GUVERNUL OPREA. Solutia “militara” pentru strunirea coloniei?/ LEGEA RAPORTULUI CENTRU – PERIFERIE: maximizarea profitului peste cadavrele “aborigenilor”/ RAPORTUL DEPARTAMENTULUI DE STAT SUA. Ipocrizie americana si o neobisnuita implicare in viata politica interna. SE VOR OFICIALIZA “LISTELE NEGRE”?

26-06-2015 37 minute Sublinieri

gabriel_oprea_klaus_iohannis_82586200

  • Liga Oamenilor de Cultura Bontindeni/ Valer Simion Cosma: 

Un prim-ministru pentru liniștea ta

În 28 februarie 1945, își încheia scurtul mandat de prim ministru al României generalul Nicolae Rădescu. Fusese prim-ministru aproape trei luni, înlocuind un alt general care preluase frâiele puterii după debarcarea altui general, mult mai cunoscut…  Sunt mai bine de 70 de ani de atunci, de la acel context geopolitic delicat, când „adversarii noștri erau cu ochii pe noi” iar proaspeții noștri aliați „urmăreau atent tot ce facem”.

Ca și atunci, azi „nu ne permitem dispute politice interne care să afecteze securitatea țării. Cuvintele îi aparțin fostului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu, actualmente re-înscăunat ca director al Serviciului de Informații Externe. De formație istoric și cu patalama de profesor universitar în domeniu. Consacrat ca tânără speranță a politicii autohtone și cu „certe calități”, după cum confirmă un alt general, de asemenea prim-ministru al României (interimar), recent înscăunat tot din motive de criză și de asemenea preocupat în grad ridicat de „securitatea națională”. În timpul ăsta, afirmațiile grave, cu iz de responsabilitate, care subliniază contextul geopolitic sumbru, datorat unei agresivități fără precedent (și, totuși, caracteristică) a Rusiei, sunt completate de schimbări de legi pentru a permite aliațiilor noștri (alții, față de vremurile cînd aveam alte guverne de generali)  să maseze trupe și armament greu pe teritoriul țării noastre. Sunt măsuri menite să ne securizeze și să ne arate că aliații noștri sunt aici nu ca să fugă la greu.

Recent numitul prim-ministru, Gabriel Oprea, nu-și ascunde apetitul pentru viața de cazarmă, chiar dacă, în pofida macaroanelor ghenerălești ce-I împănează echipamentul și, mai ales, ego-ul hipergonflat, n-a prea pus călcâiul prin unitățile militare. Cel puțin nu alea ale MAPN. Pătruns adînc de responsabilitatea funcției și mai ales de gravitatea contextului care i-a favorizat parvenirea la ditamai locul în viitoarele manuale de istorie, generalul glossy și-a declarat din start fascinația pentru o guvernare cu un puternic suflu cazon, poate și din dorința de a accede la electoratul vulnerabil față de bărbații în uniformă (chiar și pensați) sau la cel cu apetit pentru disciplină militărească.

Toate astea – și multe alte derapaje de la ceea ce s-ar numi democrație – sunt posibile pentru că trăim o situație excepțională. În termeni populari, vremuri grele. Și nu-i vreme de fandoseli democratice, proceduri și tocmeli, așa că e cazul să fie scoasă milităria din pod, chiar și într-o variantă caricaturală, cu un personaj improvizat din intersectarea dintre ceea ce-i mai prost și fudul în armata română, cu miliardarii îngrășați de servicii în perioada de tranziție. Deși, într-o altă cheie, cazul prim-ministrului general Oprea ar putea fi considerat echivalentul capitalist al lui Ceaușescu. Adică, dacă sistemul comunist a fost atît de „corect” și emancipator încît a permis unui cizmar s-ajungă președintele României, sistemul capitalist permite unui fost bodyguard (al lui Miron Cozma) s-ajungă miliardar, general și premier (plus profesor universitar pentru mediul milităresc). Asta dacă scoatem din calcul faptul că dumnealui a fost doar detașat temporar pe lângă Luceafărul Huilei, în acele vremuri grele, de reașezare a societății românești pe temeiuri democratice și capitaliste.

Să revenim la situația excepțională. Nu trebuie să mă credeți pe mine când afirm asta. E de-ajuns să frunzăriți presa de orice fel (chiar și cea rusească, la nevoie),  pentru a observa că mulți jurnaliști și emițători de opinie lămuresc complicațiile ce-au lovit România și pericolele care nu pregetă să o hăituiască. De regulă tabloul e simplu, alb-negru, buni-răi, pentru că, deși unii intelectuali fini admit beneficiul nuanțelor și al judecăților fine, fără partizanate habotnice, recurg la astfel de simplificări pentru că, vorba cronicarului, sunt „supt vremi” și nu-i vreme de stat în cumpănă și de cântărit. Adică-i bai și noi trebuie să avem grijă să ne plasăm de partea bună a istoriei și să arătăm, într-un mod cât mai lipsit de tăgadă, că facem asta. Celor care le ard de poziționări opuse sau de pretinse neutralități (când e clar că nu-i loc de așa ceva) li se pregătesc liste cu trădători, vânduți rușilor sau oricui finanțează opinii anti-americane, în așteptarea unor pogromuri sau linșaje măcar simbolice. Situația excepțională este teoretizată și la nivel academic, o întreagă producție științifică (comparabilă în kilograme și conținut cu producția activiștilor din vechiul regim) contribuind la conturarea cât mai clară a personajelor negative și pozitive în această narațiune simplistă care împinge lumea la măcel.

Gabriel Oprea e disprețuit de multă lume. În primul rând, ofițerii de carieră îi înghit cu greu aerele napoleonice […]. Dar astea-s vremurile, musai să tacă și să vegheze la numărul și lustrul bocancilor. Apoi, dinspre politică, în afară de oportuniștii grupați din instinct de supraviețuire sub umbrela partidului său progresist, lumea l-ar băga mult mai adînc decît în subteranele tranziției din care a răsărit, datorită talentului său într-ale trădării și datorită coeficientului ridicat de securistică din pedigree-ul său. Dinspre jurnaliști, deși segmente masive din presa bine stipendiată evită să-l atace frontal, nimeni nu l-a luat vreodată în serios ca om politic, oricîte scremete și acrobații ideologice ar fi făcut. Și, deși cele schițate în rândurile de mai sus ar putea constitui argumente împotriva numirii sale ca premier plin după debarcarea operatului (plus lipsa de popularitate și reprezentativitate), tocmai această postură de intrat pe ușa din dos, plus ambiția lui de a fi luat în serios, îl fac numai bun de ocupat o astfel de funcție în vremuri grele, ce necesită mizerii tot mai explicite. Adică, compromisuri, în termeni de specialitate. Dacă unii nădăjduiesc că aliații noștri, constant preocupați de apărarea, exportarea și securizarea democrației, strâmbă din nas în fața unui produs politic ce sintetizează armonios corupția, securistica și impulsurile militărești (să nu zicem dictatoriale), le reamintesc că aceștia au realizat de multă vreme că atunci când ai de-a face cu țări din lumea a III-a, subdezvoltate, ești nevoit uneori (a se citi: e mai eficient uneori) să lucrezi cu cadre militare (fie ele făcute la umbra tunurilor financiare) pentru a menține un climat oportun investițiilor și pentru a evita eventualele derapaje autonomiste sau vreo criză de autocefalită, mai ales când faci eforturi serioase să amplifici un conflict din zonă. Plus că, așa cum arată o întreagă tradiție științifică (sprijinită/dublată de o puternică prejudecată), în astfel de țări, iremediabil orientalizate și balcanizate, despotismul (luminat sau nu)/autoritarismul este cel mai potrivit mijloc de a păstra starea generală de cumințenie și de a satisface nevoile și așteptările unei bune părți a societății. Și e un ingredient indispensabil oricărui proiect realist ce vizează civilizarea și modernizarea acestora.

Firește, exagerez și poate nu am cel mai cumpănit ton. Poate nu reușesc să pricep eu subtilitățile geopoliticii, ale guvernanței și ale ieșirii din perpetua condiție a subdezvoltării, dar turnura pe care o ia viața politică autohtonă, direcția pe care o impune Strategia de Securitate Prezindențială, sporirea prezenței pe teritoriul României a glorioasei armate americane (ceea ce ne-a transformat, oficial, într-o țintă a Rusiei și nu numai) și alte evenimente recente mă fac să cred că această situație excepțională e de lungă durată. De fapt, e necesar doar să recunoaștem că e o constantă și că mereu se vor găsi teoreticieni s-o fundamenteze „științific”, jurnaliști și intelectuali care s-o îngroașe și s-o popularizeze și „tehnocrați” + politicieni care s-o valorifice.

În încheiere, că tot ne-a vorbit prim-ministrul de militărie, aștept semnalul mobilizării și organizarea primelor alegeri libere care să consfințească această bizară (ironică?) manifestare a spiritului istoriei.

  • ActiveNews: 

Centrul, fie că e Moscova sau Washington, știe un singur lucru: maximizarea profitului, trecând peste cadavrele aborigenilor

Dacă citeşti presa pro-Kremlin afli că e „mîna SUA”. Dacă citeşti presa pro-Casa Albă afli că e un Maidan-antirusesc. Dacă facem un pas dincolo de aceste şicane şi bătălii reale geopolitice de suprafaţă vedem că e de fapt o veche schemă în joc: relaţia de putere centru-periferie a capitalului.

Să explicăm puţin. Cazul Armeniei. Oligarhii ruşi apropiaţi Kremlinului au cumpărat şi au făcut un monopol asupra energiei. Treptat au început să crească preţul. Şi tot au crescut: cine să-i oprească mai ales cînd ai şi un guvern marionetă. E cam ce s-a întîmplat şi la noi doar că la noi e cu vaselină occidentală mai puţin ruginită decît cea rusească. E schema care se repetă pe tot globul: în anumite zone se face cu mănuşi, în altele cu „democratizarea” cu bombe. Energie să fie.

Dar armenii s-au supărat. Nu mai vor să plătească şi au început protestele la Erevan. Puterea a reacţionat vrînd să înăbuşe din faşă protestul: au învăţat ceva din Maidan. Protestatarii se pare însă că nu cedează.

Ce e important să înţelegem în schema asta:

  • Capitalul, puterea hegemonică, că e Moscova, că e Berlin sau Washington ştie un singur lucru: maximizarea profitului fără limite, trecînd peste cadavrele „aborigenilor”.
  • Centrul, că e Moscova, că e Berlin sau Washington, vrea şi tinde să transforme puterile periferice în marionete supuse, docile, servile.
  • Mass-media & elita locală sunt uşor cumpărate şi transformate în bîte ideologice puse în slujba capitalului & puterii hegemonice. Şi Moscova, şi Berlinul şi Washington-ul lucrează cu aceleaşi scheme propagandistice: bau-baul duşmanului extern (americanii pentru ruși, ruşii pentru americani şi UE … teroriştii pentru toţi) şi căutarea celui intern (coloana a 5-a vîndută intereselor externe) etc. Cam ce face şi establishmentul nostru jurnalistic & intelectual: despe problemele reale tăcem şi trîmbiţăm toată ziua depsre un inamic extern şi facem liste cu „trătătorii”.
  • Preţul este plătit de populaţia lăsată de izbelişte şi a căror interese sînt demult trădate.

(…)

Enervați că nu le controlează ei pe toate, americanii se plâng că unii politicieni români controlează grupuri media. Departamentul de Stat al SUA îl citează pe Tapalagă

Un raport al Departamentului de Stat al SUA denunță faptul că in România există grupuri media controlate de politicieni și tentativele de intimidare a presei.

Conform documentului menționat, ameninţările personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei.

