CAPITALISM ORWELLIAN. Ce inseamna “reforma pietei muncii” in Italia: SPIONAREA ANGAJATILOR CE LUCREAZA LA DISTANTA

• Lettera43.it: „Jobs Act”, controversa privind controlul la distanță

Camusso împotriva controlului la distanță. Este el în conformitate cu UE? Și da și nu. Poletti încearcă să ne liniștească.

Sindicatele, în frunte cu “Confederația Generală Italiană a Muncii” (CGIL), sunt împotriva dezmembrării Statutului lucrătorilor – de această dată e vorba de articolul 4, care reglementează monitorizarea la distanță a angajaților, de către societățile la care lucrează,  numai de comun acord cu sindicatele.

CAMUSSO ÎMPOTRIVA BIG BROTHER

Susanna Camusso nu se ferește de cuvinte: „Prevederea referitoare la controlul la distanță este un spionaj asupra lucrătorilor” și „o formă de Big Brother”. „Sunt foarte îngrijorată”, a adăugat secretarul național al CGIL, „ne confruntăm cu o idee șocantă privind viața oamenilor, care împiedică angajatul să fie liber.”

La rândul său, ministerul a dat asigurări că prevederea privind controlul la distanță inclusă în decretul de punere în aplicare a „Jobs Act” nu reduce în nici un fel obligațiile angajatorilor și că aceasta este „în conformitate cu liniile directoare ale garantării vieții intime”. Potrivit ministrului Giuliano Poletti, legea „aliniază reglementările prevăzute de Statutul lucrătorilor la inovațiile tehnologice.”

De la Constituție la Europa: limitele controlului asupra lucrătorilor

Prin urmare, supravegherea video la locul de muncă ar putea să nu mai aibă limite. În ciuda garantării dreptului lucrătorului la viață intimă într-o serie de documente, începând cu Constituția [n.tr. italiană].

Articolul 41 prevede: „Inițiativa economică privată este liberă. Nu se poate desfășura în contradictoriu cu utilitatea socială sau în așa fel încât ar putea cauza daune securității, libertății sau demnității umane. Legea determină programele și controalele oportune, ca activitatea economică publică sau privată să fie îndreptată și coordonată în scopuri sociale.”

Dar și Europa ține aceasta sub observație.

DOCUMENTELE ȘI CHARTELE. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei arată că utilizarea IT ar trebui să fie ghidată de reguli menite să „minimizeze riscul de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale lucrătorilor”, în timp ce Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul la „viață privată”, inclusiv în cadrul activităților remunerate. Există, de asemenea, recomandarea din 2010 a Comitetului de Miniștri al Consiliului UE privind protecția persoanelor fizice ca parte a utilizării automate a datelor cu caracter personal în activități de „filaj” [„profiling”], Principiile directoare pentru protecția persoanelor în cadrul supravegherii video, și în cele din urmă, Carta socială europeană și Codul cu privire la protecția datelor cu caracter personal ale lucrătorilor (Organizația Internațională al Muncii, 1997).

RECOMANDAREA UE. Pe 1 aprilie 2015, Consiliul european a făcut statelor membre o recomandare privind legile în domeniul muncii, confidențialității și noilor tehnologii. În primul rând, UE stabilește că controlul la distanță trebuie să aibă drept scop protecția securității angajaților. Nici un fel de monitorizare nu va fi efectuată în locuri de agrement sau în vestiare. Toate măsurile trebuie apoi să fie supuse unei discuții cu sindicatele.

Propunerile făcute de Fincantieri și Elior

Precedentele existente în privința controlului la distanță al angajaților au declanșat mai multe controverse. Fincantieri, de exemplu, a solicitat aplicarea unui microcip în cizmele sau în căștile angajaților săi. Subliniind, totodată, că nu ar urma să fie folosite în scopul monitorizării. Giuseppe Bono, administratorul delegat al Fincantieri, se gândea deja în luna iulie că „poate vom pune microcipuri în cizmele lucrătorilor să știm exact unde sunt”. O idee care s-a transformat apoi într-o propunere concretă.

Chiar și Obi, lanțul de magazine de bricolaj din Piacenza, s-a gândit la o brățară vibratoare pentru a monitoriza timpii de răspuns către clienți. Dar apoi s-a renunțat la idee. A fost, însă, dusă la îndeplinire ideea grupului Elior, administrator al barurilor restaurantului MyChef din Bologna, care a cerut angajaților să poarte o centură cu GPS în timpul turei de noapte.

• Ansa.it: Înaltul responsabil italian în domeniul protecției confidențialității își avertizează guvernul în legătură cu filajul permis prin „Jobs Act”. Boldrini solicită clarificarea măsurii lucrător de la distanță

Roma, 23 iunie – Șeful Agenției de garantare a protecției datelor confidențiale din Italia a avertizat marți guvernul cu privire la riscurile de filaj [„profiling”] inerente măsurilor de monitorizare la distanță prevăzute de „Jobs Act”, proiect de lege-far pentru reformarea pieței forței de muncă – la fel cum Președintele Camerei, al treilea cel mai important om în stat, a cerut o clarificare extrem de necesară privind aceste presupuse mișcări de spionare.

Controversatul „Jobs Act” propus de guvern nu trebuie să permită „forme nejustificate și invazive de control” a angajaților, a declarat șeful protecției confidențialității din Italia, Antonello Soro. „Monitorizarea strânsă a sistemelor și resurselor nu trebuie să se traducă în filajul nejustificat al forței de muncă”, a declarat Soro parlamentului în raportul său anual. „Este mai important a reconcilia cererile din partea companiilor pentru o eficiență crescută cu protecția drepturilor angajaților”, a subliniat el.

Cu toate acestea, a adăugat el, în lumea interconectată de astăzi o formă de supraveghere este inevitabilă.

„Întregul glob este conectat, astfel că toți suntem vulnerabili”, a spus el.

Controversa a fost declanșată săptămâna trecută de modificările propuse în domeniul legislației muncii pentru angajații ce lucrează la distanță – cei care nu lucrează într-un birou convențional – în conexiune cu „Jobs Act” propus de guvern. În conformitate cu aceasta propunere legislativă, nu există nici o cerință pentru un acord al sindicatului sau o aprobare la nivelul ministerului pentru sporirea controalelor asupra angajaților „la distanță” prin utilizarea computerelor și telefoanelor acelor angajați de către angajatorii lor.

Președinta Camerei Inferioare a Parlamentului, Laura Boldrini, a declarat că speră ca dezbaterea parlamentară a măsurii să aducă „claritate ca răspuns la îndoielile care au apărut în ultimele zile.”

traducere pentru Cuvantul Ortodox de s.m.