FRATIA EURO, acum prin Ponta, a stabilit OBIECTIVUL 2019: ADOPTAREA MONEDEI EUROPENE. Efecte: scaderea puterii de cumparare, austeritate, pierderea independentei financiare

8-05-2014 7 minute Sublinieri

euro_gepat

Romania a notificat Comisia Europeana ca din 2019 ar urma sa adopte euro. Ce inseamna asta? Cresteri pe linie ale preturilor „mici” prin conversia leu-euro cum s-a intamplat mai peste tot la adoptarea monedei unice, cu efect catastrofal pentru cei cu bugete mici si pondere mare in cosul zilnic a produselor alimentare. In plus, imposibilitatea unor ajustari in caz de criza, altfel decat prin taieri de salarii si pensii si majorari de taxe (capitol la care oricum Romania exceleaza). Sa le luam pe rand.

„Rotunjirile”de preturi s-au petrecum mai peste tot in Europa cand s-a adoptat euro. Este o tentatie greu de refuzat pentru comercianti iar impactul va fi maxim pe preturile mici. Efectul reducerii de TVA la paine poate fi topit de exprimarea preturilor in euro, de pilda. Iar painea are o pondere mare in consumul populatiei sarace. De altfel, produsele alimentare-cele care vor suporta cele mai multe ajustari prin conversia leu-euro-au printre cele mai mari ponderi din Europa in cheltuielile lunare ale romanilor. Trecerea la euro echivaleaza deci cu o reducere a puterii de cumparare.

In cei peste 6 ani de criza cursul euro/leu s-a ajustat de la 3,1 in lei in 2007 la 4,5 lei. In lipsa acestei corectii pe curs operate cu binecuvantarea BNR, economia se putea regla doar prin scaderi de salarii si pensii in sectorul bugetar si majorari de taxe, plus taieri de posturi din cel privat, peste cele deja efectuate. Daca ne amintim cat de prost a primit populatia masurile de austeritate din 2010, intelegem care ar fi riscurile daca o noua criza erupe dupa ce Romania a adoptat euro. Ar fi interesant si ca exercitiu-cu cat ar fi trebuit majorat TVA si reduse salariile bugetarilor daca nu aveam o corectie a cursului in 2010-2011? Cu 10-15% TVA-ul si cu 50% salariile bugetarilor? E o posibilitate.

Cum s-ar putea indulci acest scenariu? Ma gandesc la o apreciere incurajata de BNR a leului fata de euro in anul (anii?) premergatori trecerii la euro, pentru ca scumpirile de dupa sa para mai suportabile. In aceasta ipoteza, ramaneti pe lei pana prin vara lui 2018 si schimbati apoi repede in euro cand se apropie “momentul istoric”. Partea proasta este ca o manevra a BNR de genul astaa s-ar putea intampla intr-un context global pozitiv, fara noi corectii de amploare pe burse si fara o reintrare in recesiune a marilor economii. Daca tinta 2019 ramane batuta in cuie iar peste ea se suprapune o noua criza financiara, Dumnezeu cu mila!

Tendința de egalizare a prețurilor, rotunjirile practicate de comercianți și dispariția unei pârghii de ajustare a economiei care să suplinească tăierile de salarii și pensii ori majorarea de taxe sunt principalele efecte negative ale adoptării euro, ce anulează efectele bune (scăderea costurilor în tranzacțiile transfrontaliere).

Ignorând avertizările discrete dinspre BNR, Guvernul pare decis să bată în cuie data de 1 ianuarie 2019 pentru adoptarea euro în România. Trecem deci în revistă posibilele efecte:

1. „Rotunjiri“ de prețuri în defavoarea consumatorilor

Conversia prețurilor în lei-euro va genera o tentație greu de reprimat pentru comercianți: creșterea adaosurilor prin rotunjirea prețurilor. Dacă în cazul utilităților va fi mai greu de obținut așa ceva (cât timp există autorități de reglementare), prețurile “mici” pot suferi ajustări în sus din această transformare, fenomen cu care s-au confruntat toate statele care au adoptat moneda unică la un moment dat. Partea proastă este că prețurile cele mai vulnerabile la asemenea rotunjiri sunt cele mai importante pentru români: ne referim la prețurile la alimente. Pâinea, laptele, carnea se pot scumpi cu câteva procente doar din rotunjiri “după virgulă” ale prețurilor. Cum românii dau grosul banilor pe mâncare, scumpirile din această zonă vor cântări greu reducându-le puterea, și așa mică, de cumpărare.

