Premierul moldovean se asteapta la PROVOCARI din partea TRANSNISTRIEI/ Serviciile secrete americane: PROBABILITATE CRESCUTA A UNEI INVAZII A RUSIEI IN UCRAINA/ China nu prea e aliatul Rusiei

• Mediafax:

Leancă avertizează cu privire la “provocări” din partea Transnistriei: “Suntem îngrijoraţi din cauza apropierii frontierelor noastre de criza din Ucraina”

Premierul proeuropean moldovean Iurie Leancă a avertizat joi cu privire la “o serie de provocări”din partea Transnistriei, despre care NATO afirmă că poate fi următoarea “ţintă” a Rusiei, relatează postul Radio Free Europe/Radio Liberty în pagina electronică.

Leancă a declarat joi pentru Reuters că anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia “poate ridica aşteptări” în regiunea separatistă moldoveană. “Desigur, suntem îngrijoraţi din cauza apropierii frontierelor noastre (faţă de criza ucraineană). Suntem îngrijoraţi pentru că avem, de 23 de ani, o problemă similară cu republica (Transnistria) nerecunoscută (la nivel internaţional)”, a spus el.

Generalul Philip Breedlove, un oficial NATO de rang înalt din cadrul forţelor aeriene americane, a avertizat cu privire la o posibilă incursiune rusească, prin Ucraina, în vederea ocupării Transnistriei.

Regiunea separatistă, majoritar rusofonă, şi-a declarat independenţa faţă de Chişinău în 1990, de “teamă” că Republica Moldova ar fi căutat reunificarea cu România. Cele două părţi s-au înfruntat într-un scurt război în 1992, încheiat după intervenţia Rusiei de partea Transnistriei. Niciun stat nu a recunoscut independenţa Transnistriei, însă regiunea este susţinută în continuare de către Moscova.

Aproximativ 1.400 de militari ruşi sunt staţionaţi în continuare Transnistria, pe care Moscova-i prezintă drept “trupe de menţinerea păcii”.

Leancă a declarat că este îngrijoart din cauza unor posibile provocări. “Ceea ce sperăm noi este că liderii regiunii transnistrene nu vor adopta decizii unilaterale, care ar putea destabiliza situaţia prin provocări şi genera tensiuni”, a spus el.

Premierul a citat presiuni exercitate asupra unor şcoli cu predare în limba română din regiunea separatistă, “hărţuirea” unor fermieri care încearcă să lucreze pământul în zona de “frontieră” şi exerciţii militare efectuate de către “trupe peramilitare” şi forţe ruse staţionate în zonă.

Republica Moldova a iniţiat în noiembrie un acord de asociere cu Uniunea Europeană, pe care Guvernul Leancă intenţionează să-l semneze în această vară.

Premierul a apreciat că este nevesar ca UE să ofere Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei acelaşi tip de garanţii ca ţărilor din Balcanii de Vest, cărora le-a promis, într-o declaraţie, în 2003, că viitorul lor este “fără echivoc” înăuntrul blocului european. El a îndemnat totodată UE să susţină eforturile în vederea integrării depuse de către Guvernul proeuropean pe care-l conduce.

Deşi UE a fost de acord să anuleze, începând din mai sau iunie, restricţiile impuse moldovenilor la regimul vizelor, Leancă a avertizat că entuziasmul faţă de integrarea europeană în cel mai sărac stat din Europa a “slăbit” înainte de criza din Ucraina.

“Am crezut că avantajele integrării în UE sunt evidente de la sine, dar nu este cazul”, a spus el. “De aceea, avem nevoie, acum, de o altă campanie de informare – nu de spălare a creierelor moldovenilor – despre avantajele reale”, a conchis el.

În perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie, considerate cruciale, comuniştii antieuropeni reprezintă cel mai mare partid politic din ţară, beneficiind de o influenţă considerabilă în rândul bătrânilor şi persoanelor sărace.

Pe de altă parte, ministrul moldovean de Externe Natalia Gherman a anunţat joi că omologul său rus Serghei Lavrov urmează să efectueze o vizită la Chişinău la sfârşitul lui aprilie. Ea a anunţat că adjuncta secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene Victoria Nuland urmează să efectueze duminică o vizită de o zi în capitala moldoveană.

Un oficial ucrainean susţine că Rusia a mobilizat 100.000 de militari la frontieră

Rusia a mobilizat aproximativ 100.000 de militari de-a lungul frontierei cu Ucraina, a afirmat joi preşedintele consiliului naţional de securitate ucrainean, un număr superior celui de peste 20.000 de persoane evocat de Statele Unite.

“Aproximativ 100.000 de militari sunt staţionaţi la frontiera ucraineană. Ei sunt pregătiţi să atace de mai multe săptămâni“, a declarat Andrei Parubi, în cadrul unui interviu acordat de la Kiev Consiliului Atlantic, un cerc de reflecţie cu sediul la Washington.

“Trupele ruseşti nu sunt numai în Crimeea, ele sunt de-a lungul întregii frontiere. Ele sunt în nord, est, sud”, a afirmat Parubi.

“În fiecare zi, în fiecare noapte ne aşteptăm la un atac enorm pe teritoriul Ucrainei continentale şi ne pregătim pentru aceasta”, a adăugat şeful consiliului de securitate naţională. Potrivit Pentagonului, peste 20.000 de militari ruşi cu echipamente necesare unei operaţiuni militare se află în prezent de-a lungul frontierei ruso-ucrainene. Duminică, Rusia a dezminţit că ar fi mobilizat trupe. […]

NATO va consolida prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la criza din Ucraina

Alianţa Nord-Atlantică va spori prezenţa militară în Europa de Est ca reacţie la operaţiunile Rusiei în Ucraina, anunţă preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.

“Noi nu căutăm calea confruntării, dar nu vom ceda dacă suntem sfidaţi”, a declarat Rasmussen după întâlnirea cu Obama.

“Susţin apelul preşedintelui Obama de luare a unor măsuri suplimentare pentru consolidarea apărării colective după acţiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina”, a continuat Rasmussen, citat de AFP.

“NATO este o forţă de pace, dar şi o putere militară incomparabilă”, a insistat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

În contextul în care Polonia şi Lituania au exprimat preocupare în legătură cu posibilele efecte ale crizei din Ucraina, preşedintele SUA a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu va avea o atitudine “oscilantă”. “Ţările NATO nu sunt niciodată singure”, a subliniat Obama.

• Hotnews:

Evaluare a serviciilor secrete americane: Probabilitatea ca Rusia sa intre in estul Ucrainei, mai mare decat pana acum

O noua evaluare clasificata intocmita de serviciile de informatii americane concluzioneaza ca exista o probabilitate mai mare decat se credea pana acum ca fortele ruse sa intre in estul Ucrainei, scrie corespondentul CNN la Pentagon, Barbara Starr, pe blogul Security Clearance al CNN.

Doi oficiali din cadrul administratiei americane au descris evaluarea, dar au refuzat sa-si decline identitatea, din cauza naturii sensibile a informatiilor.

Oficialii au subliniat ca nimic nu e cert, dar ca au existat mai multe semnale ingrijoratoare in ultimele trei-patru zile.

“Asta ne-a facut sa ne gandim ca probabilitatea unei noi incursiuni a Rusiei este mai mare decat se credea pana acum “, a spus unul dintre oficiali.

Potrivit lor, mobilizarea fortelor ruse aminteste de actiunile militare ale Moscovei inainte de interventiile in Cecenia si Georgia, atat din punctul de vedere al numarului de trupe, cat si al inzestrarii lor.

Oficiali din cadrul armatei americane si a serviciilor secrete au informat Congresul asupra acestei evaluari. Ulterior, mai multi membri republicani ai Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentantilor au trimis, miercuri seara, o scrisoare clasificata la Casa Alba in care si-au exprimat ingrijorarea cu privire la recentele evolutii.

Potrivit unei versiuni neclasificate a scrisorii, obtinuta de CNN, membrii Comisiei au sentimentul “urgentei si alertei, pe baza noilor informatii aflate in posesia Comisiei”.

Comisia spune ca exista “o profunda neliniste ca Moscova ar putea invada estul si sudul Ucrainei, presand spre vest pana in Transnistria si sa incerce de asemenea sa preia teritorii din tarile baltice”.

Transnistria este o regiune separatista a Republicii Moldova, precizeaza jurnalista CNN.

Membrii Comisiei amintesc ca generalul Philip Breedlove, comandantul fortelor NATO in Europa, a mentionat faptul ca rusii dispun de suficiente forte pentru a intreprinde actiuni in acele zone.

Oficialii americani cred ca cei peste 30.000 de militari rusi amplasati de-a lungul frontierei cu Ucraina, impreuna cu fortele ruse suplimentare plasate in stare de alerta si mobilizate sa intervina, ii ofera presedintelui rus Vladimir Putin posibilitatea de a patrunde rapid in Ucraina, fara ca Statele Unite sa poata anticipa cand se va intampla acest lucru.

Evaluarea serviciilor secrete americane semnaleaza mai multe aspecte noi, precum:

– Faptul ca trupele ruse amplasate la granita cu estul Ucrainei – care depasesc 30.000 de militari – sunt “semnificativ mai numeroase” decat sunt necesare pentru “exercitiile” pe care Rusia sustine ca le efectueaza si nu exista niciun semn ca aceste forte fac vreo miscare in sensul revenirii la bazele lor.

– Faptul ca trupele ruse de la granita cu Ucraina includ un numar mare de unitati “motorizate” care se pot deplasa rapid. Forte speciale aditionale, trupe aeropurtate, transport aerian si alte unitati de care ar fi nevoie par a fi mobilizate intr-un grad mai ridicat in alte locuri din Rusia.

– De asemenea, exista informatii secrete suplimentare ca si mai multe forte ruse “intaresc” zona de granita, potrivit ambilor oficiali. Toate trupele sunt pozitionate pentru o posibila actiune militara.

– Trupele ruse deja desfasurate in zona de granita includ artilerie antiaeriana si blindate.

Statele Unite cred ca Rusia ar putea decide sa intre in estul Ucrainei pentru a crea un pod terestru care sa o lege de Crimeea. Astfel, convingerea e ca fortele ruse se vor indrepta spre trei orase ucrainene: Harkov, Luhansk si Donetsk, pentru a putea stabili accesul terestru spre Crimeea. Fortele ruse sunt in prezent pozitionate in interiorul si in jurul regiunilor Rostov, Kursk si Belgorod, potrivit informatiilor serviciilor secrete americane.

Vladimir Putin cere masuri pentru protejarea cetatenilor rusi de extremisti in timpul “revolutiilor colorate”

Parlamentarii rusi ar trebui sa analizeze criza din Ucraina, precum si toate “revolutiile colorate”, pentru a apara mai bine cetatenii rusi de terorism si extremism, a declarat joi presedintele Vladimir Putin, adaugand totodata ca drepturile si libertatile cetatenilor trebuie protejate, relateaza RIA Novosti.

“In legatura cu o analiza a tuturor revolutiilor colorate, inclusiv a recentelor evenimente din Ucraina, in mod evident ar trebui sa le analizam pentru a ne proteja cetatenii de tirania diversilor fanatici, de tirania elementelor teroriste si a indivizilor cu vederi extreme”, le-a spus Putin membrilor Consiliului Federatiei (camera superioara a parlamentului rus).

Rusia a descris revolta de luna trecuta de la Kiev drept o lovitura de stat ilegala si fascista, determinand Moscova sa ia masuri pentru protejarea etnicilor rusi Ucraina, noteaza RIA Novosti.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat saptamana trecuta ca Rusia colecteaza “toate datele care arata faradelegile neo-nationalistilor si extremistilor”, precum si cele cu privire la violentele care au cuprins tara in timpul si dupa revolta.

“Fara indoiala, trebuie sa analizam evenimentele care se petrec in jurul nostru – in sfera informationala si in miscarile de protest”, a spus Putin. “Dar va cer sa nu vedeti aceste evenimente drept un motiv pentru orice limitare substantiala a libertatilor civile si a dreptului cetatenilor de a-si exprima liber opiniile”, a punctat el.

Potrivit RIA Novosti, remarca lui Putin vine ca raspuns la un discurs sustinut de Andrei Klishas, un inalt membru al Consiliului Federatiei, care a declarat ca Rusia ar trebui sa invete din revolta sangeroasa din Ucraina si sa-i condamne pe cei care incalca legea in cursul adunarilor publice la pedepse penale.

“Revolutiile colorate” sunt miscarile care au generat schimbari de regimuri in mai multe republici ex-sovietice la mijlocul anilor 2000, cu rezultate ambigue. Proteste pasnice au grabit schimbarea puterii in Georgia, in 2003, si in Ucraina, in 2004, prima miscare fiind denumita revolutia trandafirilor iar cea de-a doua revolutia portocalie. O revolutie a lalelelor, mult mai violenta, a avut loc in Kirghistan in 2005.

Vladimir Putin: In scurt timp, Rusia isi va crea propriul sistem de plati electronice

Rusia isi va crea propriul sistem de plati electronice ca alternativa la sistemele gigantilor americani Visa si Mastercard, a anuntat joi presedintele rus Vladimir Putin, citat de AFP.

“Trebuie sa ne aparam interesele si o vom face”, a spus Putin, in fata membrilor Consiliului Federatiei (camera superioara a Parlamentului), intr-un discurs transmis de televiziunile rusesti.

Visa si Mastercard au oprit vineri furnizarea de servicii de plati pentru clientii mai multor banci rusesti, dupa anuntul Washington privind sanctionarea bancii Rossia, controlata de miliardarul Iuri Kovalciuk, si a anumitor personalitati rusesti.

Aceste restrictii au fost ulterior inlaturate si nu mai vizeaza acum decat banca Rossia.

“In anumite tari precum Japonia si China, aceste sisteme functioneaza, si functioneaza foarte bine”, a subliniat Putin.

“Au inceput concentrandu-se pe piata nationala, pe teritoriul lor, pe populatia lor, si devin acum din ce in ce mai populare”, a argumentat acesta.

Acesta a caracterizat “regretabil” modul in care au procedat cele doua grupuri americane: “Cred ca acest lucru nu le va aduce decat pierderea unor segmente de piata, o piata foarte profitabila”. Mai devreme in cursul zilei, presedintele bancii centrale a Rusiei, Elvira Nabiulina, si ministrul Finantelor, Anton Siluanov, cerusera si ei crearea unui astfel de sistem.

Siluanov a precizat insa ca nu se pune problema renuntarii, pentru moment, la Visa si Mastercard. “Credem ca nu exista motive serioase pentru a renunta la sistemele actuale de plati, in primul rand Visa si Mastercard. Dar, in paralel, vom incepe sa acordam mai multa atentie crearii propriului nostru sistem”, a spus el, citat de Interfax.

• Mediafax:

Manifestaţie a naţionaliştilor din cadrul Pravi Sektor împotriva ministrului ucrainean de Interne

Peste o mie de activişti din mişcarea naţionalistă paramilitară ucraineană Pravi Sektor au manifestat joi seara, la Kiev, pentru a cere demisia ministrului de Interne, după moartea unui lider al formaţiunii într-un schimb de focuri cu poliţia.

Fluturând drapele negre şi roşii ale acestei mişcări, manifestanţii au înconjurat Parlamentul, în centrul capitalei ucrainene, cerând deputaţilor să-l demită pe ministrul Arsen Avakov, numit în funcţie de către autorităţile interimare proeuropene după destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici.

Unii dintre ei au ameninţat că vor lua cu asalt clădirea Parlamentului, dar ulterior manifestanţii au plecat, anunţând că se vor întoarce vineri dimineaţă.

Mişcarea paramilitară ucraineană Pravi Sektor, care a fost foarte activă pe baricade în timpul mişcării de contestare de la Kiev, s-a transformat sâmbăta trecută într-un partid politic care include şi alte formaţiuni naţionaliste. Liderul partidului, Dmitro Iaroş, intenţionează să candideze în alegerile prezidenţiale anticipate de la 25 mai.

Formaţiunea cere plecarea ministrului ucrainean de Interne, după moartea lui Oleksandr Muziciko, alias Saşko Albul, liderul Pravi Sektor în Ucraina de Vest, într-un schimb de focuri cu poliţişti care au venit să-l aresteze la Rivne, în vestul ţării.

Muziciko a fost cel care a deschis focul în direcţia poliţiştilor, a declarat adjunctul ministrului de Interne Volodimir Evdokimov, citat de agenţia Interfax-Ukraina.

Potrivit agenţiilor ruse RIA Novosti şi Interfax, care citează autorităţi judiciare ruse, pe numele lui Muziciko era emis un mandat internaţional de căutare, lansat de Moscova, care-l acuză că a participat în 2000 la confruntări armate în Cecenia alături de separatişti islamişti şi că este responsabil de uciderea a peste 20 de militari ruşi.

Oleksandr Muziciko, un bărbat masiv, s-a făcut cunoscut după ce a postat pe YouTube două înregistrări video în care apare apostrofând Consiliul Municipal de la Rivne şi lovind un procuror.

Subiectele discutate în şedinţa CSAT de astăzi

Membrii CSAT au evaluat situaţia internaţională provocată de evenimentele din Ucraina din ultima perioadă, implicaţiile majore în plan regional şi global ale acestora, precum şi rolul ţării noastre în susţinerea comunităţii româneşti din Ucraina, potrivit Preşedinţiei.

În comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială după şedinţa CSAT nu se fac alte precizări legate de acest subiect.

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat, în şedinţa de joi, Raportul privind activitatea desfăşurată de instituţie în anul 2013 şi s-a decis trimiterea acestui raport, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, către Parlamentul României.

Potrivit comunicatului, în cadrul CSAT au fost analizate rapoartele de activitate ale instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2013 şi au fost aprobate principalele obiective ale acestor instituţii stabilite pentru anul 2014.

Membrii CSAT au aprobat şi măsurile privind dezvoltarea Sistemului naţional de securitate cibernetică menite, printre altele, să prevină şi să contracareze activităţile de natură să afecteze securitatea cibernetică a României.

În comunicat se menţionează că pe timpul şedinţei s-au mai abordat şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională. […]