PUTIN SEMNEAZA NOUA DOCTRINA MILITARA A RUSIEI. Extinderea NATO – amenintare/ UCRAINA A RENUNTAT LA NEUTRALITATE si a votat buget “draconic” de AUSTERITATE/ UNGARIA VREA ALIATI: STRATEGIE DE SEDUCERE A TARILOR VECINE?/ Alegeri anticipate in Grecia. Posibila ascensiune a RADICALILOR de la SYRIZA

• Digi24/ 26 dec.: Rusia își schimbă doctrina militară: extinderea NATO și mișcările de trupe ale țărilor membre, o amenințare

În urmă cu puţin timp, Vladimir Putin a semnat actul care consfinţeşte noua doctrină militară a Rusiei. Principala schimbare a strategiei forţelor armate ruseşti: extinderea NATO şi mişcarea trupelor în interiorul ţărilor membre NATO sunt considerate de Kremlin a fi reale ameninţări la adresa securităţii Rusiei.

Doctrina menţionează “consolidarea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruse şi măsurile luate în vederea amplasării unui sistem global de apărare antirachetă” în Europa de Est.

Moscova a denunţat de mai multe ori decizia Alianţei de a poziţiona trupe în mai multe state membre situate la frontierele ruse, precum ţările baltice sau Polonia, dar şi proiectul american de instalare a unui scut antirachetă în Europa de Est.

Ucraina a făcut miercuri un pas spre Alianţa Nord-Atlantică, renunţând la statutul său de stat nealiniat, un gest simbolic care a provocat furia Moscovei şi care poate permite Kievului să ceară, la un moment dat, aderarea la NATO.

Caracterul defensiv al doctrinei militare ruse este păstrat, punând accentul pe un angajament militar al Rusiei numai în cazul în care toate soluţiile non-violente sunt epuizate.

Aceasta notează că “probabilitatea unui război de anvergură împotriva Rusiei a scăzut”, dar enumeră o serie de ameninţări care s-au intensificat în anumite domenii, precum revendicările teritoriale, “ingerinţa în afacerile interne” din partea altor state şi trimiterea de arme strategice în spaţiu, scrie Mediafax.

Noua doctrină militară rusă introduce de asemenea conceptul de “disuasiune non-nucleară”, care prevede menţinerea pregătirii forţelor militare convenţionale la un nivel înalt şi un angajament faţă de organizaţiile regionale de securitate precum Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS).

Rusia îşi rezervă totuşi dreptul de a utiliza arsenalul nuclear în caz de agresiune împotriva sa sau a aliaţilor săi sau în caz de “ameninţare pentru existenţa statului”. Termenul de “atac preventiv” nu apare, contrar afirmaţiilor anterioare ale presei ruse.

Moscova mai precizează că una dintre principalele sarcini ale forţelor sale armate pe timp de pace va fi să “asigure interesele naţionale ale Rusiei în Arctica“, o regiune strategică pentru dezvoltarea economică şi aprovizionarea energetică viitoare a Rusiei, disputată de Statele Unite şi Canada.

Tot astăzi a fost anunțată și sosirea în Marea Neagră a distrugătorului american USS Donald Cook.

„Pentru specialiști nu e nicio schimbare de doctrină militară. Ei au strategie de securitate națională valabilă până în 2020, și din ea își extrag misiuni pentru diferitele componente ale sistemului, între care și partea militară. Nu putea apărea ceva nou în doctrina militară atâta vreme cât strategia de securitate e neschimbată”, a spus expertul în securitate Hari Bucur Marcu, pentru Digi24.

El a amintit că „pe partea militară, NATO era trecut ca o amenințare, ca un risc la adresa securității militare a Rusiei din 2009”.

„Nu vorbim de inamici. Nu poți să spui că vremea e inamic, dar poate constitui o amenințare dacă apare un taifun”, a punctat el.

„Nu este o declarație de război”, a explicat Hari Bucur Marcu, expert în securitate, adăugând că Vladimir Putin readuce în discuția publică această temă. În opinia sa, semnarea acestui decret „nu este o surpriză”. 

Hari Bucur Marcu a precizat că în strategia de securitate a Rusiei, care a rămas neschimbată din 2009 și este valabilă până în 2020, la amenințările de natură militară se precizează că Moscova „nu are niciun inamic în momentul de față”, dar că anumite comportamente din partea Vestului „ridică îngrijorări de securitate”.

„Ideea e valabilă din 2009. Ce face acum președintele rus Putin este să pună pe tapet, readuce în discuția publică, prin faptul că adaptează doctrina militară semnând un decret, pentru că are probleme economice. Trebuie să facă bilanțul anului și e rău, deși anul acesta ar trebui să intre în istoria Rusiei ca anul când Crimeea a revenit la patria mamă”, a adăugat expertul în securitate, adăugând că liderul de la Kremlin „putea să semneze decretul acum o săptămână”.

„Adaptarea doctrinei militare era necesară pentru că acum apar lucruri legate de lumea arabă, de conflictele din Orientul Mijlociu”, a subliniat el, menționând că este confirmată direcția pe care Rusia a luat-o în 2008, de la invazia Georgiei: „Vrea să fie antagonist”.

În urmă cu două zile, Ucraina a renunţat la statutul de ţară neutră, un prim pas pe drumul aderării la NATO. Proiectul de lege propus de preşedintele Petro Poroşenko a fost aprobat de Legislativul de la Kiev în urma unui vot zdrobitor – din 450 de parlamentari, 303 voturi „pentru”, iar voturi „împotrivă” au fost numai 8. Decizia a provocat nemulţumirea Moscovei. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că, în urma acestui vot, Ucraina devine un potenţial inamic al Rusiei.

• Hotnews:

Serghei Lavrov: Sanctiunile nu vor putea sa-i doboare pe rusi, ci vor duce la modernizarea economiei ruse

Sanctiunile Occidentului nu vor putea sa-i doboare pe rusi, si-a exprimat convingerea joi ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Dimpotriva, considera el, actuala situatie ar putea duce chiar la modernizarea economiei ruse, transmite RIA Novosti, citata de Agerpres.

“Nu ne-am umilit si nu ne vom umili. Este o naivitate absoluta sa crezi, dupa cum cred unii, ca daca vor introduce sanctiuni pentru vreo cateva luni, o jumatate de an, rusii vor fi doborati”, a declarat seful diplomatiei ruse in cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Rossia 1.

In opinia lui Lavrov, actuala situatie ar putea duce chiar la o modernizare a economiei Rusiei. “In mare masura, aceasta situatie este legata nu doar de factori externi, ci si de necesitatea de a moderniza economia Rusiei”, a declarat Serghei Lavrov.

Tarile occidentale au introdus, incepand din martie, mai multe serii de sanctiuni impotriva unor politicieni, oameni de afaceri si companii din Rusia, ca urmare a pozitiei Moscovei in ceea ce priveste criza din Ucraina. Cel mai recent val de sanctiuni a avut loc in decembrie, cand presedintele SUA, Barack Obama, a anuntat extinderea acestora si asupra Crimeei.

Barack Obama afirma ca sanctiunile internationale impotriva Rusiei incep sa isi produca efectele

 Presedintele american Barack Obama a afirmat, intr-un interviu difuzat luni, ca strategia sanctiunilor adoptata impotriva Rusiei isi arata roadele si ca imaginea buna de care se bucura Vladimir Putin incepe sa se erodeze, scrie AFP.

“Amintiti-va, acum trei sau patru luni, toate lumea la Washington era convinsa ca presedintele Putin era un geniu, ca ne-a coplesit pe toti si ca prin forta hartuirii si a strategiei a reusit sa creasca puterea Rusiei”, a spus Obama, intr-un interviu acordat postului american de radio NPR, difuzat luni si inregistrat in 18 decembrie.

“Am spus la acel moment ca nu dorim razboi cu Rusia, dar ca putem aplica o presiune constanta inpreuna cu partenerii nostri europeni (…) si ca, in timp, acest lucru va deveni o eroare strategica a Rusiei”, a continuat acesta.

“Si acum, stiti, am impresia ca cel putin in afara Rusiei unii cred ca ce a facut Putin nu a fost atat de destept”, a aratat Barack Obama.

“O parte a judecatii noastre a fost ca singurul lucru care le mentine economia pe linia de plutire era cursul petrolului” si ca declansarea sanctiunilor “va face economia rusa suficient de vulnerabila pentru ca  in cazul unor perturbari ale pretului petrolului (…) vor avea dificultati enorme”.

Rusia urmeaza sa intre in curand in recesiune, dupa o scadere a produsului intern brut (PIB) in noiembrie, in contextul prabusirii cotatiei petrolului. Rubla a pierdut peste o treime din valoarea sa de la inceputul anului.

Dupa anexarea Crimeii de catre Rusia, Uniunea Europeana si Statele Unite au aplicat de o maniera coordonata mai multe nivele sanctiuni impotriva Rusiei, in special economice si financiare.

Ucraina: Parlamentul aproba un buget “draconic” – impozit pe pensiile de 200 euro si pe importuri, cheltuielile pentru Aparare cresc la 5%

Parlamentul ucrainean a aprobat luni un buget de austeritate decris ca fiind “draconic”, majorand sensibili alocarile pentru securitate si armata si reducand in acelasi timp cheltuielile sociale, cu scopul de a obtine un ajutor financiar esential din partea Fondului Monetar International, scrie AFP.

In acest context, presedintele Petro Poroshenko a anuntat o intalnire in 15 ianuarie, la Astana (Kazahstan) cu cancelarul german Angela Merkel si presedintii francez Francois Hollande si rus Vladimir Putin, pentru a discuta conflictul in estul Ucrainei.

Bugetul a fost aprobat luni, in zori, cu 233 de voturi, peste cele 226 necesare, dupa dezbateri si consultari maraton care au durat peste 12 ore. Mai multi deputati au denuntat maniera in care bugetul si legile fiscale au fost votate, numerosi dintre ei spunand ca nu au vazut textele care au fost pur si simplu prezentate pe cale orala de premierul Arseni Iatseniuk in noaptea de duminica spre luni.

“Nu stim prea mult din ce e acolo deoarece nimeni nu a vazut intr-adevar bugetul”, a spus un inalt oficial ucrainean, sub acoperirea anonimatului. Aprobarea bugetului inainte de finele anului a fost una dintre conditiile pentru obtinerea urmatoarea transe acordate de FMI, a carui misiune este asteptata la Kiev in 8 ianuarie.

Cheltuielile prevazute pentru aparare si securitate ajung la aproape 5% din PIB, fata de circa 1% in 2014, pentru a atinge, potrivit guvernului, 90 de miliarde de grivna (3,8 miliarde euro).  “Este un nivel fara precedent”, a declarat premierul Arseni Iatseniuk, in conditiile in care tara sa a pierdut peninsula Crimeea, anexata in martie de Rusia, si se confrunta cu un conflict armat in estul separatist pro-rus din aprilie.

“Doua vesti, una buna si una proasta”, a comentat Valeri Cialy, consilier diplomatic al presedintelui Petro Poroshenko. “Salariul meu, ca si al altor functionari, a fost redus de o maniera radicala  (…) Dar bugetul a fost in cele din urma aprobat si 90 de miliarde de grivne vor fi cheltuite pentru aparare”, a comentat el. Presedintele Petro Poroshenko s-a deplasat personal in Parlament pentru a convinge deputatii cei mai recalcitranti din partidul sau sa voteze legile.

O mie de persoane au manifestat duminica in fata Parlamentului pentru a protesta fata de introducerea unor masuri dureroase prevazute in buget. “Va fi un an draconic”, a comentat Oleg Bereziouk, un deputat pro-occidental Samopomici.  Textul a fost aprobat dupa ce premierul Iatseniuk a promis ca va relaxa anumite clauze in februarie, dupa discutiile cu misiunea FMI. 

Una dintre clauzele cele mai nepopulare vizeaza introducerea unui impozit suplimentar de 5% – 10% asupra marii majoritati a produselor importate. Autoritatile vor introduce un impozit de 15% asupra pensiilor “ridicate”, respectiv peste 3.600 grivna (mai putin de 200 euro) si un impozit imobiliar asupra apartamentelor mai mari de 60 de metri patrati si a caselor peste 120 m2. 

Parlamentul a votat de asemenea anularea, din iulie, a avantajelor sociale pentru medici si profesori. 

In fine, s-a adoptat o masura indelung asteptata, respectiv reducerea taxelor asupra salariilor mai mari de 3.600 grivna de la 41% la 16,4%. “Este un pas riscant” care ar putea majora deficitul fondului de pensii “dar pe de alta parte deschide posibilitatea de a lupta impotriva economiei subterane“, a comentat pe Facebook deputatul Anton Gherascenko de la partidul pro-guvernamental Frontul Popular.

Laszlo Kover, seful parlamentului de la Budapesta: Ungaria ar trebui sa caute noi aliati in randul tarilor din regiune / Rezolvarea chestiunii ungare din Slovacia si Romania nu ar trebui sa fie o politica de prim ordin

Laszlo Kover, presedintele Parlamentului ungar, a afirmat luni ca, in fata disputelor cu Statele Unite, diplomatia ungara ar trebui sa isi caute noi aliati in randul tarilor din regiune si a recomandat sa nu se faca o chestiune prioritara din “rezolvarea chestiunii ungare din Slovacia si Romania”.

“Nu am fost niciodata foarte buni la diplomatie. Nu ar trebui sa incercam sa-i facem pe americani sa ne iubeasca acum. Trebuie sa ne gasim aliati in alta parte. Cei cu care ‘vaslim in aceeasi barca’, chiar daca la puntile inferioare.  Ei sunt tarile din estul si centrul Europei. Rezolvarea chestiunii ungare din Slovacia si Romania nu ar trebui sa fie o politica de prim ordin. Putem lua in calcul daca impartasesc cu noi cele mai importante provocari – problemele economice si sociale.  Dupa ce am castigat apartenenta (la Uniunea Europeana) nu este obiectivul nostru comun sa ne emancipam in cadrul Uniunii Europene? Diplomatia ungara trebuie sa se concentreze asupra acestui lucru si a cooperarii strategice cu Ungaria“, a pledat acesta, intr-un interviu acordat pentru magyarhirlap.hu si citat de  The Budapest Beacon.

Pe de alta parte, oficialul maghiar a acuzat interferenta Statele Unite in afacerile interne ale tarilor din Europa centrala si de est, mentionand in acest context si Romania. El s-a referit la declaratiile secretarului adjunct american Sarah Sewall care ar fi vorbit “deschis” despre modul in care SUA aloca milioane de dolari pentru a pune in practica diverse “planuri de actiune” in tari est-europene, in numele securitatii nationale.   

“O parte dintre acestea sunt evident tari membre ale UE, iar restul pot fi tari care aspira la statutul de stat membru, desi Sewall a mentionat doar Republica Cehia si pe noi. Pana acum, se pare ca nu suntem singurii care am pus ‘lemne ude pe foc’, ci cel mai probabil si  Slovacia, dar nu putem exclude ca rezultatele alegerilor prezidentiale din Romania sa fi jucat un rol in acest domeniu. Din aceasta, putem deduce o definitie autonoma a puterii potrivit careia din punct de vedere al securitatii nationale nu exista niciun centimetru patrat de zona care sa se situeze in afara intereselor lor.  De aici urmeaza de asemenea ca in afara de ei nicio alta tara nu poate avea suveranitate. Evenimentele recente nu pot fi interpretate separat de cele in care au monitorizat convorbirile telefonice ale celui mai important politician al aliantei europene, Angela Merkel”, a spus acesta.

Interventia sa vine dupa ce premierul ungar, Viktor Orban, a acuzat in urma cu o saptamana Statele Unite de ingerinta in afacerile interne ale tarilor din Europa centrala, calificand drept “pretext” acuzatiile de coruptie lansate de Washington impotriva Budapestei, scrie AFP.

“Statele Unite nu se multumesc sa intervina, dar actioneaza activ in viata politica a tarilor Europei centrale”, a declarat Orban, in interviul sau de final de an difuzat de televiziunea publica marti seara. “Suntem intrati intr-o noua era”.

Un climat de razboi rece s-a instalat intre Statele Unite si Rusia din cauza conflictului din Ucraina, a adaugat premierul ungar, care a apreciat ca tara sa (membra a Uniunii Europene si a NATO) trebuie “sa ramana in afara acestui lucru”. “Ne vor intrati intr-un conflict in care nu avem nimic de castigat”, a sustinut acesta.
La jumatatea lui octombrie, Washingtonul a declarat persoane indezirabile sase inalti responsabili ungari, din cauza unor suspiciuni de coruptie. Aceste persoane nu au fost nominalizate, dar presa a citat numele sefului fiscului ungar. “Orice om care gandeste stie ca acuzatiile de coruptie nu sunt decat un pretext. SUA doresc influenta”, a subliniat Orban.

Presedintele Barack Obama a citat in septembrie Ungaria printre tarile care reprima societatea civila. La inceputul lui decembrie, fostul candidat republican la Casa Alba John McCain l-a calificat pe Viktor Orban drept “dictator neo-fascist” in fata Senatului. “Independenta Ungariei este atacata”, a reactionat Orban.

• Gandul:

Alegeri anticipate în Grecia după ce deputaţii greci nu au reuşit să aleagă un preşedinte

Parlamentul elen a eşuat luni în cea de-a treia încercare de a alege preşedintele Republicii, provocând organizarea unor alegeri legislative anticipate care ar putea să aducă la putere Syriza (stânga radicală), relatează AFP.

După eşecul înregistrat de Stavros Dimas, un fost comisar european şi candidatul Guvernului în alegerile prezidenţiale, Parlamentul urmează să fie dizolvat în termen de zece zile.

Premierul Antonis Samaras a anunţat că-i va cere actualului preşedinte, Carolos Papoulias, să convoace alegeri legislative anticipate pe 25 ianuarie. Dimas, care avea nevoie de 180 de voturi în al treilea tur de scrutin, a obţinut doar 168, exact ca în urmă cu şase zile, când a avut loc turul doi. În primul tur el a obţinut 160 de voturi.

Bursa de la Atena a înregistrat o pierdere de 11% după acest rezultat. Pieţele se tem de venirea la putere a partidului Syriza (extremă stânga), care se clasează pe primul loc în intenţiile de vot potrivit unor sondaje.

Prima declaraţie a liderului acestui partid, Alexis Tsipras, a fost fără echivoc. Prin acest vot, a spus el, poporul şi-a arătat “voinţa de a pune capăt politicilor de austeritate”.

Grecia a fost ţara cea mai afectată de criza datoriilor. Ea a fost salvată de la faliment de către creditorii săi internaţionali – FMI, UE şi BCE -, care s-au angajat să-i împrumute 240 de miliarde de euro în schimbul unei politici economice foarte dificile pentru greci, dintre care peste un sfert sunt şomeri.

Măcelul provocat de Statul Islamic în Siria, la 6 luni de la înfiinţarea “califatului”

Aproape 2.000 de persoane din Siria, majoritatea membri ai unui important trib sunnit, au fost executate de către gruparea Statul Islamic (SI) de la anunţarea, la sfârşitul lui iunie, a înfiinţării unui “califat”, a denunţat duminică un ONG, relatează AFP.

“Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a putut să documenteze execuţia a 1.878 de persoane de către Statul Islamic, în Siria, de când (gruparea) şi-a anunţat «califatul», pe 29 iunie, şi până pe 27 decembrie”, anunţă ONG-ul, care dispune de o reţea de surse civile, medicale şi militare.

Aceste victime au fost executate prin împuşcare, decapitare sau lapidare până la moarte în provinciile Deir Ezzor (est), Hassaka (nord-est), Rakka şi Alep (nord), Homs şi Hama (centru), potrivit Observatorului. Dintre cele 1.878 de persoane, 1.175 sunt civili, inclusiv patru copii şi opt femei. Printe ele se află 930 de membri ai tribului sunnit shaitat, care s-a ridicat împotriva SI în vară, în estul Siriei.

De asemenea, gruparea teroristă sunnită a executat 502 militari şi membri ai miliţiilor care susţin regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în confruntări armate sau după ce i-a răpit.

Statu Islamic a ucis inclusiv 120 dintre membrii săi – care au încercat, în majoritatea cazurilor, să fugă pentru a se întoarce în ţările lor -, dar şi 80 de rebeli sirieni şi membri ai grupării rivale Frontul Al-Nusra, aripa siriană a reţelei teroriste Al-Qaida.

Observatorul apreciază că numărul real al persoanelor executate este mai mare de 1.878, din cauza sutelor de persoane date dispărute şi care se află în carcerele SI.

Potrivit unor analişti, execuţiile comise de către jihadiştii din cadrul SI, adesea filmate şi difuzate pe Internet, au scopul să terorizeze civilii şi grupurile care încearcă să se ridice împotriva organizaţiei şi, totodată, să atragă noi jihadişti în rândul grupării.