”Chiar dacă presa independentă este activă şi exprimă o diversitate de puncte de vedere în mod nerestricţionat, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi cu grupuri politice fie deţin, fie controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Ştirile şi editorialele acestor companii media reflectă frecvent punctele de vedere ale proprietarilor. Au existat acuzaţii că proprietarii unor grupuri media au blocat ştiri care intrau în contradicţie cu interesele proprii şi i-au ameninţat pe autori”, se precizează în raportul Departamentului de Stat american privind “Practici în materie de drepturile omului în 2014”, se spune în capitolul despre România.

De asemenea, raportul menționează faptul ca anumite “companii media deţinute de politicieni precum Dan Voiculescu (Partidul Conservator) şi Sebastian Ghiță (Partidul Social-Democrat) au avut atacuri verbale repetate la adresa jurnaliştilor care au relatat despre afaceri controlate de ei sau despre activităţile Guvernului”.

“În ianuarie, peste 340 de jurnalişti din întreaga ţară au protestat, denunţând «practici media degradante» folosite de un post tv deţinut de Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalagă, analist al site-ului de ştiri Hotnews, a semnalat că Ghiţă a făcut declaraţii pe care el şi familia lui le-au considerat acte de intimidare. Ghiţă a replicat că nu l-a ameninţat pe Tapalagă, spunând că doar a fost enervat de jurnalist. Tapalagă şi site-ul pentru care lucrează au scris în mod repetat despre contracte ale companiilor deţinute de Ghiţă cu instituţii guvernamentale”, notează raportul.

Departamentul de Stat al SUA a pus tunurile pe România. Critici dure pentru “discriminarea romilor şi a homosexualilor”. ATAC fără precedent la adresa BOR. Petre Țuțea, pro-nazist

Departamentul de Stat al SUA a dat publicității joi, 25 iunie, Raportul Internațional privind Respectarea Drepturilor Omului în România pentru anul 2014. Mandatat de Congresul american, Raportul funcționează ca document de informare în privința politicilor de guvernare și de asistență externe.

În viziunea americană, printre problemele pe care le are România în ceea ce privește drepturile omului, se numără: răspândirea punctelor de vedere “antisemite, rasiste, xenofobe și naționaliste pe internet”, discriminarea “sistematică” a romilor dar și “discriminarea homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor si transsexualilor”.

Interesant este faptul că pentru Departamentul de Stat al SUA, care citează ONG-ul Apador-CH, romii care cer “taxe de protecție” ca să nu-ți zgârie mașina în parcare sunt “parcagii care obțin un venit găsindu-le șoferilor spații de parcare în schimbul unui bacșis”.

În altă ordine de idei, Biserica Ortodoxă Română este instituția țintită cel mai mult de criticile departamentului de stat al SUA,  în acest raport.

BOR este acuzată că nu a retrocedat bisericile și proprietățile confiscate de comuniști către Biserica Greco-Catolică, “încalcând hotarâri judecatoresti în acest sens. De asemenea, guvernul nu a luat masuri pentru a retroceda bisericile greco-catolice confiscate de conducerea comunista dupa al Doilea Razboi Mondial”.

BOR mai este acuzată că a cerut autorităților locale din Botoșani să îndepărteze niște umbrele în culorile steagului LGBT. “În luna septembrie, Biserica Ortodoxa a cerut autoritatilor locale din Botosani sa îndeparteze umbrelele menite sa asigure umbra la mesele asezate într-o zona de relaxare din centrul vechi al orasului. Cele 40 de umbrele în culorile curcubeului au fost considerate de preotii ortodocsi un simbol al comunitatii LGBT. Autoritatile au aprobat cererea si au îndepartat umbrelele”, scriu americanii. 

De asemenea, Biserica Ortodoxă este acuzată pentru că un monah de la Mânăstirea Petru-Vodă a făcut declarații antisemite. “În datele de 28 mai si 21 iunie, calugarul ortodox Teodot a facut declaratii antisemite în timpul unei slujbe la Mânastirea Petru-Voda si în timpul unei slujbe organizate la Ciolpani, cu ocazia sarbatoririi a 87 de ani de la înfiintarea Miscarii Legionare. Federatia Comunitatilor Evreiesti din România, Institutul Elie Wiesel si Centrul pentru Monitorizarea Antisemitismului în România (MCA România) au solicitat Bisericii Ortodoxe si autoritatilor sa ia masuri. Biserica Ortodoxa a respins acuzatiile ca membrii clerului sau promoveaza antisemitismul si a cerut superiorilor calugarului sa ia masuri împotriva acestuia. Autoritatile nu au luat nicio masura legala împotriva lui Teodot”, se arată în raportul departamentului de stat al SUA.

Raportul face referire și la cazul romilor din Pata Rât, Cluj, care au fost relocați de autorități, Biserica Ortodoxă fiind implicată și atunci. În 2011, atunci când Consiliul Local Cluj a hotărât evacuarea romilor de pe Strada Coastei din Cluj-Napoca pentru ca terenul de 5000 metri pătrați să fie atribuit Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vederea construirii noului sediu al Facultății de Teologie Ortodoxă și al internatului instituției, ÎPS Părinte Mitropolit Andrei Andreicuț declara că ”locul nu era potrivit pentru locuințele țiganilor”.

Documentul critică faptul că unele autorități locale au ridicat statui sau au denumit străzi după persoane din perioada interbelică. Referințele se referă la “strada Petre Țuțea” din Timișoara și statuia lui Mircea Vulcănescu din București sau declararea lui Valeriu Gafencu drept cetățean de onoare al Târgu Ocnăi.

“Ocazional, unele autoritati locale si municipale au omagiat legionari, au permis construirea de monumente comemorative dedicate unor figuri istorice pro-naziste si unor negationisti ai Holocaustului si au dat numele lor unor strazi”.

Departamentul de stat al SUA critică România și pentru “lipsa de educație sexuală adecvată vârstei în rândul adolescenților” dar și pentru “numărul mare de asolescente însarcinate”.

În condițiile în care România se confruntă cu cea mai gravă criză a natalității din ultimii 70 de ani, SUA critică țara noastră pentru “lipsa alocarii de fonduri pentru programe de contracepție”.

Un paragraf ciudat este acela în care unele ONG-uri, fără să fie numite, sunt citate pentru că “Ofensa adusa însemnelor statului (stema, drapelul sau imnul national) este o infracțiune ce se pedepsește cu închisoarea” și atentează la libertatea de exprimare.

Este interesant de remarcat care sunt ONG-urile pe care le citează Departamentul de Stat al SUA: Apador-CH (organizație care a refuzat să se implice în cazurile abuzurilor asupra sătenilor de la Pungești; ONG pro homosexualitate), Accept( ONG pro homosexualitate), Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice( ONG fondat de Florin Buhuceanu, președintele Accept, pro homosexualitate), Active Watch (ONG-ul lui Mircea Toma) și Centrul pentru Resurse Juridice (ONG fondat de Fundația Soros în 1998).

Raportul integral se găsește pe pagina de internet a Ambasadei SUA de la București.

Departamentul de Stat al SUA a dat publicitatii miercuri, 25 iunie 2015, raportul pe drepturile omului (Human Rights Report) pentru 2014. Raportul are o intreaga sectiune care se refera la JUSTITIA din Romania, conform flux24.ro.

Astfel, printre altele, in raport se vorbeste despre “abuzuri” in cazul unor arestari preventive. “Potrivit unor ONG-uri care se ocupa de drepturile omului, în multe cazuri, autoritatile au prelungit automat arestarea preventiva, chiar daca motivele initiale ale arestarii nu mai existau”, afirma raportul.

Raportul condamna si “telejustitia”, cand fragmente din interceptari din dosare sunt facute publice. “Unii judecatori s-au plâns ca mediatizarea excesiva a acestor cazuri [de coruptie] i-a împiedicat pe inculpati sa beneficieze de un proces echitabil”, afirma raportul.

“Dupa intrarea în vigoare a noului Cod de Procedura Penala si ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistratilor cu presa, stabilind limite în cazul informatiilor pe care procurorii le pot dezvalui pe parcursul anchetei”, se mai arata in raport. Ghidul respectiv, insa, nu este respectat.

Raportul mai mentioneaza ca Romania a fost condamna in repetate randuri de CEDO pentru incalcarea articolului 6 din conventie, care vorbeste despre dreptul la un “proces echitabil”.

Exista probleme cu interceptarile, care in unele cazuri sunt facute ilegal, se mai spune in Raport

Alte principale probleme in cazul Romaniei sunt:
– hartuirea si relele tratamente aplicate detinutilor si romilor de catre politie si jandarmi;
– conditiile deficitare din penitenciare;
– încercarile continue ale unor politicieni de a compromite independenta justitiei;
– amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor au subminat libertatea presei;
– sistemul judiciar a luat masuri pentru punerea sub acuzare si pedepsirea functionarilor de stat care au comis abuzuri, dar autoritatile au amânat în mod repetat procesele referitoare la presupuse cazuri de abuzuri ale politiei, multe dintre ele încheindu-se cu achitarea politistilor.

– Guvernul nu a luat masuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul guvern comunist;

Un raport detaliat despre situatia libertatii religioase din Romania va fi dat publicitatii in curand de catre Departamentul de Stat, unde aceasta problema va fi abordata pe larg.

Mai jos, rezumatul tradus în limba română al The annual Country Reports on Human Rights Practices publicat de Ambsada SUA la București:

România este republica constitutionala cu un sistem parlamentar democratic si multipartit. Pe 2 noiembrie si 16 decembrie au avut loc alegeri prezidentiale, iar observatorii electorali au constatat nereguli la cele doua tururi ale alegerilor, inclusiv existenta unui numar insuficient de sectii de votare pentru numarul mare de români din diaspora.

Parlamentul bicameral (Parlamentul României) este constituit din Senat si Camera Deputatilor, iar reprezentantii din ambele camere sunt alesi prin vot popular. În 2012, în tara s-au organizat alegeri parlamentare pe care observatorii le-au considerat în general lipsite de nereguli. Autoritatile au mentinut eficient controlul asupra fortelor de securitate.

Printre problemele serioase de drepturile omului s-au numarat hartuirea si relele tratamente aplicate detinutilor si romilor de catre politie si jandarmi, inclusiv moartea a cel putin unei persoane, cauzata de politie. Coruptia guvernamentala a ramas o problema raspândita care a afectat toate sectoarele societatii. Discriminarea sociala sistematica a romilor le-a afectat acestora dreptul la educatie, locuinta, îngrijire medicala si oportunitati de angajare adecvate.

Alte probleme de drepturile omului semnalate în cursul anului au inclus conditiile deficitare din penitenciare si încercarile continue ale unor politicieni de a compromite independenta justitiei. Guvernul nu a luat masuri eficiente pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul guvern comunist. Amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor au subminat libertatea presei. S-au semnalat în continuare cazuri de violenta împotriva femeilor si de discriminare a acestora. Au existat unele acte si declaratii antisemite si mass-media a continuat sa publice articole antisemite. S-au raspândit în continuare puncte de vedere antisemite, rasiste, xenofobe si nationaliste pe internet. Institutiile guvernamentale nu au acordat asistenta adecvata persoanelor cu dizabilitati si au neglijat persoanele institutionalizate cu dizabilitati. Romii au fost discriminati sistematic de catre societate. Discriminarea homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor si transsexualilor (LGBT), dar si a persoanelor bolnave de HIV/SIDA, în special copiii, de catre societate, au continuat sa fie o problema. Drepturile angajatilor au fost în continuare o problema.

Sistemul judiciar a luat masuri pentru punerea sub acuzare si pedepsirea functionarilor de stat care au comis abuzuri, dar autoritatile au amânat în mod repetat procesele referitoare la presupuse cazuri de abuzuri ale politiei, multe dintre ele încheindu-se cu achitarea politistilor.

Sectiunea 1: Respectarea integritatii persoanei, inclusiv dreptul de a nu fi supusa la:

a. Privare arbitrara sau ilegala de viata

S-a semnalat cel putin un caz de ucidere arbitrara si ilegala a unei persoane de catre autoritati sau agentii acestora.