2. Ajustări doar prin tăieri de venituri și creșteri de taxe

În caz de criză majoră, cum a fost cea prin care a trecut România între 2008-2011, economia se poate adapta la noile realități prin câteva parghii: devalorizarea leului (pentru a impulsiona exporturile, crește competitivitatea companiilor locale și a salariilor), ajustările de cheltuieli publice (tăieri de salarii și pensii, reduceri de prestații sociale) sau creșteri de taxe (TVA, accize, majorări de impozite). Ei bine, renunțarea la pârghia devalorizării monedei ne pune în situația de a ne limita la hulitele măsuri din 2010 (atunci s-a mărit TVA și au fost tăiate salariile bugetarilor). Vă imaginați cum ar fi arătat însă acestea fără o ajustare a cursului de la nivelul minim din 2007, de 3,1 lei, până la peste 4 lei/euro cât a ajuns în perioada crizei?

3. Banca Națională își pierde independența, statul nu mai poate dispune de bani la nevoie

Nemaiputând să decidă politica monetară (dobânzile vor fi stabilite de BCE) și nici să ofere Guvernului șansa de a se salva la nevoie prin inflație, BNR devine un fel de instituție de PR pentru starea economiei. Există și efecte pozitive care pot fi invocate pentru adoptarea euro:

4. Scăderea costurilor pentru tranzacțiile transfrontaliere

Companiile care fac operațiuni de comerț exterior scapă de grija conversiilor leu-euro. Cum vorbim de sume foarte mari aici, costurile conversiei erau însă mai mult modice. Mai mult vor simți acest lucru oamenii simpli care trec frecvent granița și schimbă leii pe euro la casele de schimb.

5. Comisioane bancare mai mici

Te costă minimum 15 euro să trimiți niște bani dintr-un cont din România într-unul deschis la o bancă europeană, iar aceste costuri se vor reduce după adoptarea euro. Economii vor face și cei împrumutați în valută, care pierdeau minim 1% la fiecare conversie lei-euro la ghișeul băncii. Se poate vorbi și de o anumită ieftinire a creditelor în euro, pe anumite segmente (pentru “Prima Casă” este deja mai ieftin să iei credit în lei, dar anumite tipuri de credite de nevoi personale s-ar putea ieftini transformate în euro). În mod cert, cei ce s-au împrumutat în valută pe termen lung, pe vârful bulei creditului, marchează o pierdere de toată fumusețea (nu mai au nici o șansă să asiste la deprecierea euro pentru a reduce din pagubă). “Nu poţi intra în zona euro doar cu Bucureştiul, ci trebuie să intri cu toată ţara şi trebuie să evaluezi şi consecinţele.

În clipa în care am intrat în zona euro se cam egalizează preţurile. Un bucureştean suportă mai bine o creştere a preţului la pâine, nici nu mănâncă prea multă pâine, dar la 100 de kilometri de Bucureşti se cam mănâncă pâine”, spunea guvernatorul Isărescu în legătură cu adoptarea euro, subliniind că trebuie să fie un consens politic absolut pentru o asemenea decizie. “Euro a fost un obiectiv a lui Băsescu, acum este al lui Ponta, dar eu cred că alți greci în zona euro nu vor intra. Nu vom atinge oricum prea curând ­criteriul de convergență real. Nici BNR nu crede în asta, dar tolerează ideea mai mult pentru a lăsa loc unui obiectiv de țară, care lipsește acum”, spune analistul Ilie Șerbănescu.

Ca multe din uniunile monetare infiintate de-a lungul vremii, si actuala Eurozona se confrunta cu situatii care pot parea paradoxale. Tari ca Danemarca, Cehia, Suedia, Polonia (dar nu sunt singurele) nu vor sa adopte in ruptul capului moneda euro, in vreme ce  Andorra, Monaco, Kosovo, Colectivitatea Insulelor Wallis si Futuna sau Polinezia franceza utilizeaza moneda euro desi nu fac parte din UE.  In acest peisaj, Romania isi asuma timid adoptarea euro  in 2019, guvernatorul BNR spunand ca data “nu e inafara unei anumite realitati”.

Declaratia de miercuri a Guvernatorului:

“Despre aderarea la euro in 2018-2019, pot spune ca nu e inafara de o anumita realitate dar e bine sa punem niste termene intermediare, poate chiar anuale si sa avem o consensualizare de substanta. Asta inseamna valuri-valuri de dezbateri serioase. Procesul nu este simplu si nici nu trebuie lasat pe ultima suta de metri ca nu se va ajunge nicaieri”, a spus miercuri guvernatorul Mugur Isarescu.

“Stabilirea obiectivului de aderare la euro este o chestiune politica si nu depinde numai de BNR. Contribuim si noi, dar in esenta este o decizie politica. Parerea noastra este sa se faca prin consens politic real, de substanta. Bineinteles ca orice obiectiv politic are simbolistica lui. Personal nu am nimic impotriva tintelor ambitioase, dimpotriva. Daca sunt de natura sa mobilizeze o tara un popor sunt binevenite. Adoptarea euro este un obiectiv politic, nu e o chestiune tehnica. La prima vedere schimbam o moneda cu alta. Nu este asa.Nu e vorba de o schimbare a unor bancnote. Pana si denominarea a avut o incarcatura politica. D-apoi trecerea la alta moneda si privarea Romaniei de politica monetara, care da suveranitate, capacitate de interventie, de ajustare, de adaptare la un soc intern si extern.

Trebuie sa va mai spun ca BNR nu este si nu a fost niciodata pesimista. Din 2010, La BNR au loc trimestrial, intrunirile comitetului de trecere la euro. Uneori le-am facut numai intre noi, cu specialistii BNR. Alteori, impreuna cu specialisti ai Finantelor, ai Comisiei de Prognoza. Odata, prin 2011, a venit si premierul Boc. Repet, nu suntem pesimisti. Dimpotriva suntem perseverenti, realisti si as spune chiar optimisti. Vom fi in continuare perseverenti in aceasta directie. Acum imi dau seama de ce a aparut ideea ca BNR e mai pesimista. Si ma bucur ca m-ati intrebat ca sa explic mai pe larg. (…) Daca e sa complic lucrurile as spune ca inafara indicatorilor de convergenta mai trebuie sa ne uitam la repartizarea dezvoltarii in intreaga tara. Pentru ca un bucurestean suporta mai bine cresterea pretului la paine decat cineva aflat la 100 de kilometri de bucuresti.” a mai spus el.

Am mai scris aici despre Uniunile Monetare. Unele au tinut mai mult, altele mai putin. Droulers ne spune ca media de varsta este pe la 20 de ani.

Cea facuta de Napoleon al treilea, intre Franta Elvetia  Belgia si Italia, a durat din 1865 pana dupa primul razboi mondial. Inflatia in principal a doborat-o.

In Italia circulau nouazeci de valute diferite, dar in 1847  Regatul Sardiniei (creat la Congresul de la Viena din 1815), Toscana si Statele Papale au intrat intr-o uniune tarifara. Lombardia si Venetia au fost pastrate de catre austrieci. Sicilia si Napoli au ales sa ramana in afara. Numai in provincia Toscana circulau 24 de monede diferite, orasele avand monede proprii. Dupa ce Italia a fost unificata din punct de vedere politic ( prin 1861), s-au luat masuri de unificare a monedei. In tranzitie, circulau patru valute, lira napoleoniene Piemont, lira Parma, florin austriac de Lombardia si Escudo-ul de la Roma.

Au fost si doua uniuni monetare proiectate dar care nu s-au facut. Cea dintre Canada si SUA si a doua  in Noua Zeelanda si Australia. In ambele insa avem si un spatiu cultural comun. Europa, insa….

Sfarsitul uniunilor astora s-a datorat si unor cauza economice, dar avea la baza aceeasi deficienta: diferente de cultura si civilizatie dificil de conciliat.

Sa revenim:

Bulgaria, Republica Ceha, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia sunt tarile UE care au obtinut o derogare de la adoptarea euro. Cu alte cuvinte, mai devreme sau mai tarziu vor trebui sa renunte la moneda nationala.

E drept, alti membri ai Uniunii si-au negociat prin tratate amanarea adoptarii euro in vreme ce altii au spus raspicat de la inceput ca nu vor renuntat la monedele lor( Marea Britanie). Exista insa si tari care nu sunt  in Uniunea Europeana dar care utilizeaza moneda euro (Andorra) sau altele -tot nemembri UE- care au anuntat ca vor trece la euro.

Derogarile daneze

Danemarca a obtinut prin Tratatul de la Edinburgh urmatoarele:.

  • Un protocol special care ii permite sa controleze cumpararea de case secundare de catre nationalii non-danezi.
  • Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica si a refuzat abolirea monedei nationale, Kronul, intr-un alt referendul de pe 28 septembrie 2000.
  • Danemarca nu este obligata de legislatia primului pilon in ceea ce priveste Justitia si Afacerile Interne si cetatenia UE.
  • Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.

Sa luam celelalte tari cu derogare, pe rand.

Republica Ceha are obligatia, la fel ca Romania, adoptarea euro in conformitate cu Tratatul de la Atena.

  • Nu exista o data planificata pentru asta. Coroana ceha nu face parte din ERM II. De la aderarea la UE in 2004, Republica Ceha a adoptat o politica fiscala si monetara similara cu cea a Uniunii Europene.
  • Desi tara este mai bine pozitionata decat punct de vedere economic ceilalti candidati pentru aderarea la zona euro, la intrarea sa nu este de asteptat inainte de 2019, din cauza, unui euroscepticism acut.
  • Spre sfarsitul anului 2010, o dezbatere aprinsa s-a instalat in Cehia cu priovire la negocierea unei optiuni similare celei obtinute de Danemarca.  Aceasta dezbatere a fost alimentata in parte de catre presedintele eurosceptic Vaclav Klaus. Premierul Petr Necas a afirmat mai tarziu ca nu era necesara negocierea, deoarece Republica Ceha nu poate fi obligata sa adere la ERM II. In consecinta, Republica Ceha va alege singura data la care sa treaca la euro, fara nicio graba.

Ungaria

Cea mai aproapiata data la care Ungaria va putea adopta moneda euro este 2018, a declarat premierul Orban intr-un interviu acordat postului public de radio MR1, transmite MTI. “Chiar si cele mai optimiste prognoze spun ca Ungaria nu va fi in masura sa adere la euro inainte de 2018″, a spus Viktor Orban.
Ungaria va adera la zona euro doar atunci cand zona euro “va oferi din nou o perspectiva” si cand tara va fi pregatita pentru asta, a declarat premierul Viktor Orban la Berlin, in cadrul unei conferinte de presa comuna cu Angela Merkel. “Nu respingem nicicum euro”, a spus Orban, adaugand ca Ungaria va adopta euro doar cand se vor intruni conditiile pentru aceasta, deoarece a invatat din greselile altor tari care acum sufera consecintele aderarii prea rapide la zona euro.

Lituania

Va trece la euro din 2015, in ciuda disputelor interne pe aceasta tema. Guvernul Lituaniei a aprobat planul de aderare la zona euro, care prevede infiintarea de comisii si de grupuri de lucru pentru trecerea tarii la noua moneda. Strategia de trecere la euro se aplica pe cateva niveluri in paralel. Lituania nu are probleme cu datoria de stat (36,5% din PIB), insa inflatia este subiectul cel mai dureros. “Daca lituanienii vor inregistra o scadere a productiei sau o crestere a somajului, ei nu vor putea sa rezolve aceste probleme prin metode monetare, adica sa tipareasca bani”, precizeaza un economist litunian.

Polonia

Dupa ce au oscilat intre respingerea euro si apoi declarand ca vor sa faca parte din zona euro, oficialii polonezi spun acum ca criza ucraineana nu face decat sa sprijine intentia de aderare la euro. Guvernul din Varsovia, declarase anterior ca zona euro trebuie sa-si rezolve problemele inainte ca Polonia, a sasea economie din Uniunea Europeana, sa ia in considerare aderarea la euro. Avand in vedere ca unele state membre sunt prospere, iar altele in pragul falimentului, ministrul lor de finante a spus ca Polonia trebuie sa faca mult mai mult decat sa atinga tintele economice necesare intrarii in zona euro.

Tara indeplineste doar una din conditiile aderarii, respectiv o datorie guvernamentala de sub 60 la suta din produsul intern brut. Insa, pe masura ce rata inflatiei si deficitul bugetar inregistreaza o scadere accelerata, are toate sansele de a indeplini si aceste conditii pana in 2015.  Sprijinul populatiei pentru euro a scazut, iar, intr-un sondaj recent, doar 20 la suta din respondenti au declarat ca sunt de acord cu aderarea.

Suedia

Nu intentioneaza sa treaca in curand la euro, atata vreme cat la referendumul organizat populatia a fost vadit impotriva. Tara a mai facut parte dintr-o uniune monetara, prin  1873, cand impreuna cu Danemarca si Norvegia au format Uniunea Monetara Scandinava, avand ca moneda dolarul suedez

[…]


Categorii

1. DIVERSE, Adoptarea Euro, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “FRATIA EURO, acum prin Ponta, a stabilit OBIECTIVUL 2019: ADOPTAREA MONEDEI EUROPENE. Efecte: scaderea puterii de cumparare, austeritate, pierderea independentei financiare

  1. Cu siguranta ca adoptarea euro ar fi o neghiobie, fie ea mai rapida sau mai tarzie. Riscurile deja au fost subliniate in articolele de mai sus.
    In alta ordine de idei este insa clar ca asta se vrea la nivel decizional european Numai ca, asa cum s-a intamplat la intrarea in UE si daca ai adoptat euro nu mai poti da inapoi. Nu te mai lasa nimeni sa faci asta.
    Ca miza este mare, o dovedeste si grija cu care s-a facut experimentul unei monede unice, mai intai in Africa, prin introducerea francului CFA (coloniile franceze africane), dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. S-a dorit sa se vada, intr-o situatie concreta, ce se intampla cu economiile angrenate intr-un astfel de proiect comun. Se pare ca rezultatele au fost satisfacatoare (pentru decidenti), asa cum au aratat-o timpurile ce au urmat.

  2. Trecerea la euro e bomboana pe coliva pentru ceea ce a fost candva Romania.

  3. Pingback: SCANDALUL FRANCULUI ELVETIAN. Comunism pentru bancile straine, capitalism pentru români. O MÂRȘĂVIE PATRONATĂ DE BNR - Recomandari
  4. Pingback: O ineptie abuziva: guvernul ar intentiona sa foloseasca PREOTI pentru convingerea populatiei de ADOPTAREA EURO in 2024
  5. In 2003, au luat italienii (si toti ceilalti-inclusiv germanii)- o mare teapa cu moneda asta. Rata de schimb italiana a fost foarte aproape de 2000 de lire per euro.
    TOATE preturile de consum au fost majorate instant pe sistemul : 2000 lire= 2 Euro(chestiune de perceptie psihologica a cifrelor !!!), adica S-AU DUBLAT.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare