10 ani de la intrarea Romaniei in NATO sau CELEBRAREA UNEI ILUZII SECURITARE/ Amenintarea ruseasca: pretext pentru a accepta “ORICE INTELEGERE” cu SUA?/ Norica Nicolai ne spune cate ore ne ajunge munitia si ca ne vom invecina cu Rusia

• Hotnews:

Traian Basescu, Ion Iliescu si Emil Constantinescu, impreuna la ceremonia de la Palatul Cotroceni pentru celebrarea a 10 ani de la intrarea in NATO/ Basescu: Romania a atins cel mai inalt nivel de securitate din intreaga ei existenta

 La Palatul Cotroceni a avut loc luni, incepind cu ora 11.00, o ceremonia dedicata implinirii a zece de la intrarea Romaniei in NATO. La ceremonie au participat, alaturi de presedintele Traian Basescu, si fostii presedinti Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Premierul Victor Ponta a anuntat luni dimineata ca nu participa la ceremonie pentru ca “e o petrecere a lui Basescu, nu are nici o treaba cu NATO”. Administratia Prezidentiala i-a adresat premierului Ponta pe 26 martie o invitatie oficiala pentru ceremonia de luni, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Oprea, purtatorul de cuvint al Presedintiei.

• Cei doi fosti presedinti si presedintele Traian Basescu au sustinut fiecare un discurs in cadrul ceremoniei

12:00 Ceremonia s-a incheiat cu o strangere de mana intre Traian Basescu, Ion Iliescu si Emil Constantinescu.

Ora 11:50 Are loc o ceremonie de premiere, in care mai multi ofiteri de rang inalt al Armatei sunt inaintati in grad

Ora 11.45: Discurs Traian Basescu:

• Buna ziua, bine ati revenit la Cotroceni. Dupa ce am aflat momente importante ale drumului nostru catre NATO, momente care au marcat atat mandatul domnului presedinte Ion Iliescu, cat si mandatul domnului presedinte Emil Constantinescu, a inceput si manifestarea noastra interna, in interiorul NATO, si acest lucru as vrea sa-l subliniez in interventia mea, mai ales ca exista o suprapunere a timpului de cand suntem in NATO si a derularii celor doua mandate pe care le-am avut in functia de presedinte al Romaniei.
• Domnule presedinte Ion Iliescu, domnule presedinte Emil Constantinescu, doamnelor si domnilor diplomati, generali, ofiteri, subofiteri ai Armatei Romaniei, veterani NATO, participanti la efortul Romaniei de integrare in NATO, sarbatorim astazi zece ani de la aderarea Romaniei la NATO, in cadrul celei mai ample runde de extindere din istoria organizatiei, care a adus spatiul de securitate, stabilitate si libertate de la Marea Baltica la Marea Neagra. Romania a aderat in mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare in data de 29 martie 2004. In perioada care s-a scurs de la momentul aderarii, prezenta Romaniei in NATO a fost ghidata de doua obiective majore. In primul rand, am aderat la o comunitate de democratii si la principiile civilizatiei politice asumate de aceasta. Apoi, am asumat ideile unei viziuni comune, care sa ne ghideze in asigurarea securitatii popoarelor noastre si in conformitate cu care sa ne concepem actiunile de raspuns in fata unor amenintari.
• Aniversarea a zece ani de la aderarea Romaniei la NATO coincide cu marcarea a 65 de ani de la crearea Aliantei, moment de bilant si de reflectie privind viitorul acesteia. Aruncand o privire retrospectiva catre perioada scursa de la aderare, afirmam cu deplina convingere ca Romania a reusit sa valorifice intr-un mod eficient dobandirea acestui statut de membru al NATO. La un deceniu de la aderarea la Alianta Nord-Atlantica, profilul Romaniei in cadrul NATO este cel al unui stat deplin integrat, apt sa isi indeplineasca toate angajamentele asumate cu o greutate strategica relevanta si o activitate ce-l face un aliat serios, angajat si responsabil. Romania a atins, astfel, cel mai inalt nivel de securitate pe care l-a avut in intreaga sa existenta, fiind aliata concomitent cu toate puterile euroatlantice. Calitatea de membru NATO nu este un dat; aceasta vine cu o suma de responsabilitati ca membru al unei comunitati de valori politice. Este vorba, in principal, de sustinerea democratiei, a libertatii individuale, a suprematiei legii si a pietei libere, de rezolvarea pasnica a disputelor intr-un climat de deschidere, transparenta, dar si de cooperare internationala in vederea abordarii eficiente a provocarilor actuale. Respectarea consecventa a acestor principii este prima garantie a functionarii apararii colective in cadrul Aliantei.
• In ultimii zece ani, Romania a participat, in cadrul NATO, la misiuni in Balcani, Afganistan, precum si in zona Marii Mediterane si a Mari Negre. In prezent, militarii romani iau parte la operatiile din Afganistan si Kosovo si isi desfasoara activitatea in Marea Mediterana. Totodata, contributiile nationale la proiecte precum apararea antiracheta si dezvoltarea capacitatilor in materie de securitate cibernetica si energetica sunt unanim apreciate in interiorul Aliantei. Dezvoltarea componentei europene a sistemului american de aparare antiracheta si apropiata operationalizare a facilitatilor antiracheta de la Deveselu vor permite extinderea protectiei asupra intregului teritoriu aliat din Europa impotriva amenintarilor cu rachete balistice. Cresterea treptata a contributiei Romaniei la operatiile, misiunile si proiectele NATO a fost dublata de un mai mare activism in ceea ce priveste definirea prioritatilor Aliantei si a relevantei sale strategice. Am pledat constant pentru focalizarea pe vecinatatea estica a NATO, sursa de tensiuni si conflicte. De asemenea, Romania s-a remarcat ca unul dintre principalii promotori ai politicii usilor deschise care aduce o dimensiune strategica abordarii cuprinzatoare a securitatii.
• Recentele evenimente din Ucraina, in care independenta si integritatea teritoriala a unui stat suveran au fost incalcate de Federatia Rusa, prin utilizarea fortei militare, dovedesc pertinenta analizelor noastre anterioare si inscrierea regiunii Marii Negre in prim-planul agendei politico-militare a Aliantei. Nu este acceptabil in secolul al XXI-lea ca utilizarea fortei armate sa redevina instrument in atingerea obiectivelor politice pe seama altor state sau ca spectrul razboiului sa revina ca amenintare la adresa cetatenilor si a teritoriilor statelor din regiunea euroatlantica si, in mod deosebit, din estul zonei Uniunii Europene si a NATO. Astfel de momente de criza sunt momente-cheie, in care NATO isi probeaza relevanta si toti cetatenii pot vedea valorificarea deciziei Romaniei de sustinere cu tarie a principiilor si operatiunilor Aliantei. Este adevarat ca aceste operatiuni militare comune au facut ca si Armata Romaniei, poporul roman sa isi aduca tributul de sange, asa cum s-a intamplat si zilele trecute. Permiteti-mi sa aduc aici un omagiu celor cazuti la datorie si sa exprim condoleante familiilor celor care s-au jertfit in lupta.
• Dincolo de incarcatura simbolica a momentului aniversar actual, noile amenintari din mediul international, precum si evenimentele recente din vecinatate ne obliga pe toti sa regandim raspunsul NATO. O alianta puternica si capabila sa raspunda eficient la noile provocari la adresa securitatii necesita un parteneriat transatlantic dinamic si robust, precum si capabilitati consolidate care sa sustina indeplinirea celor trei sarcini fundamentale inscrise in noul concept strategic – apararea colectiva, gestionarea crizelor si securitatea prin cooperare. De aici deriva si cea de-a doua componenta – angajament al fiecarui stat membru: alocarea resurselor pentru dezvoltarea in comun a unor capabilitati militare suficiente, cu forta de descurajare credibila, repartizate echilibrat pe tot teritoriul Aliantei.
• Este necesara, deci, revenirea la nivelul alocarilor convenite in cadrul NATO de 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul apararii, relocarea unor capabilitati ale Aliantei si in Europa Centrala si de Est, si la granita rasariteana a NATO. Integrarea Romaniei in Alianta, in favoarea careia s-a exprimat majoritatea populatiei tarii si toate fortele politice, poate fi apreciata si astazi ca fiind un capital generator de beneficii multiple pentru siguranta si prosperitatea cetatenilor nostri. Pentru fiecare dintre noi, momentul aderarii Romaniei la NATO a adus increderea ca impreuna cu statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice vom putea traduce in practica idealul de securitate si stabilitate de care avem nevoie.
• Inchei subliniind ca niciodata Romania nu a fost mai sigura, din punct de vedere al securitatii, cum este astazi. Va multumesc! (Administratia Prezidentiala)

[…]

Ora 11.14: Discursul lui Ion Iliescu:

• Se implinesc 25 de ani de la revolutia din decembrie 1989. Este momentul fondator care a deschis evolutia societatii romanesti, parte a unui proces mai amplu la scara zonala.
• O idee fundamentala a programului Revolutiei era scoaterea tarii din izolare externa, iar integrarea euro-atlantica a devenit proiectul esential al Romaniei pentru toate partidele politice
• La 1 martie 1990, la intilnirea primilor ministri din tarile CAER s-a adoptat decizia desfiintarii CAER
• In aprilie 1990, la Moscova, la summitul Tratatului de la Vasovia s-a propus desfiintarea sa, si a intrat in vigoare in 1991
• La reuniunea din Praga din 1991, presedintele URSS, Mihail Gorbaciov, nu a fost prezent, documentul fiind semnat de vicepresedintele Ghenadi Ianaev
• Concomitent au inceput contactele pe dimensiunea euro-atlantica
• Participarea in noiembrie 1990 la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa a fost un moment semnificativ, ea consfintind finalul razboiului rece
• Vizita presedintelui Francois Mitterand a avut o semnificatie majora, Franta fiind un sustinator major al Romaniei
• Contactele directe cu NATO au fost senificative. Au urmat doua vizite in 1991 si 1992 ale sefului NATO la Bucuresti, Manfred Woerner
• A urmat vizita mea, ca presedinte al Romaniei la NATO, unde am organizat o conferinta de presa comuna cu secretarul general NATO
• Este semnificativ ca Parlamentul Romaniei a organizat o comisie speciala pentru relatia cu NATO, condusa de dl Ion Ratiu (PNTCD)
• Expresie a interesului Romaniei pentru NATO a fost si aderarea sa la Parteneriatul pentru Pace, forma sugerata de SUA. PFP a devenit un cadru specific de colaborare pebntru tarile candidate la aderare
• Romania a participat la operatiuni post-conflict in cadrul PFP
• Dupa 11 septembrie 2001, am declarat ca Romania intelege sa actioneze de facto ca un membru al NATO
• In vara 2002 am organizat un forum cu toate partidele politice si sociaetatea civila in care am discutat despre aderarea la NATO
• Momentul-cheie a fost summitul NATO del a Praga, 2002, unde cele 7 state au fost invitate sa adere la NATO
• Am subliniat coincidenta ca la tot la Praga am semnat in iulie 1991 teratatul privind disparitia Tratatului de la Varsovia
• Se stie ca dupa summitul de la Praga, presedintele SUA a venit in vizita la Bucuresti. A fost un miting, ziua a fost ploioasa, dar in timpul cuvintarii a aparut curcubeul.
• Pe culoarele Casei Albe am vazut ulterior fotografia cu curcubeul de la Bucuresti
• Premierul Romaniei de atunci, Adrian Nastase, a fost prezent la ceremonia din primavar 2004 de consemnare a intrarii a noi membri
• NATO ne ofera oprotunitati pe care sintem obligati sa le punem in valoare in efortul de modernizare a societatii romanesti

Ora 11.09: Vorbeste Sorin Ducaru, adjunct al secretarului general al NATO, care transmite un mesaj al acestuia pentru Romania.

Ora 11.07: Participantii tin un moment de reculegere in memoria soldatilor romani morti in teatrele de operatiuni

Evenimentul a inceput printr-un ceremonial militar, cu defilarea steagurilor tarilor membre ale NATO si cu intonarea Imnului National si al celui al Aliantei, informeaza Agerpres.

La ceremonie participa ministrii Apararii, Mircea Dusa, Internelor, Gabriel Oprea, directorul SRI, George Maior, seful STS, Marcel Opris, presedintele CCR, Augustin Zegrean, seful Politiei Romane, Petre Toba.

De asemenea, sunt prezenti o serie de militari si ambasadori. Pe 29 martie 2004, Romania a depus la Washington instrumentul de ratificare a Protocolului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

Depunerea instrumentului de ratificare a fost urmata de ceremonia arborarii drapelului Romaniei in fata Cartierului General al NATO din Bruxelles, organizata la 2 aprilie 2004, in marja reuniunii ministrilor aliati.

Emil Constantinescu, despre culisele relatiei Romania – NATO: Serviciile secrete au intrat in NATO inaintea Romaniei / I-am cerut personal sefului NATO sa nu bombardeze Serbia de Pasti

Fostul presedinte Emil Constantinescu a spus luni, intr-un discurs la aniversarea a zece ani de la intrarea in NATO, ca “serviciile secrete au intrat in NATO inaintea Romaniei”, spunind ca atunci cind vor fi desecretizate anumite actiuni ale acestora se va vedea cit de benefice au fost pentru Romania. Constantinescu a mai relatat ca a luat singur decizia de a nu permite avioanelor rusesti sa survoleze Romania spre Serbia in timpul conflictului dintre NATO si Iugoslavia, si a povestit cum a facut apelul la seful NATO sa nu bombardeze Belgradul in timpul sarbatorilor de Pasti.

Fostul presedinte al Romaniei a multumit si Opozitiei parlamentare (conduse de Ion Iliescu) din perioada mandatului sau pentru sprijinul dat conducerii politice a tarii atunci cind Romania a decis sa dea NATO dreptul de survol pentru avioanele care bombardau Serbia condusa de “regimul dictatorial al lui Slobodan Milosevici” (anul 1999, bombardamentele NATO asupra teritoriului Serbiei lansate cu scopul de a obliga Belgradul să înceteze reprimarea separatiştilor şi civililor albanezi din Kosovo. – n.red.)

Emil Constantinescu a relatat si sprijinul pe care Romania l-a dat Serbiei in acele momente pentru adapostirea flotei aeriene civile. “Romania e cea care a salvat flota civila aeriana a Serbiei, careia i-am permis sa aterizeze pe aeroportul Baneasa, apoi a fost transferata la Kiev”, a spus fostul presedinte al Romaniei in mandatul 1996 – 2000.

Emil Constantinescu a participat luni, alaturi de Traian Basescu (presedintele in exercitiu) si Ion Iliescu (presedintele Romaniei intre 1990-1996 si 2000-2004) la o ceremonie care a marcat implinirea a zece ani de la aderarea Romaniei la NATO (2004).

Cele mai importante declaratii ale lui Emil Constantinescu:

• Intrarea in NATO ofera posibilitatea istoricilor, a oamenilor politici, de a incerca sa examineze in profunzime aceasta schimbare importanta in istoria Romaniei, a Europei si a lumii

• Din partea mea mai importanta e o confesiune.

• Am inceput sa lucrez pentru acest proiect chiar in momentul in care am fost ales presedinte si ocazia s-a ivit foarte repede, pentru ca era vorba de reuniunea de la Lisabona a OSCE. Era un moment destul de dificil, iar seful SIE m-a prevenit ca Ucraina voia sa prezinte Romania ca un stat revizionist si revansard

• Am avut intilniri cu presedintele Kucima al Ucrainei si vicepresedintele SUA – Al Gore. A fost momentul in care a inceput sa se nasca ideea ca Romania sa fie o placa turnanta pentru securitate in aceasta zona

• Cuplata cu reconcilierea istorica cu Ungaria, tratatul cu Ucraina a asigurat stabilitatea celor 3 mari tari din zona: Polonia, Ucraina si Romania. S-a subliniat exemplul pe care Romania l-a putut da

• In tot mandatul meu ideea a fost sa avem relatii sigure cu vecinii. Trilateralele cu vecinii au avut acest rol (cu Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Ungaria, Polonia).

• Un prim rezultat s-a vazut mult mai tirziu, dupa extinderea NATO cu primele 3 tari, Parlamentele Turciei si Greciei au ratificat extinderea sub rezerva ca Romania sa fie cuprinsa in al doilea val

• Am primit telefon de la Madeleine Albright in care sa aratam ca NATO nu vrea sa intre intr-o disputa legata de veto-ul Frantei privind extinderea NATO cu doar trei tari (Polonia, Ungaria si Cehia)

• Romania a primit ulterior diferite semnale de apreciere a stabilitatii pe care o oferea la nivel regional

• Un punct crucial a fost momentul in care Romania trebuia sa acorde NATO permisiunea de survol pentru avioanele de lupta impotriva dictatorului sirb Slobodan Milosevici

• Romania a avut o atitudine ferma

• Romania e cea care a salvat flota civila aeriana a Serbiei, careia i-am permis sa aterizeze pe aeroportul Baneasa, apoi a fost transferata la Kiev.

• Am avut interventii personale la seful NATO ca Serbia sa nu fie bombardata de Pasti

• Am acordat sprijin opozitiei democratice din Serbia

• Primordiale sint relatiile cu vecinii, pentru ca acestea te pozitioneaza in fata marilor puteri

• Evenimentele la care asistam acum demonstreaza cu prisosinta acest lucru

• Momentul in care, dupa ajungerea la un acord intre fortele NATO si Rusia, Rusia a intreprins o actiune militara in Iugoslavia, ocupind aeroportul din Pristina. Am luat decizia unipersonala, fara a cere aprobarea cuiva, de a anula dreptul de survol avioanelor ruse invocind o intirziere de 40 de minute a avioanelor. A fost o decizie extrem de riscanta.

• A fost cuplata cu decizia ca uriasul avion rusesc care transporta trupe si armament sa fie escortat de avioane romanesti

• Decizia avea un context istoric. Dupa secole in care trupele rusesti au facut ce au vrut in Romania, a fost pentru prima oara cind li s-a spus ca trebuie sa paraseasca teritoriul. In mod neasteptat, conducerea Rusiei a acceptat acest lucru. Peste 2 saptamini, premierul Rusiei, Stepasin, in prezenta presei, la o intilnire in apartamentul meu din Salzburg, si-a cerut scuze ca nu a fost respectat orarul avioanelor.

• Acest lucru nu s-ar fi intimplat daca nu ar fi existat Parteneriatul strategic dintr SUA si Romania, lansat la Bucuresti in 1997, semnat de Bill Clinton si mine.

• Acest parteneriat strategic plasa Romania pe o linie alaturi de Turcia, Polonia si Israel

• Se opunea unei alte linii strategice: Rusia, Belarus, Ucraina, Serbia

• Poate ati uitat ca Parlamentul Serbiei votase uniunea cu Rusia. Poate s-a uitat acest lucru, poate s-a uitat ce rol important a jucat Romania atunci pentru stabilitatea in zona

• Cer istoricilor sa puna toate eforturile de integrare in NATO in acord cu evolutiile interne, dar si cu eforturile de integrare in UE. Integrarea in UE era imposibila fara integrarea in NATO

• Inchei cu un omagiu adresat celor care atunci si acum reprezinta Armata, pentru ca acest proces a insemnat restructurare si sacrificii, precum si serviciilor de informatii, care s-au integrat in NATO inaintea integrarii Romaniei.

Germania se arata pregatita sa inceapa zboruri de patrulare cu avioane AWACS deasupra Poloniei si Romaniei

Germania spune ca fortele sale aeriene sunt gata sa desfasoare zboruri de patrulare cu aeronave AWACS deasupra Poloniei si Romaniei, miscarea venind ca raspuns la lipsa de transparenta a Rusiei care devine tot mai imprevizibila si a mobilizat trupe la granita cu Ucraina, scrie Reuters.

Duminica, un purtator de cuvant al ministerului german al apararii a spus ca armata germana ar putea trimite avioane de patrulare AWACS deasupra Romaniei si Poloniei si va desfasura zbouri de antrenament ca parte a unei misiuni NATO in spatiul aerian al statelor baltice.

E vorba de avioane de cercetare si alarmare indepartata (Airborne Warning and Control System – AWACS) care efectueaza misiuni de recunoastere.

NATO spunea ca aceste misiuni aeriene intaresc capacitatea aliantei de a supraveghea situatia si vor avea loc doar in spatiul aerian al tarilor care apartin aliantei transatlantice.

Anuntul Germaniei vine dupa ce, in ultimele saptamani Danemarca si SUA au trimis avioane de vanatoare F-16 in regiune. Cei de la NATO spun ca trimiterea acestor avioane de patrulare nu prefigureaza inceperea unei actiuni militare in Ucraina, ci sunt un raspuns la lipsa de transparenta a Federatiei Ruse si la incertitudinea crescanda legata de mobilizarea a zeci de mii de soldati rusi la granita cu Ucraina.

Rusia reduce presiunea militara asupra Kievului, dar insista pentru federalizare. Putin a informat-o pe Angela Merkel despre o retragere partiala a trupelor de la frontiera cu Ucraina

Rusia a dat luni primele semne ale unei retrageri a trupelor masate in apropierea frontierei cu Ucraina, suscitand sperante legate de o destindere, in ciuda esecului negocierilor ruso-americane de la Paris, scrie AFP.

Batalionul 15 de infanterie motorizata al districtului militar Centru a terminat manevrele in zona Kadamovski, in apropiere de frontiera cu Ucraina, si va reveni in regiunea Samara, inspre este, unde isi are sediul permanent, a spus ministerul Apararii, citat de agentiile rusesti de presa.

Un batalion rus este format in mod obisnuit din cel putin o mie de persoane, dar nicio informatie legata de importanta acestei retrageri sau a numarului de oameni mobilizati in continuare la frontiera cu Ucraina nu a fost furnizata pentru moment.

Acest anunt ar putea confirma informatia militarilor ucraineni, facuta cu cateva ore mai devreme, si care vorbea despre o retragere “progresiva”din zona de granita.

Prezenta acestor soldati – 20.000, potrivit Washingtonului, 100.000, potrivit Kievului – a starnit temeri legate de o invadare a partii estice a Ucrainei, in mare parte rusofona, si o repetare a scenariului care a condus la pierderea Crimeei, in sudul tarii, unde premierul rus Dmitri Medvedev s-a deplasat luni.

Una dintre ipotezele avansate de Kiev pentru aceasta retragere a fost un semnal de destindere, in ciuda esecului negocierilor dintre sefii diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, si americane, John Kerry.

Intalnirea a fost decisa in urma unei convorbiri telefonice, vineri seara, intre Vladimir Putin si Barack Obama. Dupa patru ore de discutii, cei doi ministrii nu au putut insa decat sa constate opiniile divergente pe care le au si au convenit sa continue dialogul.

Seful diplomatiei ruse si-a continuat consultarile diplomatice, luni, cu omologul sau francez Laurent Fabius, care, potrivit Quai d’Orsay, a subliniat “urgenta unei solutii diplomatice”.

Ministrul francez urmeaza sa se deplaseze la Berlin, pentru discutii cu omologii sai francez Frank-Walter Steinmeier si polonez Radoslaw Sikorski.

Intre timp, Kremlinul a anuntat ca presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a sunat-o pe Angela Merkel, pe care a informat-o despre o retragere partiala a trupelor rusesti de la granita cu Ucraina.

Duminica, la Paris, Kerry respinsese, in absenta unui reprezentat al Kievului, ideea prezentata de Moscova legata de o solutie federala pentru Ucraina. “Fara decizii despre Ucraina fara Ucraina”, a subliniat el.

Tot duminica, ministerul ucrainean al Afacerilor externe acuzase Rusia ca doreste sa divizeze si mai mult tara amputata de facto de Crimeea.

Favoritul in sondajele pentru alegerile prezidentiale din Ucraina, din 25 mai, miliardarul Petro Poroshenko, a recunoscut ca tara sa are putine sanse sa recupereze Crimeea pe termen scurt.

Ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schauble, a starnit si el o controversa, luni, comparand situatia din Crimeea cu anexarea Regiunii Sudetilor de catre Adolf Hitler, potrivit presei, inainte de a nega relatarile din mass media, putin mai tarziu. Ministerul Finantelor a publicat un comunicat pentru a afirma ca Schauble a “refuzat clar sa compare in vreun fel Rusia cu al Treilea Reich”.

• Gandul/ Lelia Munteanu: Absurdul posibil

George Friedman e un politolog foarte cunoscut şi frecventat. Sunt destui pe lumea asta care dorm cu analizele sale geostrategice sub cap. Ca să-i mai înveselesc pe amatorii de teorii ale conspiraţiei, amintesc că Friedman e un evreu american născut la Budapesta. Agenţia lui de Prognoze Strategice, Stratfor, e una dintre cele mai influente din America (”CIA din umbră”).

George Friedman a vizitat România, ultima oară în primăvara anului trecut. Atunci,  în cadrul unei prelegeri susţinute sub înaltul patronaj al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a emoţionat auditoriul, declarând: “România trebuie să fie responsabilă de propria soartă. Nu există altă cale, NATO şi Uniunea Europeană nu vor avea grijă de voi”. Cei care s-au opărit ascultând acest adevăr urmau să mai treacă printr-un şoc: scutul de la Deveselu nu e nimic mai mult decât un simbol.

Dar nu aceste opinii ale lui Friedman ne interesează acum. Vreau să vă dau o mostră – foarte interesantă – de analiză geostrategică, aşa cum apare în cartea ”Următorii 100 de ani”, publicată în 2009 (tradusă şi la noi, de Editura Litera, în 2012).

O singură precizare, înainte de a intra în substanţa analizei: nu trebuie să vă îndoiţi că George Friedman vede Statele Unite ca singură mare putere şi în următoarea sută de ani.

În deceniul 2010-2020, ”coşmarul strategic al Rusiei în zona baltică” va atinge apogeul, previzionează autorul. Iată de ce: ”În timpul Războiului Rece, distanţa de la Sankt Petersburg la linia de front a NATO era mai mare de 1600 de kilometri. Astăzi (reamintesc, cartea a fost publicată în 2009), e de 110 kilometri (…) Cele trei ţări baltice au fost cândva membre ale Uniunii Sovietice. Fiecare a devenit independentă după căderea comunismului. Apoi, pe rând, au intrat în NATO (…) Europenii sunt prea adânciţi în ciclul lor decadent de existenţă,  ca să mai aibă energia de a profita de situaţie. Ruşii nu-şi vor risca, totuşi, propria securitate naţională, bazându-se pe asta (…) Includerea ţărilor baltice, alături de Polonia, în NATO, a mutat graniţele NATO extrem de aproape de inima Rusiei. Pentru o ţară ca Rusia, invadată de trei ori în ultimii 200 de ani, nu se pune problema să se liniştească la presupunerea că NATO şi membrii săi nu reprezintă o ameninţare. Din punctul de vedere al ruşilor, poarta principală de invazie a ţării este nu doar larg deschisă, dar se află în mâinile statelor ostile. Ţările baltice nu i-au iertat niciodată pe ruşi, pentru că le-au ocupat.

Polonezii sunt la fel de supăraţi şi nu au nici cea mai mică umbră de încredere în intenţiile Rusiei. Acum, că sunt membre NATO, ţările acestea formează linia de front (…) Or fi ruşii paranoici, dar asta nu înseamnă că nu au inamici. De aici poate porni orice confruntare. Ruşii pot trăi cu o regiune baltică neutră. Trăind însă alături de o regiune baltică membră NATO, se confruntă cu un risc pe care, pur şi simplu, nu şi-l pot asuma (…) Polonezii vor spijini ţările baltice. Ruşii vor atrage Ucraina în alianţa lor cu Belarus şi vor masa forţe de-a lungul întregii graniţe poloneze şi înspre sud, până la Marea Neagră. În acel moment, ruşii vor încerca să-i neutralizeze pe baltici (…)”.

Despre ceea ce ne interesează acum (repet, cartea e publicată în 2009): ”Ucraina şi Belarus sunt de mare importanţă pentru rusi. Dacă aceste două ţări ar cădea în mâinile inamicilor – de exemplu, prin aderarea la NATO – Rusia ar fi în  pericol de moarte. Moscova se află la circa 320 kilometri de graniţa cu Belarus, iar Ucraina la mai puţin de 320 kilometri de Volgograd, fostul Stalingrad. Rusia s-a apărat împotriva lui Napoleon şi a lui Hitler prin distanţele mari care despărţeau graniţele de centrul ţării. Fără Belarus şi Ucraina, acest element-cheie se pierde, căci nu mai există destul teren care să ducă la moartea inamicilor. Desigur că este absurd să ne imaginăm că NATO ar reprezenta o ameninţare pentru Rusia. Dar ruşii gândesc în etape de câte 20 de ani şi ştiu cât de repede devine absurdul posibil”.

O ultimă frază, care merită citită de câteva ori: ”Indiferent ce va face restul Europei, Polonia, Cehia, Ungaria şi România vor rezista avansurilor Rusiei şi vor fi gata să accepte orice înţelegere cu Statele Unite pentru a câştiga sprijinul acestora”. Gata să accepte orice înţelegere, cu excepţia Poloniei – îmi vine să adaug.

• Adevarul:

Americanii îşi mută atenţia pe Republica Moldova. Serghei Lavrov şi John Kerry au discutat şi despre Transnistria

Rusia şi Statele Unite au convenit să depună eforturi în vederea obţinerii unui statut special pentru Transnistria în cadrul unei Republici Moldova unite, suverane şi neutre, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, luni, la încheierea întâlnirii sale cu secretarul american de Stat John Kerry. Ministrul rus a subliniat că în timpul întâlnirii au discutat despre Transnistria şi despre “îngrijorarea cu privire la paşii făcuţi de actuala conducere ucraineană, paşi legaţi de libertatea de călătorie, de exercitarea de către Transnistria a drepturilor sale, care sunt prevăzute în înţelegerile anterioare, prin îndeplinirea activităţilor economice şi de tranzit”, relatează ITAR-Tass, în pagina electronică. “Am ajuns să simţim că partenerii americani tratează aceste îngrijorări cu înţelegere”, a subliniat Lavrov. “Consultări periodice în formatul 5+2 – în cadrul cărora Rusia şi Ucraina acţionează în calitate de garanţi, OSCE ca mediatori, iar Transnistria şi Chişinăul ca părţi implicate în conflict, iar SUA şi UE ca observatori – vor fi organizate în 10-12 zile” , a declarat ministrul. “Le cerem partenerilor noştri americani să se asigure că procesul în formatul 5+2 este eficient şi el este eficient şi asigură în stadiul actual o abordare complexă astfel încât problema să fie rezolvată prin acţiuni specifice”, a subliniat ministrul.

VIDEO Norica Nicolai: „România are muniţie pentru opt ore de război. Putem salva Moldova doar fără Transnistria. Ucraina se destramă, alt destin nu are”

Europarlamentarul Norica Nicolai a declarat, la Suceava, că intenţia Rusiei este să ajungă la gurile Dunării şi să obţină astfel frontieră cu România. Nicolai a afirmat că România are muniţie pentru doar opt de război, că Moldova „poate fi salvată” doar fără Transnistria şi că Ucraina se va destrăma. Europarlamentarul Norica Nicolai a afirmat, la Suceava, în cadrul unui eveniment al organizaţiei de femei a filialei judeţene a PNL, că Uniunea Europeană ar avea dificultăţi să-şi apere graniţele în cazul unui conflict armat, pentru că statele membre, mai ales cele din est, nu au armata pusă la punct. „La un atac asupra unui stat al Uniunii Europene nimeni nu poate reacţiona. Sunt state care pot să-şi folosească armatele timp de patru-cinci ore. Sunt state care pot rezista o lună, dar sunt foarte departe de frontiera estică”, a afirmat Norica Nicolai, care a mai adăugat că România are muniţie doar pentru opt ore de război.

Evenimentele din Ucraina probabil vor „genera o creştere a bugetelor de apărare, abandonate în ultima perioadă. Niciun stat membru NATO nu a respectat Tratatul de la Washington, să aloce 2,38% din bugetul de stat pentru apărare. Dacă cineva nu va mai respecta nicio normă de drept internaţional, Uniunea Europeană va avea dificultăţi în a-şi apăra frontierele”, a mai afirmat europarlamentarul. Norica Nicolai a mai susţinut că în urma ultimelor evenimente Ucraina se va destrăma, partea estică urmând să fie preluată de Rusia iar statul vecin ar urma să rămână doar cu teritoriile din vest. „Jucându-ne cu revoluţii democratice, fie că acum câţiva ani se chemau oranj, acum euromaidan, se pare că Uniunea Europeană nu va face decât să ajute o ţară să se destrame. Alt destin Ucraina nu are. Poate să rămână o parte, aceasta din nordul nostru şi partea spre Polonia, într-o formulă de acceptare de către Uniunea Europeană. Fără dubiu, Rusia îşi va lua fostele teritorii înapoi, cum a făcut-o cu Crimeea, şi cum o va face cu regiunea industrializată din est”.

Europarlamentarul liberal susţine că Rusia îşi doreşte să ajungă la gurile Dunării şi să aibă frontieră cu România. În această situaţie, Nicolai susţine că Republica Moldova „poate fi salvată” doar fără Transnistria. „Marea problemă va fi ce se va întâmpla pe frontiera noastră. Probabil că după Crimeea urmează Transnistria. Dacă vrem să salvăm Moldova, trebuie să o salvăm fără Transnistria. Moldova nu poate face faţă, în acest moment, unuiu conflict direct cu Rusia. După destrămarea URSS, Rusia şi-a creat o perdea de conflicte îngheţate, pe care să-şi permită să le dezgheţe când doreşte şi când consideră că este puternică. Acum Rusia se simte puternică şi îşi realizează vocaţia imperială. Marea problemă pentru România va fi atunci când Rusia va face primul pas spre gurile Dunării. Atunci există riscul să avem frontieră comună cu Rusia. Acest lucru cred că se va întâmpla”, a afirmat Norica Nicolai. Europarlamentarul susţine că intenţia Rusiei este să aibă frontieră directă cu Uniunea Europeană, să îşi asigure dominaţia în Marea Neagră şi acces spre Oceanul Atlantic prin Marea Mediterană şi să împiedice Ucraina şi România să exploateze resursele de gaze naturale din Marea Neagră.