În seara zilei de 4 martie, Sectia 10 Politie din Bucuresti l-a dus pe Daniel Gabriel Dumitrache, un tânar rom de 26 de ani, la sediu, pentru încasare de taxe ilegale de parcare într-o parcare. Conform Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului în România – Comisia Helsinki (APADOR-CH), Dumitrache era „parcagiu” si obtinea un venit gasindu-le soferilor spatii de parcare în shimbul unui bacsis. Conform APADOR-CH, alti parcagii din zona au semnalat ca au fost hartuiti de catre politie. Politistii le-au spus membrilor familiei ca Dumitrache a murit la scurt timp dupa miezul noptii. Nu au oferit detalii suplimentare. Rudele au sustinut ca erau vânatai pe corpul decedatului. La trei zile dupa moartea lui Dumitrache, politia a emis un comunicat de presa în care se sustinea ca i s-a facut rau în arestul politiei si, desi a primit îngrijiri medicale, a decedat la scurt timp. Conform comunicatului, corpul sau nu prezenta urme de violenta. Potrivit raportului medicului legist, cauza mortii lui Dumitrache a fost o ruptura de splina. Dupa o ancheta interna, politia l-a arestat pe ofiterul George Stefan Isopescu pentru loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Conform presei, Isopescu a fost eliberat în iunie sub control judiciar si mutat la o alta sectie. La sfârsitul lunii octombrie, cazul era în continuare pe rol.

În decembrie 2013, autoritatile l-au acuzat pe ofiterul de politie George Bogdan Grigoras de omor calificat pentru împuscarea unui barbat din satul Tapu (judetul Sibiu) în 2013. La mijlocul lunii noiembrie, cazul era înca pe rol.

În 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc a fost autorizat sa demareze anchete penale ale crimelor comuniste descoperite în activitatea sa de cercetare. La cererea institutului, în august 2013, Parchetul General a început anchete penale împotriva membrilor conducerii penitenciarelor comuniste. În iunie si august, Parchetul General i-a acuzat de crime împotriva umanitatii pe comandantii Alexandru Visinescu si respectiv Ion Ficior, despre care se spune ca sunt vinovati de moartea a 12 persoane si încarcerarea a alte 103 persoane,. Pe 22 octombrie, instanta a dispus punerea sub sechestru a averii lui Visinescu. Cazurile se aflau pe rol la jumatatea lui noiembrie.

b. Disparitii

Nu s-au semnalat cazuri de disparitii sau rapiri motivate politic.

c. Tortura si alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante

Constitutia si legislatia interzic astfel de practici; totusi, ONG-uri si mass-media au semnalat cazuri de maltratare si abuzuri asupra detinutilor, persoanelor cercetate în stare de arest, romilor si altor cetateni, în primul rând prin uz excesiv de forta, inclusiv batai aplicate de politie. Presa a a semnalat astfel de cazuri în Galati, Constanta, Târgu Jiu, Craiova, Piatra Neamt, Resita, satul Turburea si alte localitati. În cele mai multe cazuri, ofiterii de politie implicati au fost exonerati.

Seful Politiei din Piatra Neamt a demisionat în martie dupa ce a fost surprins de camerele de supraveghere din sectie în timp ce lovea o fata de 14 ani cu pumnii si cu picioarele. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a început o ancheta, ramasa în curs la sfârsitul lunii octombrie. S-a demarat de asemenea anchetarea ofiterului de politie care fusese de serviciu în ziua incidentului, sub suspiciunea ca a facut publica înregistrarea.

Conditiile din închisori si centrele de detentie

Conditiile din închisori au continuat sa fie dure si, în unele cazuri, sub standardele internationale. Abuzurile asupra detinutilor, de catre autoritatisau alti detinuti au fost în continuare o problema.

Conditii fizice: Potrivit Administratiei Nationale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului de Justitie, pe 31 august, 637 de persoane, dintre care 1.568 femei si 338 minori, se aflau în penitenciare sau centre de detentie pentru minori. De la începutul lunii septembrie, capacitatea legala a sistemului de penitentiare era de 29.989 de locuri. Conform statisticilor oficiale, suprapopularea a reprezentat o problema, în unele penitenciare, nu s-a respectat suprafata standard de 4 m² per detinut, conform recomandarilor Comisiei pentru Prevenirea Torturii a Consiliului Europei. Detinutii au avut acces la apa potabila. Unele închisori au oferit acces insuficient la servicii medicale, iar hrana a fost de proasta calitate si insuficienta. În unele închisori nu au existat încalzire si ventilatie adecvate si iluminatul a fost insuficient.

APADOR-CH a semnalat faptul ca cele mai multe dintre închisori erau suprapopulate, mai ales penitenciarele din Craiova, Braila si Satu Mare, precum si centrul de arest preventiv din judetul Iasi. APADOR-CH a mentionat si conditiile inadecvate din unele închisori, inclusiv accesul insuficient la servicii medicale, proasta calitate a mâncarii, igrasia din bucatarii, personalul insuficient, numarul prea mic de bai si activitatile educationale insuficiente. APADOR-CH a criticat de asemenea lipsa tratamentului adecvat cu substante de substitutie pentru fostii dependenti de droguri. ONG-ul a declarat ca cele mai multe spatii destinate arestului preventiv ofera conditii inadecvate. Astfel, acestea erau plasate în subsolul cladirilor, fara lumina naturala si instalatii sanitare. La vizita efectuata în luna mai la centrul de arest preventiv din Iasi s-au constatat conditii inadecvate, inclusiv suprapopulare excesiva, ventilatie inadecvata si lipsa luminii naturale. Celulele nu aveau toalete, dusuri sau chiuvete, iar detinutii nu aveau voie sa foloseasca toaletele noaptea. În unele centre de arest preventiv nu exista posibilitatea organizarii de întâlniri confidentiale între detinuti si rudele sau avocatii lor.

Potrivit presei si ONG-urilor, în unele cazuri persoanele încarcerate si-au agresat si abuzat colegii de celula.

Conform raportului anual al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, 102 persoane au decedat în închisoare în 2013, 26 dintre acestea suferind o moarte violenta. Într-unul dintre cazuri, cel al mortii lui Catalin Resmovici, survenita la sfârsitul anului 2013, autoritatile au declarat ca Resmovici a decedat în urma unei supradoze, în timp ce familia acestuia a sustinut ca trupul prezenta urme de violenta, inclusiv dinti sparti, un brat rupt si rani grave la cap. Familia a depus o plângere penala în luna ianuarie. Membrii familiei au declarat presei în februarie ca desi au depus mai multe plângeri penale, autoritatile de resort le-au ignorat si nu au început o ancheta. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie a raspuns ca acest caz nu este de competenta sa.

Pâna la mijlocul lunii iunie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în 11 cazuri pentru conditiile neadecvate si tratamentele inumane si degradante din închisori.

Administratie: nu s-au semnalat evidente neadecvate ale detinutilor. Legislatia prevede pedepse alternative la închisoare pentru persoanele care au comis infractiuni lipsite de violenta, inclusiv sentinte de închisoare cu suspendare, sentinte executate la locul de munca sau amenzi penale. Conform ONG-urilor care se ocupa de drepturile omului, autoritatile au înregistrat unele progrese în ceea ce priveste aplicarea celor patru regimuri de detentie: închis, semi-închis, semi-deschis si deschis pentru diferite categorii de detinuti. Conform relatarilor, detinutii care executa pedepse în regim semi-deschis si deschis au beneficiat de plasarea lor în tipul de penitenciar adecvat sentintei primite. Cu toate acestea, APADOR-CH a declarat ca, din pricina accentului pus pe specializarea penitenciarelor pe tipuri de regim, unii dintre detinuti au fost plasati în penitenciare aflate la mare distanta fata de localitatea lor de resedinta. Aceasta politica a fost o problema mai ales în cazul detinutilor femei, din cauza numarului mai mic de penitenciare pentru femei specializate pe tipuri de regim de detentie.

În luna septembrie, guvernul a modificat legea referitoare la avocatul poporului pentru a crea un mecanism de prevenire a torturii si respectare a drepturilor omului în închisori. Un judecator delegat a analizat plângerile detinutilor în fiecare închisoare. Detinutii au putut primi vizitatori. Prevederile legale ofera tuturor cultelor acces nerestrictionat la detinuti, iar autoritatile le-au permis acestora respectarea ritualurilor religioase. Detinutii au putut depune plângeri catre autoritatile judiciare fara a fi cenzurati. Conform noului Cod Penal, este obligatorie o evaluare a cazului fiecarui detinut în vederea eliberarii conditionate atunci când acesta a executat doua treimi din pedeapsa.

Monitorizare independenta:< guvernul a permis efectuarea de vizite de monitorizare în penitenciare de catre observatori independenti pe probleme de drepturile omului, astfel de vizite având loc în decursul anului. Dupa vizitarea unui numar semnificativ de închisori, centre de detentie si centre de arest preventiv ale politiei în cursul anului, APADOR-CH a criticat conditiile din penitenciare.

Îmbunatatiri: guvernul si-a continuat eforturile, inclusiv prin parteneriate cu ONG-urile, de a îmbunatati conditiile dure; de a îmbunatati conditiile din celule; de a asigura mai multe activitati zilnice, mai multe cursuri de pregatire si programe educationale; de a opri raspândirea HIV si tuberculozei. În urma vizitei efectuate pe 28 iulie la centrul de detentie pentru minori si tineri din Craiova, a doua din acest an, APADOR-CH a constatat vopsirea camerelor, repararea instalatiei electrice si achizitionarea de noi saltele. Guvernul a crescut numarul de locuri disponibile în penitenciare prin constructia/repararea si modernizarea precum si prin programe de pregatire la închisorile de la Aiud, Codlea, Giurgiu, Iasi, Poarta Alba, Jilava si Tichilesti. De asemenea, a dezvoltat proiecte de asistenta sociala si educatie si a pus în aplicare o strategie elaborata în 2013 cu scopul de a reduce comportamentul agresiv în închisori.

d. Arestul si detentia arbitrare

Constitutia si legislatia interzic arestul si detentia arbitrare, iar guvernul a respectat, în general, aceste interdictii.

Rolul aparatului de politie si securitate

Ministerul Administratiei si Internelor are în subordine Inspectoratul General al Politiei Române (IGPR), jandarmeria, politia de frontiera, Departamentul de Informatii si Protectie Interna (DIPI) care coordoneaza culegerea de informatii despre crima organizata si coruptie si Directia Generala Anticoruptie. Seful DIPI este numit de prim-ministru. Inspectoratul General al Politiei Române este împartit în directii generale si 42 de directii regionale pentru fiecare judet si orasul Bucuresti. Serviciul Român de Informatii (SRI), serviciul national de securitate, se ocupa de problemele legate de terorism si securitatea nationala. Directorul SRI este numit de Parlament, la propunerea presedintelui tarii. SRI prezinta un raport anual de activitate Parlamentului, care are o comisie permanenta de supraveghere a activitatii SRI. Plângerile referitoare la comportamente necorespunzatoare ale politiei sunt analizate de catre comisiile disciplinare interne de la sectiile la care lucreaza ofiterii acuzati.

În cursul anului, autoritatile au anchetat 189 de ofiteri de politie pentru posibile încalcari ale drepturilor omului. Un ofiter a fost sanctionat cu amenda administrativa, unul a primit amenda penala; anchetatorii au exonerat alti 127 de ofiteri si au trimis cazurile a noua ofiteri catre instante (un ofiter a fost condamnat pentru purtare abuziva). Anchetele continua în celalalte cazuri.

Procedurile de arestare si tratamentul detinutilor

Legea prevede ca doar judecatorii pot emite mandate de arestare si perchezitie, iar guvernul a respectat în general aceasta prevedere în practica. Conform legii, autoritatile au obligatia, la momentul arestarii, sa îi informeze pe cei re?inu?i ce acuzatii li se aduc si ce drepturi legale au, inclusiv ca au dreptul de a nu spune nimic si ca au dreptul la un avocat. Politia trebuie sa le explice celor retinuti ce drepturi au în limba pe care acestia o înteleg, înainte de le lua o declaratie. Autoritatile trebuie sa aduca persoanele retinute în fata unei instante în termen de 24 de ore de la arestare. Desi în general, autoritatile au respectat aceste prevederi în practica, pe parcursul anului s-au semnalat unele abuzuri. Conform legii, instantele judecatoresti pot decide judecarea în stare de libertate si arestul la domiciliu. Exista, de asemenea, un sistem de eliberare pe cautiune dar a fost rar folosit în practica. Detinutii au dreptul la asistenta juridica si, în cele mai multe cazuri, acestia au avut acces imediat la asistenta juridica oferita de un avocat ales de ei. Autoritatile au furnizat detinutilor cu o situatie materiala precara asistenta juridica din oficiu. În momentul arestarii, ofiterul de politie trebuie sa îl contacteze pe avocatul persoanei retinute sau baroul local pentru a solicita un avocat. Persoana retinuta are dreptul la o întâlnire privata cu avocatul înainte de prima audiere. Avocatul poate fi prezent în timpul audierii sau al interogatoriului. De asemenea, persoanele retinute si-au putut contacta imediat familiile. Legea permite politiei sa conduca la sectie, fara mandat de arestare, orice persoana care pune în pericol alte persoane sau linistea publica. Au existat acuzatii ca politia foloseste adeseori aceasta prevedere pentru a retine persoane timp de pâna la 24 de ore. Persoanele nefiind oficial retinute sau arestate, autoritatile au considerat ca dreptul la asistenta juridica nu se aplica în acest caz. APADOR-CH a criticat aceasta prevedere, sustinând ca permite abuzuri.

Arestare preventiva: În functie de caz, un judecator poate emite un mandat de arestare preventiva pe o perioada de pâna la 30 de zile. Desi instanta poate prelungi aceste termene cu câte 30 de zile, perioada de arestare preventiva nu poate depasi 180 de zile. Conform legii, instantele judecatoresti si procurorii pot fi trasi la raspundere pentru masuri nejustificate, ilegale sau abuzive. Potrivit unor ONG-uri care se ocupa de drepturile omului, în multe cazuri, autoritatile au prelungit automat arestarea preventiva, chiar daca motivele initiale ale arestarii nu mai existau.

e. Lipsa unui proces public echitabil

Constitutia prevede un sistem judiciar independent. În general, guvernul a respectat independenta sistemului judiciar, însa nu a asigurat suficient personal, spatiu si echipament necesare pentru a permite sistemului judiciar sa functioneze rapid si eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi. Un raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), facut public în luna ianuarie, mentiona ca desi guvernul a respectat Constitutia si rolul si hotarârile Curtii Constitutionale, nu si-a respectat pe deplin angajamentul de a adopta masuri anticoruptie si de a proteja sistemul judiciar de atacuri.

Procedurile de judecata

Constitutia si legislatia prevad dreptul la un proces echitabil, iar sistemul judiciar independent a aplicat acest drept în general.

Conform legii, inculpatii au dreptul la prezumtia de nevinovatie, au dreptul de a fi informati imediat si în detaliu cu privire la acuzatiile care li se aduc si au dreptul la servicii de interpretariat gratuite daca este nevoie. Legea prevede ca procesele sunt deschise publicului si ca trebuie sa se desfasoare cu celeritate, însa în multe cazuri au aparut întârzieri cauzate de numarul mare de cazuri sau de inconsecventele procedurale. Legea nu prevede judecarea proceselor cu jurati. Inculpatii au dreptul de a fi prezenti la proces. Legea prevede dreptul la asistenta juridica si dreptul de a consulta un avocat în timp util. Legea prevede ca guvernul trebuie sa puna la dispozitie un avocat pentru minorii implicati în cazuri penale; Ministerul Justitiei a platit barourile de avocati pentru ca acestea sa puna la dispozitie avocati clientilor cu situatie materiala precara. Inculpatii pot confrunta sau interoga martorii partii adverse (cu exceptia cazului în care martorii sunt agenti sub acoperire), pot aduce martori si probe în favoarea lor si pot avea la dispozitie un interpret numit de instanta. În general, legea ofera inculpatilor si avocatilor lor dreptul de a consulta si vedea dosarele de caz. Procuratura poate limita accesul la probe în cazuri care implica drepturile victimei sau securitatea nationala. Atât procurorii, cât si inculpatii, au dreptul la recurs. Inculpatii nu pot fi constrânsi sa depuna marturie contra lor însisi, dar au dreptul legal de a se abtine de la declaratii, fara sa existe consecinte juridice negative. În cazul în care fac declaratii, conform legii, declaratiile pot fi folosite împotriva lor.

În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal si un nou Cod de Procedura Penala în scopul reducerii numarului de cazuri trimise în instanta. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiza a impactului masurilor si nu a alocat resursele umane si instrumentele necesare implementarii adecvate a codurilor. Codul de Procedura Penala permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronica, însa autoritatile nu au achizitionat înca astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferente între categoriile de judecatori si functiile acestora: judecatorul de camera preliminara, care analizeaza probele si motiunile preliminare; judecatorul de drepturi si libertati; judecatorul de caz, care, conform legii trebuie sa fie diferit de judecatorul de drepturi si libertati. Cu toate acestea, unele instante nu au avut suficienti judecatori pentru a separa functiile. Codul Penal include o serie de inconsecvente. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament.

În cursul anchetei si în rechizitorii, procurorii pot dezvalui probe, inclusiv probe obtinute în urma interceptarilor. În multe cazuri, mass media a prezentat aceste informatii, în special în cazurile de coruptie. Unii judecatori s-au plâns ca mediatizarea excesiva a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpati sa beneficieze de un proces echitabil. Dupa intrarea în vigoare a noului Cod de Procedura Penala si ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistratilor cu presa, stabilind limite în cazul informatiilor pe care procurorii le pot dezvalui pe parcursul anchetei.

Prizonierii si detinutii politici

Nu au existat informatii referitoare la existenta prizonierilor sau a detinutilor politici.

Proceduri si remedii juridice civile

Instantele civile sunt independente si functioneaza în fiecare jurisdictie din tara. Persoanele fizice ?i juridice pot solicita reparatii administrative si judiciare pentru încalcarea drepturilor omului de catre agentiile guvernamentale. Reclamantii pot contesta hotarâri judecatoresti nefavorabile privind încalcari ale drepturilor omului de catre stat la CEDO dupa epuizarea tuturor solutiilor de apel în instantele din tara.

În unele cazuri, partile in procese au întâmpinat dificultati privind aplicarea verdictelor civile, deoarece procedura de aplicare a hotarârilor judecatoresti a fost nepractica si a produs întârzieri. Codul de Procedura Civila impune notarilor sa reduca numarul de cazuri noi puse pe rolul instantelor civile, prevedere ale carei efecte au început sa se faca simtite pe parcursul anului.

Decizii ale curtilor regionale de drepturile omului

În cursul anului, CEDO a emis numeroase hotarâri judecatoresti împotriva Romaniei pentru încalcarea unuia sau mai multor drepturi prevazute de Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. Marea majoritate a hotarârilor CEDO împotriva României s-au referit la încalcarea Articolului 6 al Conventiei CEDO (dreptul la un proces echitabil). Curtea a hotarât ca în unele cazuri s-au înregistrat întârzieri nejustificate ale proceselor si procese neechitabile. CEDO a hotarât ca România a încalcat dreptul la respectarea vietii private si de familie si, într-unul dintre cazuri, prevederea privind detentia legala. Hotarârile CEDO s-au aplicat în mod inconsecvent.

Retrocedarea proprietatilor

Legea din 2013 referitoare la retrocedarea proprietatilor confiscate de fostele regimuri comunist si fascist creeaza un sistem bazat pe „puncte” (un punct pentru fiecare leu din valoarea proprietatii) pentru acordarea de compensatii solicitantilor în cazul carora retrocedarea proprietatii initiale nu este posibila. Ulterior, solicitantii pot folosi punctele la licitatiile pentru proprietati de stat sau le pot transforma in bani. Obiectivul Parlamentului a fost ca aceasta lege sa urgenteze retrocedarile, optându-se pentru retrocedari în natura, oriunde este posibil acest lucru, însa autoritatile locale au blocat retrocedarile de terenuri prin neefectuarea unei inventarieri a acestora. Autoritatile centrale au permis aceste întârzieri extinzând termenul limita pentru încheierea inventarierii terenurilor. Comisiile judetene au suspendat emiterea de hotarâri de acordare de compensatii cetatenilor români care au trebuit sa-si abandoneze proprietatile din fostele teritorii românesti pierdute în sau dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial pâna la finele anului. În cele patru întâlniri avute pâna la mijlocul lunii septembrie, comisia speciala de retrocedare a proprietatilor care au apartinut comunitatilor religioase si etnice a retrocedat noua cladiri fostilor proprietari si a respins 64 de solicitari.

Au existat numeroase dispute asupra bisericilor si proprietatilor pe care Biserica Ortodoxa Româna nu le-a retrocedat Bisericii Greco-Catolice, încalcând hotarâri judecatoresti în acest sens. De asemenea, guvernul nu a luat masuri pentru a retroceda bisericile greco-catolice confiscate de conducerea comunista dupa al Doilea Razboi Mondial.

f. Amestecul arbitrar în viata privata, familie, locuinta sau corespondenta

Desi Constitutia si legislatia interzic astfel de actiuni, au existat relatari credibile ca autoritatile au recurs la interceptari electronice, încalcând aceste interdictii.

Legea permite interceptarea electronica în cazuri privind criminalitatea organizata, securitatea nationala si alte infractiuni grave. Conform Codului Penal, procurorul care ancheteaza cazul trebuie sa obtina în prealabil un mandat de la un judecator. În situatii exceptionale, când întârzierile cauzate de demersurile necesare pentru obtinerea mandatului de la judecator ar afecta grav cercetarile penale, procurorii pot initia interceptarea fara mandat judiciar, dar în termen de 48 de ore de la începerea acestei proceduri, trebuie depusa o cerere de autorizare retroactiva. În cazul unei amenintari la adresa securitatii nationale, legea securitatii nationale permite procurorului general sa solicite presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie emiterea unui mandat pentru o perioada initiala de sase luni, care poate fi prelungita pe o perioada de maxim doi ani, în intervale de câte trei luni. Unele ONG-uri pe problema drepturilor omului au semnalat existenta unei contradictii între cele doua legi în ceea ce priveste obligativitatea de a obtine aprobarea unui judecator pentru interceptare.

Sectiunea 2. Respectarea libertatilor civile, incluzând:

a. Libertatea de exprimare si libertatea presei

Constitutia asigura libertatea de exprimare si libertatea presei, iar guvernul a respectat, în general, aceste drepturi în practica. O presa independenta, un sistem judiciar în mare masura independent si un sistem politic democratic functional au contribuit la asigurarea libertatii de exprimare si a libertatii presei.

Libertatea de exprimare:Ofensa adusa însemnelor statului (stema, drapelul sau imnul national) este o infractiune ce se pedepseste cu închisoarea. Astfel de legi ce restrictioneaza libertatea de exprimare au continuat sa provoace îngrijorare în rândul presei si al ONG-urilor. Legislatia interzice si actele de „defaimare religioasa” si „ofensa publica adusa simbolurilor religioase”. Legea interzice de asemenea negarea publica a Holocaustului, precum si organizatiile si simbolurile fasciste, rasiste si xenofobe. Legislatia interzice sarbatorirea sau comemorarea persoanelor care comit crime împotriva pacii si a umanitatii, precum si promovarea ideologiilor fasciste, rasiste si xenofobe.

Libertatea presei: Restrictiile legislative privind ofensa adusa însemnelor statului, defaimarea religioasa, negarea Holocaustului, utilizarea de simboluri fasciste, rasiste si xenofobe, comemorarea persoanelor care comit crime împotriva pacii si a umanitatii, precum si promovarea ideologiilor fasciste, rasiste si xenofobe se aplica si presei scrise. Desi mass-media independenta a fost activa si a exprimat o varietate de opinii fara restrictii evidente, politicieni si persoane apropiate diferitilor politicieni sau grupuri politice au detinut sau au controlat indirect numeroase institutii de presa nationale si locale. Stirile si tonul editorial al acestor institutii au reflectat în mod frecvent vederile proprietarilor. Au existat de asemenea speculatii ca proprietarii au eliminat stirile care contraveneau intereselor lor sau i-au amenintat pe autorii unor astfel de articole.

Institutiile de presa detinute de politicienii Dan Voiculescu (Partidul Conservator) si Sebastian Ghita (Partidul Social Democrat) au agresat verbal în mod repetat jurnalisti care au relatat despre afacerile controlate de ei sau despre activitatea guvernului. În luna ianuarie, peste 340 de jurnalisti din întreaga tara au protestat fata de „practicile de presa degradante” folosite de postul de televiziune al lui Dan Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalaga, analist al portalului de stiri online Hotnews, a semnalat faptul ca Ghita a facut declaratii pe care Tapalaga si familia sa le-au considerat intimidante. Ghita a raspuns ca nu l-a amenintat pe Tapalaga si a spus doar ca reporterul l-a enervat. Tapalaga si institutia la care lucreaza au scris în mod repetat despre contractele pe care firmele lui Ghita le au cu institutii subordonate guvernului.

Unii judecatori au declarat ca relatarile presei despre cazurile de coruptie au pus o presiune nejustificata asupra lor, prin caricaturizarea lor si folosirea de apelative insultatoare si ca în unele cazuri, astfel de relatari de presa au constituit piedici în calea judecarii cazurilor pe fond.

Violenta si hartuire: Pe parcursul anului, au existat cazuri în care politicieni si cetateni au insultat sau hartuit uneori jurnalisti.

În luna august, trei jurnalisti au fost agresati în timpul unei demonstratii organizate de Antena 3 în semn de protest fata de condamnarea fondatorului sau, Dan Voiculescu, la 10 ani de închisoare pentru frauda în valoare de 60.000.000 de euro (75.000.000 de dolari). Mai multe ONG-uri si institutii de presa s-au plâns ca fortele de politie nu au intervenit pentru a opri actele de violenta.

Atât prim-ministrul Ponta, cât si fostul sau purtator de cuvânt, Mirel Palada au denigrat public jurnalisti care lucreaza pentru institutiile de presa care au criticat politicile guvernului. În luna iulie, Ponta i-a numit pe reporterii agentiei de presa Mediafax „mujahedini” si „talibani”, iar în luna august, pe pagina sa de Facebook, Palada i-a numit pe jurnalisti „dobitoci”, adaugând ca i-a executat electric cu placere”. Atât presa, cât si ONG-urile au considerat ca Ponta si Palada au intentionat sa-i intimideze pe reporterii independenti. Comentariile lui Palada l-au determinat pe prim-ministru sa îl înlocuiasca din functia de purtator de cuvânt.

Cenzura sau restrictionarea continutului: În luna mai, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat un ghid de comunicare a magistratilor care limiteaza informatiile diponibile publicului în timpul proceselor si anchetelor. Ghidul a fost actualizat conform prevederilor noului Cod de Procedura Penala. ONG-uri si jurnalisti s-au plâns ca CSM nu a luat în considerare problemele pe care le-au ridicat si au sustinut ca noul ghid de comunicare este un pas spre limitarea libertatii presei.

Jurnalisti si ONG-uri au acuzat Consiliul National al Audiovizualului (CNA) ca ia decizii motivate politic. Ei s-au plâns ca CNA, care este o institutie publica, a încalcat legea, limitând accesul la întâlnirile sale publice si blocând transmisia în direct a sedintelor.

Legile referitoare la calomnie/siguranta nationala: conform legislatiei românesti, insulta si calomnia sunt aspecte de drept civil, nu de drept penal. În 2011, fostul procuror Marcel Sânpetru a actionat-o în instanta pe Ondine Ghergut, jurnalist de investigatie la ziarul România libera, pentru ca a scris despre acuzatiile de coruptie la adresa lui Sânpetru. În luna iunie, instanta a dispus ca Ghergut sa plateasca daune si cheltuieli de judecata în valoare de 15.000 de lei (4.000 de dolari) si sa publice sentinta instantei în sapte ziare, ceea ce ar fi costat-o 300.000 de euro (375.000 de dolari). Ghergut a facut recurs si pâna la sfârsitul lunii octombrie acesta nu fusese înca judecat. ONG-uri si alte institutii de presa au sustinut-o pe jurnalista.

Libertatea pe internet

Nu au existat restrictii guvernamentale privind accesul la internet si nu s-a cenzurat continutul din mediul electronic au existat informatii credibile ca guvernul a monitorizat fara autorizare legala comunicatiile private în mediul electronic. Conform statisticilor Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, aproximativ 50% din populatia tarii utilizeaza internetul.

Libertatea academica si evenimentele culturale

Nu au existat restrictii din partea guvernului referitoare la evenimentele culturale. Au existat însa cazuri de limitare a libertatii academice de catre guvern.

În luna ianuarie, profesorul Viorel Barbu a anuntat ca si-a pierdut functiile de presedinte al filialei din Iasi a Academiei Române si de membru al Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare ca urmare a unei hotarâri din 2012 a Consiliului, conform careia prim-ministrul Ponta a plagiat o mare parte a tezei sale de doctorat. Înlocuitorul lui Barbu este un apropiat al partidului prim-ministrului.

b. Libertatea de întrunire si asociere pasnice

Libertatea de întrunire

Constitutia si legislatia prevad libertatea de întrunire, iar guvernul a respectat, în general, acest drept în practica. Legea stipuleaza ca cetatenii neînarmati se pot întruni în mod pasnic, dar prevede ca întrunirile nu trebuie sa împiedice desfasurarea altor activitati economice sau sociale si nu pot avea loc în apropierea unor centre cum ar fi spitale, aeroporturi sau unitati militare. Organizatorii întrunirilor publice trebuie sa ceara permisiunea primariei localitatii unde va avea loc întrunirea, în scris, cu trei zile înainte. S-a semnalat faptul ca unii protestatari au întâmpinat dificultati în obtinerea permisiunii. Cele mai multe dintre protestele referitoare la explorarea miniera de la Rosia Montana si gazele de sist au fost pasnice. S-au semnalat cazuri în care politia i-a amendat pe unii dintre protestatari în mod nejustificat si în care unii politisti au folosit spray cu piper.

Libertatea de asociere

Constitutia si legislatia prevad libertatea de asociere, iar guvernul a respectat, în general, acest drept în practica. Legea interzice însa ideologiile, organizatiile si simbolurile fasciste, comuniste, rasiste sau xenofobe. Partidele politice trebuie sa aiba cel putin 25.000 de membri pentru a avea statut juridic.

c. Libertatea religioasa

Vezi Raportul international privind libertatea religioasa, elaborat de Departamentul de Stat, lawww.state.govjdrlirfrpt.

[…]Sectiunea 3. Respectarea drepturilor politice: dreptul cetatenilor de a-si schimba guvernul

Legea prevede dreptul cetatenilor de a-si schimba guvernul în mod pasnic, iar cetatenii si-au exercitat acest drept în practica prin alegeri periodice, libere si în mare parte corecte, organizate pe baza votului universal.

Alegerile si participarea politica

Alegeri recente: În tara s-au organizat alegeri prezidentiale pe 2 si 16 noiembrie. S-au semnalat unele nereguli, în special pentru ca guvernul a modificat legea electorala pentru a le permite cetatenilor sa voteze în alta localitate decât cea de resedinta. Unii observatori electorali au sustinut ca partidul aflat la guvernare a folosit aceasta lacuna pentru a creste artificial numarul de voturi în unele sate din regiuni izolate. O problema serioasa la ambele tururi ale alegerilor a fost numarul redus de sectii de votare din strainatate. S-au semnalat numeroase cazuri de asteptare la cozi lungi pentru a putea vota la ambasade din capitale din Europa. Conform relatarilor, mii de persoane nu au reusit sa voteze înainte de închiderea urnelor. Aceste situatii au generat proteste la nivel national.

România a organizat alegeri parlamentare în 2012, pe care observatorii le-au considerat în general libere si corecte, în ciuda unor nereguli.

Partidele politice si participarea politica: conform legislatiei, partidele politice trebuie sa se înregistreze la Tribunalul Bucuresti si sa prezinte statutele, platforma si o lista cu cel putin 25.000 de semnaturi Acesti 25.000 de „membri fondatori” trebuie sa includa persoane din cel putin 18 judete, inclusiv din Bucuresti, minim 700 de persoane din fiecare judet. Statutele si platformele electorale nu trebuie sa includa idei care incita la: razboi, discriminare, ura de natura nationala, rasista sau religioasa sau separatism teritorial.

Si organizatiile reprezentative ale minoritatilor etnice pot propune candidati în alegeri cu conditia ca respectivele grupuri minoritare sa fie „minoritati nationale”, definite ca grupuri etnice reprezentate în Consiliul Minoritatilor Nationale. Aceste organizatii trebuie sa îndeplineasca cerinte similare celor impuse partidelor politice. Legea impune cerinte mai stricte organizatiilor ce reprezinta minoritati nereprezentate în Parlament decât celor care au deja reprezentanti în Parlament. Astfel, cele din prima categorie trebuie sa furnizeze Biroului Electoral Central o lista a membrilor care sa includa minim 15% din numarul total de membri ai acelui grup etnic, conform ultimului recensamânt. Daca procentul reprezinta mai mult de 20.000 de persoane, organizatia trebuie sa prezinte o lista cu cel putin 20.000 de nume de persoane din minim 15 judete plus orasul Bucuresti, si cu minim 300 de persoane din fiecare judet.

Participarea femeilor si minoritatilor: desi legislatia nu limiteaza participarea femeilor la guvernare sau în politica, atitudinea societatii a reprezentat o bariera semnificativa în acest sens. La 1 septembrie, din cei 404 deputati, 55 erau femei si din cei 175 de senatori, 12 erau femei. Unul dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale si 10 din cei 32 de europarlamentari erau femei. Printre cei 25 de membri ai guvernului se numarau cinci femei si 5 dintre cele 42 de judete aveau femei prefect (guvernatori numiti de autoritatile centrale). Majoritatea magistratilor, inclusiv presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si mai multi presedinti de instanta sunt femei.

Conform Constitutiei, fiecare dintre grupurile etnice minoritare recunoscute are dreptul de a avea un reprezentant în Camera Deputatilor, chiar daca organizatia nu a obtinut cele 5% din voturi necesare pentru alegerea unui deputat. O limitare a acestei prevederi este impusa de cerinta ca organizatia sa obtina un numar de voturi egal cu 10% din numarul mediu de voturi necesare la nivel national pentru alegerea unui deputat. Deputa?i reprezentînd organizatii a 18 grupuri ale minoritatilor au fost ale?i deputati gratie acestei prevederi, la alegerile din 2012. În Parlament existau 45 de reprezentanti ai minoritatilor etnice, opt în Senat si 35 în Camera Deputatilor.

Etnicii maghiari, reprezentati de partidul umbrela Uniunea Democratica a Maghiarilor din România, au fost singura minoritate etnica cu reprezentare parlamentara obtinuta prin depasirea pragului de 5%. O singura organizatie a romilor, Partidul Romilor Pro Europa a avut reprezentant în Palament (un membru). Rata redusa de participare la vot a romilor a fost cel mai probabil rezultatul lipsei de informare, a incapacitatii de a demonstra existenta unui domiciliu stabil si/sau lipsa documentelor de identitate.

Sectiunea 4. Coruptia demnitarilor si lipsa transparentei guvernamentale

Desi legislatia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovati de coruptie, guvernul nu a aplicat legea eficient, în mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar în unele cazuri demnitarii implicati în acte de coruptie nu au fost pedepsiti. Indicatorii Bancii Mondiale cu privire la coruptie au evidentiat faptul ca aceasta reprezinta o problema. În 2007, ca parte a acordului de aderare a României la UE, Comisia Europeana a instituit Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) în vederea monitorizarii progreselor înregistrate de aceasta tara în reformarea sistemului judiciar si în lupta împotriva coruptiei.

Coruptie: Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat anchetarea în ritm constant a cazurilor de coruptie la nivel mediu si înalt pe parcursul anului.Anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar si functionari administrativi.

Pâna pe 15 septembrie, DNA trimisese în judecata 710 inculpati (24 dintre care au acceptat întelegeri cu procurorii) comparativ cu 530 în primele sapte luni ale anului 2013. Printre inculpati s-au numarat sapte parlamentari, sase presedinti de consilii judetene, 17 primari, trei viceprimari, un consilier de ministru, doi presedinti si trei vicepresedinti de agentii de reglementare nationala, un presedinte de camera de comert, un prefect si un subprefect, un secretar general al Autoritatii de Supraveghere Fiscala, doi procurori, 18 judecatori (patru dintre ei membri ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie), 23 de ofiteri din Ministerul de Interne, un presedinte de federatie sportiva si un presedinte de filiala judeteana de partid. Procurorii au dispus confiscarea de bunuri în valoare de 135.000.000 de euro (619.000.000 de dolari) în cazurile inculpatilor pusi sub acuzare.

Pâna la data de 8 august, instantele emisesera 228 de hotarâri de condamnare definitiva a 895 de persoane inculpate în cazuri anchetate de DNA, comparativ cu 148 de condamnari definitive ale 775 de inculpati dispuse în aceeasi perioada a anului 2013. Printre cei condamnati s-au numarat: un fost prim-ministru, cinci parlamentari, doi ministri, un fondator de partid politic, un vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprieta?ilor, un secretar general în Ministerul Sanatatii, sase judecatori, sase procurori, 18 avocati, doi notari publici, 12 ofiteri din Ministerul de Interne, 10 cadre militare, 28 de cadre ale Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, inclusiv doi adjuncti ai inspectorului principal si 34 de alti membri ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, un presedinte al Agentiei Nationale Antidrog, 10 ofiteri si un subofiter din Ministerul Apararii Nationale, patru comisari ai Garzii Nationale de Mediu, inclusiv un comisar principal, 25 de manageri de institutii publice, 17 primari, un prefect si doi subprefecti. Pâna la 31 iulie, instantele dispusesera confiscarea a 28.000.000 de euro (35.000.000 de dolari) ca urmare a anchetelor DNA.

Între 1 ianuarie si 15 septembrie, instantele au achitat 92 de inculpati în cazuri de coruptie, numar în crestere comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, când instantele au achitat 60 de inculpati. Înalta Curte de Casatie si Justitie a crescut semnificativ celeritatea judecarii cazurilor de coruptie la nivel înalt comparativ cu anii precedenti. Verdictele în cazul infractiunilor de coruptie au fost adesea inconsecvente. Numarul de condamnari în cazuri de coruptie a crescut în cursul anului.

Coruptia în rândul politistilor a contribuit la lipsa de respect a cetatenilor fata de politie si a determinat lipsa autoritatii politiei. Salariile mici si lipsa stimulentelor si a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului si au contribuit la tendinta de a lua mita a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii. Autoritatile au deferit cazurile de coruptie la nivel înalt Directiei Generale Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, care a continuat sa promoveze linia telefonica anticoruptie, pentru a primi informatii pentru începerea urmaririi penale în cazuri de coruptie în rândul politiei.

Conflictele de interese, respectarea standardelor de etica si integritatea în functii publice în general au constituit în continuare un motiv de îngrijorare pentru toate cele trei ramuri ale guvernului. Coruptia este raspândita în domeniul achizitiilor publice. Agentiile executive nu s-au grabit sa puna în aplicare sanctiunile, iar corpurile acestora de inspectie au fost în general inactive.

Exista legislatie privind confiscarea bunurilor obtinute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsa, însa judecatorii si procurorii nu au dispus masuri de confiscare în mod regulat. Capacitatea procurorilor si a politiei de a identifica bunurile s-a îmbunatatit usor, în special odata cu delegarea de anchetarori financiari care sa lucreze cu parchetele, însa numarul acestora a ramas insuficient pentru a putea tine pasul cu numarul de cazuri de coruptie. Agentia Nationala de Administrare Fiscala, institutia însarcinata cu confiscarea, administrarea si lichidarea bunurilor obtinute de infractori, atât a celor obtinute din infractiuni, cât si din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient si nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale.

Declaratiile de avere: legea autorizeaza Agentia Nationala de Integritate sa administreze si sa verifice declaratiile de avere ale tuturor demnitarilor si sa monitorizeze conflictele de interese. Legea prevede ca Agentia Nationala de Integritate poate identifica „discrepante semnificative” în valoare de pâna la 45.000 de lei (13.500 de dolari), între venitul unui demnitar si bunurile detinute de acesta si permite punerea sub sechestru si confiscarea acestor „bunuri nejustificate”. Mecanismul de confiscare a „bunurilor nejustificate” a fost greoi.

Accesul public la informatie: Desi legea prevede accesul public la informatii guvernamentale ce privesc procesul decizional oficial, ONG-urile pe probleme de drepturile omului si presa au semnalat faptul ca guvernul a aplicat legea inadecvat si inegal. Guvernul si Parlamentul au elaborat si adoptat legi într-o maniera netransparenta, iar guvernul a continuat sa adopte un numar mare de ordonante de urgenta fara avizul parlamentului, sporindu-si puterile legislative. Parlamentul a votat adesea împotriva ridicarii imunitatii membrilor sai pentru a putea fi urmariti penal pentru coruptie. ONG-uri si companii private s-au plâns ca schimbarile frecvente ale legislatiei si reglementarilor le afecteaza capacitatea de a-si desfasura activitatea. Procedurile de publicare a informatiilor au fost anevoioase si au variat foarte mult de la o institutie publica la alta. Multi jurnalisti au continuat frecvent sa faca plângeri în instanta pentru a putea obtine acces la informatii oficiale ale guvernului. Mita a fost raspândita, mai ales în sectorul de sanatate.

În decembrie 2013, Parlamentul a adoptat fara consultare o lege care acorda politicienilor super-imunitate, transformându-i pe parlamentari în functionari în serviciul poporului (nu functionari publici), exonerându-i de multe acuzatii penale, inclusiv cele de coruptie. Curtea Constitutionala a declarat legea neconstitutionala în luna ianuarie.

Guvernul nu a respectat adesea prevederile legislative care solicita transparenta procesului decizional guvernamental. Departamentul pentru Servicii Online si Design subordonat cabinetului prim-ministrului are sarcina de a coordona aplicarea planului de ac?iune pentru Parteneriatul pentru o guvernare deschisa pentru România, în coordonare cu ONG-urile. Acest proces a condus la unele succese în cresterea volumului de date deschise si în informarea cetatenilor cu privire la modul de folosire a datelor.

Desi serviciile de informatii au transferat majoritatea dosarelor Securitatii (serviciul de informatii din perioada comunista) Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), puterile acestuia au ramas limitate ca urmare a faptului ca legea nu îi permite sa dea verdicte cu forta executorie de colaboratori ai Securitatii.

[…]Sectiunea 6. Discriminare, abuzuri de catre societate si trafic de persoane

Legea interzice discriminarea pe criterii de rasa, sex, dizabilitati, apartenenta etnica, nationalitate, limba, religie, statut social, convingeri, orientare sexuala, vârsta, prezenta unor boli cronice necontagioase, infectie cu HIV sau apartenenta la o categorie defavorizata, sau pe orice alte criterii care vizeaza restrângerea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Guvernul nu a pus în aplicare aceste prevederi în mod eficient, iar femeile, romii si alte minoritati au fost, adeseori, victimele discriminarii si ale violentei.

Femei

Violul si violenta domestica: Violul, inclusiv cel conjugal, este ilegal. Noul Cod Penal, intrat în vigoare la 1 februarie, prevede pedepse cu închisoarea de trei pâna la 10 ani pentru viol si doi pâna la sapte ani pentru agresiune sexuala. Sentinta creste la cinci pâna la 18 ani în cazul circumstantelor agravante. În cazul agresiunilor sexuale cu circumstante agravante, sentinta este de trei pâna la 15 ani de închisoare.

Urmarirea cu succes în justitie a cazurilor de viol este dificila, întrucât conform legii este necesar un certificat medical si, ca în toate cazurile penale, este nevoie fie de cooperarea activa a victimei sau de un martor la comiterea infractiunii. Politia si procurorii nu pot ancheta un caz din proprie initiativa, chiar daca exista probe fizice obiective. În consecinta, un violator poate scapa nepedepsit daca victima îsi retrage plângerea.

Conform statisticilor Ministerului de Interne, s-au raportat 1.274 de cazuri de viol pâna la 31 iulie. Porivit statisticilor Ministerului Public, pâna la 1 mai, 104 persoane, din care sase erau minori, au fost condamnate de curti de prima instanta pentru viol, în timp ce 78 de persoane, din care 7 erau minori, au fost condamnate definitiv pentru viol pâna la 1 august.

Potrivit ONG-urilor si altor surse, violenta împotriva femeilor, inclusiv violenta în familie, a ramas o problema grava. Guvernul nu a abordat-o în mod eficient. Legea interzice violenta domestica si permite interventia politiei în astfel de cazuri. Legea prevede emiterea de ordine de restrictie la cererea victimei si plata de catre agresor a unor cheltuieli medicale, de judecata sau de cazare a victimei într-un adapost. Desi legislatia impune sanctiuni mai mari pentru acte de violenta împotriva membrilor familiei decât pentru astfel de acte îndreptate împotriva altor persoane, foarte putine cazuri de violenta domestica au fost urmarite în justitie. Numeroase cazuri au fost solutionate înainte sau în timpul procesului, presupusele victime renuntînd la acuzatii sau împacându-se cu presupusii agresori. În cazurile în care exista probe solide de violenta fizica în familie, instanta ii poate interzice sotului agresor/sotiei agresoare sa se întoarca acasa. De asemenea, legea permite politiei sa amendeze sotii agresori/sotiile agresoare cu sume cuprinse între 100 si 3.000 RON (27-810 dolari) pentru diverse acte abuzive.

Conform Ministerului de Interne, pâna la data de 8 iulie, un numar de 165 de femei fusesera victime ale violentei domestice.

Mutilarea genitala feminina/Taierea: Legislatia nu interzice expres mutilarea genitala feminina/taierea. În România nu exista o traditie a mutilarii feminine/taierii si nu s-au semnalat astfel de cazuri.

Hartuirea sexuala: Legea interzice hartuirea sexuala. Conform prevederilor noului Cod Penal, pedepsele variaza de la amenzi pâna la închisoare de trei luni pâna la un an. Desi problema exista, sensibilizarea publicului a fost, în continuare, slaba. Nu au existat programe eficiente pentru educarea publicului cu privire la hartuirea sexuala.

Dreptul la reproducere: Cuplurile si indivizii au avut dreptul de a decide numarul, intervalul dintre nasteri si momentul nasterii copiilor lor.

Cu toate acestea, au existat piedici în calea accesului la informatie si la servicii menite sa asigure cele mai înalte standarde ale sanatatii reproducerii. Acestea au inclus: lipsa unor proceduri adecvate post-mortem în cazurile de mortalitate a mamelor; lipsa de educatie sexuala adecvata vârstei în rândul adolescentilor; numarul mare de asolescente însarcinate; lipsa alocarii de fonduri pentru programe de contraceptie; lipsa unei strategii nationale privind sanatatea si drepturile sexuale si reproductive; aparitia de complicatii ce puteau fi prevenite în cazurile de avort. Unele femei, în special femeile de etnie roma, au întâmpinat dificultati în obtinerea accesului la servicii medicale reproductive, din motive care au inclus lipsa de informatie, discriminarea etnica, lipsa asigurarii medicale si saracia. Nu exista date recente referitoare la prezenta personalului medical calificat pe parcursul sarcinii si la nastere, însa conform bazei de date „Sanatate pentru toti” a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, personalul medical calificat a participat la 8,7% dintre nasterii. Conform Ministerului Sanatatii, în 2012, 62,9% dintre femeile însarcinate erau înregistrate în primul trimestru al anului, în timp ce 13,2% erau înregistrate în al treilea trimestru al sarcinii. Nu s-au semnalat practici coercitive de planificare familiala, inclusiv cazuri de sterilizare, însa cercetarea calitativa efectuata în trei centre de reabilitare psihiatrica, facuta publica în luna mai, a semnalat practica de oferire de contraceptive orale femeilor cu dizabilitati mentale fara consimtamântul lor.

Discriminarea: Conform legii, femeile si barbatii au drepturi egale, inclusiv în baza legii familiei, legislatiei muncii, legii proprietatii si legislatiei succesiunii.

Conform legislatiei, munca trebuie platita la fel. Guvernul nu a aplicat aceste prevederi si autoritatile nu au acordat atentie sau resurse suficiente pentru solutionarea problemelor cu care se confrunta femeile. (vezi sectiunea 7. d.) Femeile au ocupat putine functii de conducere în sectorul privat si au existat, în continuare, diferente salariale între barbati si femei în cele mai multe sectoare economice. Conform Eurostat, în 2012, salariile femeilor erau cu 9.7% mai mici decât cele ale barbatilor angajati pe posturi similare.

CNCD este corpul care se ocupa de discriminarea femeilor. În luna iulie, dupa o plângere depusa de un grup de ONG-uri, CNCD l-a sanctionat pe primarul Constantei, Radu Mazare, cu un avertisment pentru ca a declarat în campania de promovare a statiunii Mamaia ca „femeile trebuie vânate ca niste gazele” si pentru ca i-a îndemnat pe turistii mai tineri sa priveasca pasarile pe plaja, iar pe aceia mai în vârsta sa le priveasca într-o zona separata, speciala. ONG-urile au sustinut ca astfel de declaratii sunt sexiste si încurajeaza hartuirea sexuala.

Desi legea le acorda angajatelor care se întorc la munca din concediul de maternitate dreptul de a reveni pe acelasi post sau pe un post similar, femeile însarcinate si femeile aflate la vârsta la care pot avea copii pot fi discriminate pe piata muncii fara sa se recunoasca acest lucru.

[…]

Antisemitismul

Potrivit recensamântului din 2011, în România traiesc 3.271 de evrei. Pe parcursul anului s-au înregistrat acte de antisemitism.

Legea interzice negarea publica a Holocaustului, incluzând în definitia Holocaustului atât persecutia romilor, cât si a evreilor. Nu au existat condamnari în baza acestei legi pe parcursul anului.

Organizatiile extremiste au organizat, ocazional, evenimente de mare vizibilitate pe teme antisemite si au continuat sa sponsorizeze organizarea de evenimente, inclusiv slujbe religioase, simpozioane si marsuri, de comemorare a unor conducatori ai Miscarii Legionare, organizatie fascista, xenofoba si rasista, din perioada premergatoare celui de-Al Doilea Razboi Mondial, precum Horia Sima si Corneliu Zelea Codreanu. Astfel de evenimente au avut loc la Sibiu, Alba Iulia, Tandarei, Fetea, Ciolpani si Bucuresti.

Ocazional, unele autoritati locale si municipale au omagiat legionari, au permis construirea de monumente comemorative dedicate unor figuri istorice pro-naziste si unor negationisti ai Holocaustului si au dat numele lor unor strazi. Materiale care promovau idei antisemite si îi elogiau pe legionari au fost promovate în presa si distribuite pe internet.

În datele de 28 mai si 21 iunie, calugarul ortodox Teodot a facut declaratii antisemite în timpul unei slujbe la Mânastirea Petru-Voda si în timpul unei slujbe organizate la Ciolpani, cu ocazia sarbatoririi a 87 de ani de la înfiintarea Miscarii Legionare. Federatia Comunitatilor Evreiesti din România, Institutul Elie Wiesel si Centrul pentru Monitorizarea Antisemitismului în România (MCA România) au solicitat Bisericii Ortodoxe si autoritatilor sa ia masuri. Biserica Ortodoxa a respins acuzatiile ca membrii clerului sau promoveaza antisemitismul si a cerut superiorilor calugarului sa ia masuri împotriva acestuia. Autoritatile nu au luat nicio masura legala împotriva lui Teodot.

În luna iunie, autori neidentificati au aruncat cu pietre si au spart ferestrele unei sinagogi din Ploiesti si au aruncat un cocktail Molotov pe podeaua din lemn a unei foste sinagogi din Sighisoara, în care se afla un centru cultural. Anchetele erau în curs în ambele cazuri.

În luna august, postul de televiziune Antena 1 a difuzat o stire privind un anunt afisat pe internet, prin care o persoana neidentificata domiciliata în Târgu Jiu vindea un lampadar facut din pielea unei victime a Holocaustului cu pretul de 20.000 de euro (25.000 de dolari). Într-un interviu telefonic cu jurnalistii, vânzatorul s-a oferit sa demonstreze originea produsului si sa ofere si alte lampadare. MCA România a depus plângere la Inspectoratul de Politie Gorj pentru trafic de organe. Politia a început o ancheta, aflata în curs la sfârsitul lunii octombrie.

În data de 7 septembrie, aflat la o emisiune de televiziune, prim-ministrul Victor Ponta a declarat ca „impactul regimului de 10 ani al lui [presedintelui Traian] Basescu este asemanator celui avut de regimul nazist asupra Germaniei”. Declaratia a stârnit reactii critice puternice din partea politicienilor români si straini, a societatii civile, a diplomatilor, a Federatiei Comunitatilor Evreiesti si a Institutului Wiesel. Active Watch, un ONG pe probleme de drepturile omului, a depus plângere la CNCD, declarând ca Ponta neaga implicit Holocaustul si banalizeaza crimele naziste. În data de 24 septembrie, CNCD a hotarât ca declaratiile lui Ponta se încadreaza în limitele libertatii de exprimare si nu sunt discriminatorii.

Guvernul a continuat sa aplice recomandarile incluse în Raportul Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului în România (Comisia Wiesel) si sa promoveze educatia despre istoria Holocautului în programa scolara. Ministerul Educatiei Nationale a furnizat materiale scrise si a mentinut un website cu un ghid de predare a istoriei Holocaustului menit sa ajute profesorii din întreaga tara. Scolile din întreaga tara au marcat Ziua Nationala de Comemorare a Holocaustului în data de 9 octombrie.

Guvernul a continuat sa înregistreze progrese în efortul de extindere a educatiei despre istoria Holocaustului din România. Holocaustul este inclus în orele de istorie la clasele a VII-a, a IX-a, a XI-a si a XII-a. În anul scolar 2012-2013, 106 licee au oferit cursul optional „Istoria evreilor – Holocaustul”. Ministerul Educatiei Nationale a sponsorizat seminare nationale si internationale despre predarea istoriei Holocaustului si a oferit resurse educationale complementare pentru a sprijini combaterea antisemitismului. În luna martie, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si Institutul Wiesel au sponsorizat un seminar de predare a Holocaustului la Bucuresti, pentru 150 de profesori.

În octombrie 2013, Ministerul Educatiei Nationale, Institutul Wiesel, The Memorial Library and Art Collection of the Second World War Society (New York) si Association for Eastern Europe Studies au fost de acord ca organizeze un concurs scolar national „Amintirea Holocaustului”, în anul scolar 2013-2014. Demnitarii au criticat public extremismul, antisemitismul, xenofobia si încercarile de negare a Holocaustului.

[…]Acte de violen?=ta, discriminare si alte abuzuri pe criterii de orientare sexuala si identitate de gen

Legea interzice discriminarea pe criteriul orientarii sexuale. ONG-urile au semnalat faptul ca abuzurile politiei si discriminarea societatii împotriva lesbienelor, a homosexualilor, bisexualilor si transsexualilor (LGBT) au fost un lucru obisnuit si ca ostilitatea fatisa a împiedicat semnalarea unor cazuri de hartuire si discriminare. Membrii comunitatii LGBT si-au exprimat, în continuare, îngrijorarea privind discriminarea în sistemele publice de învatamânt si de sanatate.

Pe 13 martie, parlamentarul Sonia Draghici a facut declaratii peiorative despre homosexualitate într-un interviu cu ziarul Gândul, sugerând ca aceasta este o boala mentala sau cel putin un defect de comportament si legând-o de pedofilie.

În luna septembrie, în urma plângerii formulate de un client, directorul clubului de fitness al hotelului Radisson Blu din Bucuresti a interzis unui cuplu de homosexuali sa schimbe hainele fiicei de trei ani în vestiarul barbatilor. Cuplul si Asociatia ACCEPT, un ONG care promoveaza drepturile LGBT, au depus o plângere la CNCD.

În luna septembrie, Biserica Ortodoxa a cerut autoritatilor locale din Botosani sa îndeparteze umbrelele menite sa asigure umbra la mesele asezate într-o zona de relaxare din centrul vechi al orasului. Cele 40 de umbrele în culorile curcubeului au fost considerate de preotii ortodocsi un simbol al comunitatii LGBT. Autoritatile au aprobat cererea si au îndepartat umbrelele.

Legea care reglementeaza capacitatea persoanelor transexuale de a-si schimba identitatea este vaga si incompleta, conducând la inconsecvente în practica juridica în privinta recunoasterii legale a identitatii de gen si, în unele cazuri, schimbarea identitatii nu a fost permisa în lipsa interventiei medicale de schimbare de sex. Din cauza procedurii legale anevoioase, în multe cazuri persoanele transexuale nu au putut obtine documente care sa reflecte identitatea lor de gen ceea ce a condus la dificultati în obtinerea accesului la toate serviciile pentru care este necesara prezentarea documentelor de identitate (îngrijire medicala, abonament de transport, servicii bancare). S-au semnalat cazuri în care persoanele transexuale s-au confruntat cu dificultati în a obtine îngrijire medicala pentru ca medicii aveau putine cunostinte despre problemele legate de transexualitate si nu stiau cum sa-i trateze pe pacientii transexuali. Au existat foarte putini medici care aveau cunostintele necesare sau au acceptat sa efectueze operatii de schimbare de sex. Si accesul la servicii de consiliere psihologica a fost limitat pentru ca au existat putini specialisti cu experienta si cunostintele necesare, iar altii au refuzat pacientii transexuali.

În luna iunie, Înalta Curte de Casatie si Justitie a acordat câstig de cauza organizatiei ACCEPT în cazul unui tânar hartuit si amenintat de politie în 2011pe baza presupusei sale orientari sexuale. Politia nu a anchetat cazul, iar CNCD a declarat ca nu are competenta de a ancheta masurile interne ale politiei.

În data de 7 iunie, peste 500 de persoane au participat la parada Gay Pride din Bucuresti, care a avut loc fara incidente. Înainte de parada Gay Pride, câteva zeci de persoane au luat parte la „Marsul normalitatii”, organizat de o organizatie de extrema dreapta, Noua Dreapta, în semn de protest împotriva homosexualitatii. Comisia Europeana si ambasadele a 18 tari au semnat un mesaj de sprijin pentru drepturile persoanelor LGBT. […]/ integral pe cotidianul.ro

us-department-of-state

Nota noastra:

Un raport de acest gen, ce se pretinde tehnic si neutru, surprinde prin detaliile prezente cu relevanta pentru peisajul politic si mediatic intern. A pune cu nume si prenume si cu declaratii concrete politicieni si patroni media, in context strict negativ, inseamna a face un pas inainte catre controlarea stricta a coloniei. Pana acum, controlul era exercitat prin manipularea, de catre “partenerul” american, a temei anticoruptiei intr-un registru mai degraba general, particularizarea fiind lasa actorilor interni – institutiile de forta, “societatea civila” stipendiata si “analistii” de serviciu. Pare-se, insa, ca intram in etapa urmatoare, in care puterea americana incepe sa nominalizeze fatis “prietenii” si “inamicii” sai pe plan intern. 

Indeosebi acuzarea faptului ca organizatiile media reflecta punctele de vedere ale patronatului este deosebit de ipocrita. In patria patronatului, a logicii capitaliste si a lobby-ului, sa acuzi asa ceva e semn de pura propaganda. Tine de cultura elementara politica occidentala a recunoaste ca libertatea presei tine mai degraba de pluralitatea surselor mediatice decat de pretentia de a exista agende editoriale total independente. Cine este total independent? Organizatiile de presa infiltrate de agenti de influenta ai serviciilor secrete americane? Organizatiile media americane ce au o legatura asumata cu patronatul si cu interesele politice conexe? Sau cele care acopera CIA de scandalurile prea incomode (vezi cazul Gary Webb)?

O tendinta similara se regaseste si in raportarea pe teme ca antisemitismul si discriminarea de diferite tipuri. Nominalizarea unor persoane pentru a ilustra antisemitismul romanesc si a altora pentru a ilustra discriminarea homosexualilor ne arata ca logica listelor negre e foarte aproape de a deveni instrument de forta formal si oficial – desi, in aceasta privinta, nu e ceva nou (sa ne aducem aminte de cazul MTR). Nota bene: a se vedea si cat de importante sunt personajele care, agenti provocatori sau nu, sfideaza prin discursuri antisemite si/sau negationiste. Fara acestia, Raportul nu prea ar avea ce sa mai raporteze…

Este reiterata si o afirmatie care depaseste orice rationalitate, dar care consuna cu unele proiecte legislative promovate pe plan intern de diverse “institute” (ce-i drept, nu e clar daca afirmatia apartine Ambasadei sau se regaseste si in Raport): “Au existat unele acte si declaratii antisemite si mass-media a continuat sa publice articole antisemite. S-au raspândit în continuare puncte de vedere antisemite, rasiste, xenofobe si nationaliste pe internet.”

PS: Un comentariu scris de Alexandru Racu pe Facebook:

Cu ceva vreme în urmă îmi exprimam nedumerirea vizavi de faptul că instituțiile care se ocupă cu monitorizarea antisemitismului în România pur și simplu par să nu observe cazuri de neolegionarism, antisemitism și negaționism în care sunt implicate instituții publice, personalități binecunoscute din lumea intelectuală și, cel puțin indirect, finanțări externe venite de la fundațiile unor state aliate care se presupune că s-ar ocupa cu promovarea democrației. Ca să nu mai vorbesc de alte fenomene precum xenofobia, islamofobia, rasismul social și propriu-zis. E de ajuns să arunci o privire pe site-ul În Linie Dreaptă, promovat de neoconi precum Tismăneanu și Aligică (alții care au încasat bani americani cu scopul promovării democrației), ca să te ia cu amețeli. Revenind la instituțiile care se ocupă cu monitorizarea antisemitismului, spuneam la vremea respectivă că mi se pare foarte straniu felul în care, în timp ce treceau cu vederea aspectele mai sus menționate, aceste instituții se ocupau de tot felul de subiecte absurde precum mustața lui Mazăre, sau de personaje ultraobscure precum monahul Teodot. Asta ca să constat acum că monahul Teodot reprezintă o preocupare a Departamentului de Stat al SUA!!! Ceea ce mi se pare complet stupefiant și mă face să mă întreb dacă respectiva instituție își bate joc de noi sau doar de ea.

În rest, îi informez pe cei de la Departamentul de Stat că FMI-ul, controlat în bună parte de ei, a intervenit oficial pentru a împiedica punerea în aplicare a unor sentințe judecătorești ce prevedeau returnarea sumelor încasate ilegal de bănci de la clienții lor. În materie de fundamentalism religios, îi mai informez de relațiile extrem de strânse pe care guvernul SUA le întreține cu diverse regimuri integriste din lumea arabă care asigură baza financiară a diverselor grupări islamiste extremiste. Iar dacă vine vorba de evacuări și relocări făcute pe criterii etnice, cred că n-ar strica să arunce o privire și către aliatul lor strategic din Orientul Mijlociu, mă refer la statul Israel, care beneficiază de ani buni din partea americanilor de sprijin militar, financiar și diplomatic.


Categorii

1. DIVERSE, Alexandru Racu, America, Armata, Articolele saptamanii, Opinii, analize, Razboiul impotriva Romaniei, Rusia, Stat politienesc

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “GUVERNUL OPREA. Solutia “militara” pentru strunirea coloniei?/ LEGEA RAPORTULUI CENTRU – PERIFERIE: maximizarea profitului peste cadavrele “aborigenilor”/ RAPORTUL DEPARTAMENTULUI DE STAT SUA. Ipocrizie americana si o neobisnuita implicare in viata politica interna. SE VOR OFICIALIZA “LISTELE NEGRE”?

  1. Haha…marele general si strateg Oprea…numai cand te uiti la figura lui iti dai seama ce strateg genial este.. von Manstein,Rommel sau Jukov sunt nimic pe langa el :))

  2. Cat de partinitor este acest raport al SUA, adica libertatea jurnalismului presei nu este afectata atat de politicieni cat … tot de presa (cea incomoda pentru o anumita putere politica si minoritara), de catre anumiti patroni de presa care nu sunt de acord cu sistemul politic care detine adevarata putere in stat. Iar invers, atacurile de catre cealalta presa, care sustine acest sistem politic represiv, se cheama libertate de exprimare. Cat de pe dos sunt rastalmacite lucrurile, nu se mai pastreaza nici macar o minima aparenta. Ce mizerie… Ma tem ca se va ajunge in situatia in care presa incomoda va fi inlaturata fortat, nimeni nu va mai misca in front. Vom trai o “democratie” dictata de la Washington (avand si suportul prostimii manipulate).

  3. Iar europenii impun politicienilor din parlament ce anume sa voteze, interzicand modificarea unui cod penal (votat initial tot de deputati). Asta e bine sa o votati, asa nu e bine sa o votati, si daca o faceti, va sanctionam. Waw, ce e asta?!
    Dictatura…

  4. “Enervați că nu le controlează ei pe toate, americanii se plâng că unii politicieni români controlează grupuri media. ”

    Da, intr-adevar, stapanii nostri de la Washington sunt enervati de actuala majoritate parlamentala care a facut zid in jurul lui Ponta, care nu vrea sa-si dea demisia , de aceea si-au trimis procurorii DNA-ului( controlat de americani prin baschetbalista lor de la conducere).
    Sa nu ma-ntelegeti gresit! Nu am nici un gram de simpatie fata de acest plagiator penibil , dar aceeasi senzatie o am si fata de masonii excroci , tradatori si multi dinte ei alogeni , din fostul PDL. Toti sunt o apa si-un pamant!
    Asa-zisa confruntare dintre clasa politica si justitie , nu este altceva decat o rafuiala mafiota de ultima speta, pt resurse ,bani si functii,intre gasca hotilor si a progeniturilor acestora, care provin din fosta securitate si fostul aparat comunist, si gasca banditilor masoni si americanizati , care au sprijinul binomului DNA-SRI, controlat aproape in totalitate de americani.
    Din ceea ce i se intampla lui Ponta astazi, reiese clar ca “stapanii coloniei” l-au abandonat , nu pt ca acesta nu le-ar fi dat ce le trebuie , tradand interesele tarii(mai deunazi a dat pe sest, o autorizatie de exploatare a aurului de la Rovina), ci datorita ritmului lent in care a facut-o, Mickey Mouse fiind fricos , nehotarat si fara cuvant, spre deosebire de exemplarul dorit de americani la Palatul Victoria, care trebuie sa fie hotarat ca un laser in scopurile lui satanice, dur si inflexibil cu oricine s-ar opune noii ordini masonice ce se preconizeaza in Romania.
    Referitor la Mr. General Oprea, masonul la care din 3 cuvinte folosite, unul este “interesul national”, sau omul caruia ii fug ochii prin cap, ca la Poker electronic, acesta se prefigureaza a fi tradatorul( cum a fost ,de fapt mereu) actualei coalitii, coada de topor a americanilor.

  5. Raspunsul lui Al. Racu :)))

  6. Pingback: ROMÂNIA – STAT APROAPE INTEGRAL MILITARIZAT, DAT PE MANA SRI? Cat de aproape este introducerea serviciului militar obligatoriu? | Cuvântul Ortodox
  7. Pingback: Articol critic despre Raportul Departamentului de Stat al SUA in editia romana a Deutsche Welle. IMPRESIA ESTE CA RAPORTUL RASTALMACESTE SI OPTEAZA PENTRU O VIZIUNE IDEOLOGICA LAICISTA RADICALA INTOLERANTA | Cuvântul Ortodox
  8. Pingback: Articol critic despre Raportul Departamentului de Stat al SUA in editia romana a Deutsche Welle. IMPRESIA ESTE CA RAPORTUL RASTALMACESTE SI OPTEAZA PENTRU O VIZIUNE IDEOLOGICA LAICISTA RADICALA SI INTOLERANTA | Cuvântul Ortodox
  9. “Paradoxal, Gabriel Oprea, generalul patru stele făcut pe timp de pace ca şef la intendenţă şi poreclit „Izmene” de colegi, deşi pare pe culmile puterii sale politice ca premier interimar, e la începutul sfârşitului său politic. Gabriel Oprea fost „badigardul” lui Doina Cornea, pe când era locotenent, aducând-o la ordinul lui Ion Ilici Iliescu cu tab-ul de la Cluj la Bucureşti pe 23 decembrie 1989 ca să dea credibilitatea loviturii de stat …”
    […]

    Sursa: http://www.napocanews.ro/2015/07/sfarsitul-politic-al-generalului-oprea-izmene.html

  10. Pingback: CUM SA DEVII O COLONIE – PAS CU PAS/ Militarizarea Romaniei: SECURIZAREA VENITURILOR PENTRU ELITE, SALARII DE MIZERIE PENTRU “PLEBE” | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: Raportul DEPARTAMENTULUI DE STAT AL SUA privind libertatea religioasa: SINTEZA PROPAGANDISTICA DIN MATERIALELE ANTI-BOR ALE ASUR, INSTITUTULUI ELIE WIESEL si chiar si HOTNEWS. Despre ora de religie, retrocedarile catre greco-catolici si onorarea parintelu
  12. Ministerul Apărării nu mai are documentele prin care Onţanu şi Oprea au ajuns generali
    http://www.evz.ro/ministerul-apararii-nu-mai-are-documentele-prin-care-ontanu-si-oprea-au-ajuns-generali.html

    Iata de unde si-a luat Oprea solutia “militara” pentru strunirea coloniei:

    http://cdn4.i-scmp.com/sites/default/files/styles/landscape/public/images/methode/2017/03/03/885ad0b6-fe63-11e6-bf00-4be039112d75_1280x720.JPG

    Ipocrizia este religia oficiala in iad.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare