita/interviu-vona-gabor-4-septembrie-2013-the-voice-of-russia/10151955650747927
    http://voiceofrussia.com/2013_09_04/Europe-and-the-West-have-disowned-their-most-essential-values-Vona-0789/

  12. „România în niciun caz nu va interveni militar în Republica Moldova, dacă Rusia procedează la fel“ – iarna nu-i ca vara și nici domnul nostru președinte nu este Ștefan cel Mare. Acum ceva vreme ne vedeam pe cai mari dar ne-a luat frica brusc și ne facem mici, mici… Toți ”dictatorii” ăștia mititei sunt dispensabili, mai ales primăvara.

  13. Pt Titus: “vom fi mai intai crestini sau mai intai romani?” Păi cum vine aceasta? Ori eşti creştin şi nu eşti român, ori eşti român şi eşti anticreştin??? Ţin să-ţi amintesc, că poporul român s-a format în jurul potirului cu Sfânta Împărtăşanie. Tot ce a făcut bine acest popor este legat de Sf Împărtăşanie şi aşa va fi şi în viitor. Deci nu există nici cea mai mică dihotomie între a fi creştin şi român, ba chiar dimportivă, aş zice.
    Deci nu va fi niciodată nevoie de a alege dintre cele două, ci în fapt noi ar tb ca săle alegem pe cele două împreună. Numai astfel ne vom putea aduga şi noi poporului român, atunci când ne va veni vremea ca să ne înfăţişăm Dreptului Judecător.
    Pt cine încă nu ştie, poporul român nu este doar suma cetăţenilor de etnie română care trăieşte în sau în afara actualelor graniţe ale României, ci şi înaintaşii noştri care s-au făcut vrednici de a intra în împărăţia cerurilor. Cu aceşta avem vie comuniune şi în prezent (rugăciuni, parastase, etc.).
    Se pare că şi generaţiei noastre îi va reveni o misiune importantă referitoare la istoria acestui popor, în condiţiile în care se mişcă scena geopoliticii. Singura întrebare care poate fi pusă este: dacă noi vom fi la înălţimea la care este nevoie să fim pt a împinge şi mai mult acest popor către Dumnezeu?!

  14. Păi tocmai, că noi avem mari probleme la noi în ţară care încă nu sunt rezolvate, în special pe legate de credinţă şi misiune, în Transilvania în mod special. De ce ne trebuie alte teritorii, când noi nu suntem capabili să le chivernisim bine pe acestea pe care le avem?? Pentru ce să ni le dea Dumnezeu? Să le integrăm în NATO?

    Grecii merg în Africa în ţările cele mai sărace şi învaţă special limba de acolo pentru a face misiune.
    Pe noi nu care cumva să ne deranjeze cineva din confort, că imediat ne sare ţandăra.
    Ar trebuie să ne fie ruşine că ne numim ortodocşi.
    La noi vin convertiţi din Ungaria să facă misiune că noi nu suntem în stare.
    Personal am tot respectul pentru acel părinte Robert Lukacs de la Pasareni (Mackamadaras), chiar dacă nu e român.

  15. @cristian: poate sunt eu pesimist, dar cei care ne vor pune in fata acestei alegeri nu fac conexiunile pe care le faci tu (si pe care eu nu le contrazic, dimpotriva). Daca nu intelegi cum e, asteapta si vei vedea.

  16. Inca un pas spre razboi!! Si cred ca cel mai important. Cit despre precedentul secesiunii apropo de Tinutul Secuiesc..sa fim seriosi, nu e nevoie de Crimeea ca sa se ajunga la secesiune la noi.

  17. @T.L,
    “noi”facem “misiune”in Afganistan.Cum sa facem misiune in tari africane cand NOI suntem atat de slabanogiti in credinta,ca daca e sa ne scuture DUMNEZEU putin nu stiu daca mai ramane ceva de noi.Cum poti sa-i numesti pe cei care merg dupa preoti caterisiti,crestini ortodoxi care-i urmeaza lui Dumnezeu?Sau cum poti numi conducerea biserici noastre, care marturiseste ca nu are legi inpotriva unor preoti caterisiti?Cati din cei ce merg la biserica stiu de ce o fac?Sau cati merg la Biserica?Cati sunt credinciosi adevarati in tara asta atat de frumoasa si atat de oropsita?.Poate, Patriarhia n-o sa mai cateriseasca preoti,de frica sa nu se intinda pecinginea,cu consecintele ce vor urma(preoti cu numele).Vai si amar.Grea si cumplita e cernerea,cati o realizeaza?Ma uit in jur(“beau,mancau,se casatoreau si deodata….”)intuneric.DOAMNE AJUTA!

  18. Interesant interviul din ’94 al lui Soljenitin. Daca e sa ne luam dupa el, nu e vorba in fond decat de o revenire ‘in matca’.

    Sunt curioasa ce o iesi din asta si ce o sa mai dea la iveala viitorul apropiat. Sa ne fereasca Domnul de razboi! Pana una alta pare o bolboroseala din care tot ies la suprafata lucruri…

    Cat despre razboi, eu cred ca o puternica vointa colectiva il poate impiedica – fie ea si nemanifesta. Dar o vointa insotita de dorinta de schimbare, de pocainta.

    Oricum, e clar ca trecem printr-o perioada istorica de MARE schimbare, ceva in genul secolul Luminilor, sau al marilor revolutii. Sper sa nu se lase cu varsare de sange si pe-aici, dar e limpede ca ceva profund se schimba si in structurile de putere dar si – mai ales – in mentalul colectiv. Si, s-ar putea ca schimbarea sa fie mai buna decat credem. Pt ca, din ce vad eu, lumea incepe sa se trezeasca si sa afle cate si mai cate…

    (cat despre conducatorii nostri, ce sa mai zic… Ai impresia ca au fost lobotomizati, n-am pomenit mai mare slugarnicie! Mai catolici decat…Obama!)

  19. @ Cora

    Daca un referendum are loc,sau este validat in Europa,aceasta se face numai cu acceptul SUA et Co.Ele au scopul de a slabi statele,de a le faramita, ca mai apoi sa le reuneasca in Turnul Babel european ( asa cum bine ai remarcat ).Orice loveste intr-o natiune,intr-o tara,fie ca este teritoriu,fie ca este cultura,fie ca este credinta,istorie sau orice altceva,este binevenit din punctul lor de vedere.
    Daca un referendum nu le-ar fi pe plac,au puterea prin presa lor supercorupta si ideologizata sa prezinte realitatea drept minciuna si minciunile lor drept realitate.Dupa care cu opinia publica de partea lor,sa-i macelareasca si la propriu si la figurat pe insurgenti.Sanctiuni economice si politice la inceput,izolare pe toate planurile,blocada economica si daca nu reusesc nici asa,ultima arma si cea mai eficienta…terorismul.

    Cum bine a spus si Petra despre Romania ( pina la urma cei mai buni analisti politici tot crestinii adevarati sint,in general vorbind )

    ” Cit despre precedentul secesiunii apropo de Tinutul Secuiesc..sa fim seriosi, nu e nevoie de Crimeea ca sa se ajunga la secesiune la noi. ”

    Daca SUA et Co. este de acord,aceasta se va intimpla.Cind ai un presedinte care este de acord cu disparitia completa a tarii tale,si o striga de pe toate gardurile si nu-l da nimeni jos si sa-l interneze undeva, a mai face valuri despre secesiune ( care fara acordul SUA nu se va intimpla )…chiar ca pare scandalos pentru presedinte si altii din aceeasi barca cu el.

  20. Pingback: Putin recunoaste INDEPENDENTA CRIMEEI si pregateste ANEXAREA/ Transnistria cere Moscovei ANEXAREA/ Dan Dungaciu: NISTRU – NOUA LINIE DE RAZBOI [video] - Recomandari
  21. Vreau si eu sa intreb, ca nu ma pricep:

    – autonomie/independenta – e vreo diferenta? Pana unde merge autonomia? Unde bat: este clar ca traim vremuri de rascruce, de schimbare de paradigma. Incerc sa inteleg, in acest context, in ca masura poti sa gestionezi prabusirea unei lumi acceptand inevitabilul dar incercand, in acelasi timp, sa pastrezi ceea ce este util. Stiu ca mai demult, cand eram nevoita sa citesc diverse analize istorice, sesizam un tipar: in vremuri de acest gen are loc o confruntare intre 2 forte (in linii f mari vorbind) – cei multi si cei putini. Actiunea celor putini nu se desfasoara intotdeuna integral cf presupusului plan, fiindca cei multi, fie si manipulati, prezinta o doza mare de imprevizibiliate (este o chestiune spusa foarte limpede de admini intr-una din Notele lor recente). Cei putini de regula obtin ceva, un avans (uneori notabil) din aceste miscari, atata ca au tendinta (desigur nu intamplatoare) – care se dovedeste fatala in timp – de a ‘arunca si copilul odata cu apa din copae’, adica de a merge PREA DEPARTE in dorinta de a evita greselile trecutului. Si in felul asta se creeaza un ALT tipar gresit.

    Bun. Revenind. Ma gandesc ca organizarea in comunitati mici nu e neaparat un lucru rau. De ce? Pt ca asigura intr-o mai mare masura functionarea sistemului democratic. Democratia devine efectiv simpla retorica atunci cand milioane de oameni deleaga ‘puterea’ (cu tot ce inseamna asta) catorva sute de indivizi :8. E …dement! nu mai ai cum sa-i controlezi, nu mai ai cum sa intervii… Decat cu o conditie: sa existe un bun reflex al coagularii la nivel colectiv astfel incat sa se realizeze o reala ‘presiune a strazii’ cand e la o adica. Dar chiar si asa, asta inseamna REACTIUNE, nu ACTIUNE (‘reactiv’, nu ‘proactiv’, ca sa folosesc o terminologia usor penibila, de multinationala 😛 ).

    Pe de alta parte, este nevoie de un nivel de adeziune superior, care sa asigure coagularea atnci cand e nevoie. Acest nivel de adeziune ar trebui sa fie dat de armata si cultura, in principal. Cultura asigura adeziunea emotionala (singura care creeaza eficienta), iar armata inseamna putere, e indispensabila.

    Ce am descris mai sus cred ca seamana a model federal (federativ…?) -gresesc?.

    Un astfel de model nu mi se pare in mod necesar rau. Problema este insa ca ceea ce mi se pare ca a creat NATO (si asta a fost intr-adevar diabolic; tin minte ca in 2000 ne intrebam care mai e rostul institutiei in conditiile imploziei URSS? Am aflat acum care) este o totala disolutie a apararilor nationale. Si cand zic aparare ma refer strict la armata. In momentul de fata, din cate pricep eu, nu poti sa faci nimic de unul singur, pt ca ti-ai DAT (la modul cel mai exact) puterea! Ei decid tot – cat primesti pt armata, cand si unde s-o folosesti etc.). Deci eu SI ca stat unitar am o problema legata de aparare – o problema imensa. Pe de alta parte, faptul ca reprezentantii mei legali au vandut asa tara, e posibil sa se fi datorat si incapacitatii noastre de gestionare a democratiei – adica ce vorbeam: intr-o tara fara o cultura a solidaritatii, democratia specifica unui stat unitar NU e un avantaj. Pt ca s-ar putea ca solidaritatea sa fie mult mai bine practicata in comunitati mai mici.

    Nu stiu, cred ca am enuntat parte truisme, parte ineptii. Sub nici o forma nu pledez pt dezintegrare, nu vreau sa fiu interpretata astfel. Pur si simplu ma intreb cum poate fi gestionata aceasta miscare secesionista intr-o maniera ‘isteata’. Crimeea, de ex, nu s-a multumit cu autonomia. Ea cere ANEXAREA, iar aici e o cheie. Adica se pune sub o anumita protectie.

    Noi nu avem nici protectie (armata e la dispozitia unor forte straine, care nu rezoneaza cu nimic interesului national), si nici nu putem gestiona democratia – comunitatea e mare, delegatii putini, strategii de coagulare colectiva nu prea exista. Cam asta e ecuatia. Intr-un scenariu – fie si ipotetic – mai prietenos, CE se poate face? Pt ca atata timp cat reflexele solidarizarii nu exista, chiar si un politician ok, cinstit, va fi tentat la un moment dat, in virtutea naturii umane, sa profite, sa abuzeze de putere (v. dictonul lordului Acton, parca..nu?). Deci pe undeva o structurare puternica, pe comunitati, nu ne-ar strica poate. Pe de alta parte, tr mentinut sentimentul national si rezolvata problema apararii.

    Bref: cum profiti de ce se intampla? Pt ca am impresia ca vechile tipare – cam pa, n-or sa se mai potriveasca in schema…

    Cu speranta ca n-am fost gresit inteleasa, m-ar bucura niste clarificari in aceasta ‘varza’ mentala de la cei care se pricep mai bine…

  22. ps: ce am scris are legatura cu discutia de aici, evident.

    Adica, dupa cum vedem, nu e chiar o miscare secesionista asta cu Transnistria si Crimeea. Ele nu doar se declara autonome, ci sunt ANEXATE. Este de fapt mai degraba o miscare de reintregire a Rusiei. Ele se pun sub o anumita protectie. Dar Scotia, Venetia, Tinutul Secuiesc (fereasca Domnul!) – sub a carui protectie se vor pune?? Daca sub protectia NATO, e clar… Pare doar un precedent pt absorbtie.

    Da, cum zicea Cora, se ajunge la modelul medieval?? Nu, din pacate, pt ca in acel model fiecare avea o armata proprie, nu?

    Nu stiu, incerc sa pricep. Una peste alta ar parea ca Rusia este singura care chiar stie sa isi joace cartile in contextul actual.

  23. Pt doroteea: în timpul acesta istoric în care trăim, fie dinainte, fie după Christos, regula pt neamuri/popoare a fost, că atâta timp cât au făcut cele plăcute lui Dumnezeu, cât de mici ar fi fost ele, au proliferat şi au crescut, iar când s-au pus împotriva voii lui Dumnezeu, au decăzut şi de unele popoare vechi nici nu se mai ştie nimic. Toate popoarele mari (romani, greci, bizantini, turci, austrieci, ruşi ş.a., atunci când au început s-o ia pe calea desfrânării, a lăcomiei, a decadenţei pur şi simplu au început să scadă, să piardă din vână, să dispară din istorie.
    Nici în timpurile noastre apocaliptice nu s-a schimbat situaţia. Ba de 2000 de ani încoace, din timpul graţiei, poporul care s-a apropiat mai mult de Christos a înflorit şi a influenţat şi pe vecinii săi sau chiar toată lumea în general. Şi poporul român, când a avut conducători jertfelnici, înţelepţi, cumpătaţi, a propăşit, s-a ridicat, a progresat poate în câteva decade cât altădată nici în mai bine de un secol (de ex perioada Sf Andrei Şaguna ăn Ardeal faţă de perioada fanariotă în regat, sau în locul Sf Andrei Şaguna, Sf Constantin Brâncoveanu). Astfel, păr Ilie Moldovan când vorbea de poporul român, se referea întotdeauna la legătura acestuia cu Sf Liturghie, cu Biserica. Deci nici democraţia sau dictatura nu este ceva pt un popor, nici neapărat armata (vezi Brâncoveanu) sau puterea economică, deşi este f bine pt un popor ca să le aibă permanent în cea mai bună stare, nu sunt esenţiale, ci starea lui faţă de Dumnezeu.
    Pt noi românii în ultimul timp Dumnezeu ne-a trimis sfinţi ca să ne întoarcă la El, cel mai bun exemplu pe care-l ştiu este păr Arsenie Boca, dar se vede treaba că noi nu vrem. Nu devenim mai empatici, nu ne pasă mai mult de aproapele, ne place lăcomia şi distracţia, desfrânarea a ajuns regulă. Şi atunci cum să ne dea Dumnezeu conducătorul de care am avea nevoie acum? Cum să fim solidari, dacă noi nu ne adunăm cu toţii în jurul Altarului măcar în Duminici şi sărbători, cum să fim mai sănătoşi (şi la cap), când noi nu postim (pt noi, căci Dumnezeu cu siguranţă n-are nevoie de post!)?
    Şi atunci probabil ne va lăsa să fim biciuiţi de ruşi, de unguri, de nemţi/austrieci şi poate şi de alţii, poate, poate ne vom veni în fire şi ne vom întoarce de la roşcovele porcilor străinilor acasă în Ţara noastră!
    Dacă mergem aşa mai departe, greşelile noastre vor fi plătite de noi şi de cei de după noi până într-al 3-lea, 4-lea neam/generaţie; dacă vom face cele plăcute lui Dumnezeu, atunci şi al miilea nostru neam/generaţie va profita, iar poporul român va străluci între popoare, aşa după cum îi este menirea.

  24. @Cristian:

    Stii, Cristian, pe mine asta ma uimeste: ca noi, totusi, NE ADUNAM in jurul Altarului in Duminici si de Sarbatori. Nu asta ni se poate reprosa, asta e clar. Suntem una din putinele tari in care bisericile chiar SUNT pline – ai vazut, asta zicea si americanul din postarea de azi de pe RIC. Si suntem unul din putinele popoare europene unde postul incamai este respectat.

    Pe mine asta ma mira si ma indurereaza deopotriva: ca, desi facem aceste lucruri, ceva totusi chiar nu e in regula. Ceva ramane in neregula. De multe ori ma intreb: oare unde e greseala? Oare nu cumva, undeva, e ceva sec, gol? Cum zicea par. Papacioc: ‘tipic, tipic, si la inima nimic’… Cum am mai spus: mie Biserica mi se pare conditie ABSOLUT NECESARA, dar insuficienta. Pt ca daca nu e insotita de o lucrare autentica a inimii, de o incercare autentica a smeririi si a deschiderii sufletului, totul merge orecum in gol.

    Cu toate astea, tot sper ca nu ne vom pierde. Pt ca, pe de alta parte, nu pot sa nu observ ca sunt si lucruri care s-au mai schimbat in bine. Ca am mai invatat si noi cate ceva din toti anii astia… Cine stie? Poate se intampla ceva bun, undeva, pt ca totusi mi se pare ca ne-am mai imbunat.

    Nu stiu ce sa zic despre intaietatea poporului roman (daca asta ai vrut sa spui). Eu cred ca, asa cum frumos spunea un mare Parinte, in bratele Sale intinse pe Cruce, Domnul a imbratisat intreaga omenire, si ca Domnul ii vrea pe toti copiii Lui inapoi, la El. Ceea ce insa cred este ca popoarele care au avut sansa sa se nasca pe pamant ortodox si care nu au fost tradate de pastorii lor (cum au fost popoarele tradate de Biserica Catolica si care acum sunt ca oile ratacite, fara pastori)au o misiune: ca prin exemplul lor sa faca cunoscuta lumina Ortodoxiei in lume. Pt ca, asa cum am spus, Domnul ii vrea pe toti la El si suspectez ca, asa cum Il stim, are El un plan genial prin care sa transforme raul globalizarii in ceva bun. Iar daca, asa cum spui si tu (sau a spus-o cineva aici) nu vom fi la inaltimea misiunii, nu e bine.

    Da, si eu sunt de acord cu tine: ‘ei s-au laudat cu carele lor, noi ne-am laudat cu Numele Domnului’, si ‘nu in arcul meu si sabia mea voi nadajdui, ci Domnul ne va izbavi pe noi’. Intr-adevar, in Hristos ne e nadejdea. Totul e SA FIM cu Hristos in mod real, pt ca ‘nu oricine Imi zice ‘Doamne, Doamne” va vedea mantuirea, ci cel care face voia Mea’. (iertare pt citarea inexacta)

    Multumesc pentru raspuns!

  25. Pingback: Oficial ucrainean despre RISCUL MAJOR AL IZBUCNIRII UNUI CONFLICT MILITAR CU RUSIA/ Unitatile militare ucrainene din Crimeea – OCUPATE DE TRUPELE RUSESTI [video]. Comandantii aveau ordin SA DESCHIDA FOCUL/ Romania se va invecina cu Rusia in MAREA NE
  26. Pingback: ROMANIA – LA RASCRUCEA NOULUI RAZBOI RECE [emisiunea Romania, Te iubesc - VIDEO INTEGRAL]/ Scurgeri suspecte de informatii: DOCUMENT RUSESC CE AR PROPUNE ANEXAREA TUTUROR REGIUNILOR RUSESTI DIN UCRAINA; Iulia Timosenko – inregistrata cu DISCUR
  27. Pingback: SEMNAL INGRIJORATOR: Romania in vizorul PROPAGANDEI RUSESTI. Reportaje ostile despre apartenenta tarii la UE si ofensiva lui Ion Antonescu in TRANSNISTRIA [video] - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare