UPDATE: Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI – CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII?/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria si practica DATORIEI ODIOASE

• Digi24:

CORESPONDENȚĂ DE LA ATENA. Grecia a capitulat în fața creditorilor. Planul de reformă seamănă cu propunerile respinse de greci la referendum

Răsturnare de situaţie în cazul crizei elene. Oficialii de la Atena au trimis planul de reformă, un document de 13 pagini în care se regăsesc aproape toate propunerile făcute până acum de creditori. Pentru a primi un nou ajutor în următorii trei ani, Grecia se angajează să crească TVA, să taie pensiile şi să reducă birocraţia. Suma exactă a acestui nou pachet de asistenţă financiară urmează să fie negociată, dar poate ajunge şi la 70 de miliarde de euro, potrivit presei greceşti. Pe lângă asta, Grecia solicită şi un pachet pentru dezvoltare în valoare de 35 de miliarde de euro.

Alexis Tsipras semnează, în mod surprinzător, un document care seamănă foarte mult cu propunerile făcute de creditorii Greciei în urmă cu câteva luni și pe care grecii le-au respins la referendumul de duminică.

O echipă de experți francezi a participat la realizarea acestui document. Echipa a sosit la Atena aproape incognito, nici Franța, nici Germania nu au vorbit despre acest lucru.

Grecii sunt de acord că trebuie să existe niște măsuri, niște sacrificii, dar spun că acestea trebuie să dea și roade. Există însă teamă în Grecia, legată în primul rând de băncile care sunt închise și de farmaciile care fie sunt închise, fie nu au medicamente.

Noul plan de reforme propus de Grecia include concesii importante, chiar şi în domenii de care Syriza a spus până acum că nu se atinge. Ajutoarele pentru cei cu pensii mici vor fi eliminate până în 2019, iar tăierea lor va începe chiar din acest an.

Printre măsurile promise de guvernul de la Atena se numără şi eliminarea stimulentelor pentru pensionări anticipate, TVA de 23% pentru alimentele de bază, reducerea bugetului Apărării şi privatizarea unor companii de stat.

Reformele propuse de Grecia:

– eliminarea ajutorului social pentru cei cu pensii mici

– eliminarea stimulentelor pentru pensionări anticipate

– creşterea TVA-ului pentru insulele din Marea Egee

– TVA de bază de 23%

– eliminarea subsidiilor primite de fermieri pentru carburant

– impozit de 28% pentru câştigurile companiilor

– reducerea cu 300 de milioane de euro a bugetului pentru Apărare până în 2016

– privatizarea unor companii de stat

Sursa: Ministerul grec de Finanţe, protothema.gr

Guvernul grec îşi bazează propunerile pe un surplus primar de 1% în 2015, care urmează să ajungă la 3,5% până în 2018. Dacă nivelul dorit de colectare a taxelor şi impozitelor nu va fi atins, oficialii eleni au inclus şi o serie de măsuri de urgenţă, cum ar fi creşterea impozitului pe câştigurile din chirii şi a taxei pentru companii. Aceste măsuri ar urma să aducă 330 de milioane de euro.

Măsuri bugetare suplimentare:

– creşterea impozitului pentru câştigurile din chirii de la 11% la 15%, pentru cei cu venituri anuale sub 12.000 euro

– creşterea impozitului pentru câştigurile din chirii de la 33% la 35% pentru cei cu venituri anuale peste 12.000 euro

– creşterea impozitului pe câştigurile companiilor la 29%

Sursa: Ministerul grec de Finanţe, protothema.gr

Cel mai probabil, acest plan reprezintă ultima şansă pentru Grecia. Potrivit cotidianului Bild, la document au lucrat şi tehnocraţi din partea creditorilor internaţionali. În esenţă, nu diferă prea mult de propunerile făcute de Comisia Europeană şi respinse de greci prin referendumul de săptămâna trecută.

În schimbul acestor măsuri de reformă, Grecia solicită un pachet de asistenţă financiară în valoare de cel puţin 53 de miliarde de euro, care ar trebui să-i asigure plata ratelor până în iunie 2018. Până acum, statul elen a primit două împrumuturi de 240 de miliarde de euro de la FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru a se salva de la colaps. 

Reforme contra finanțare. Pensionarii greci, furioşi pe decizia guvernului

Grecii au primit cu surprindere noile propuneri ale guvernului de la Atena. Au fost reacţii diferite – furie pe de-o parte şi mulţumire pe de alta. Decizia luată de Executiv este comentată pe larg şi în presa elenă, iar toată lumea aşteaptă un rezultat al crizei care durează de aproape două săptămâni.

Pensionarii greci stau de o săptămână în fața băncilor, pentru a încasa banii de care trebuie să beneficieze. Vestea că guvernul vrea să încheie cu creditorii un acord chiar mai dur decât cel respins la referendum i-a luat prin surprindere.

„Stăm la coadă pentru a primi doar 50 de euro. Să le fie ruşine! Ruşine lor!”, spune unul dintre ei.

De partea cealaltă, există şi greci care acceptă planul guvernului. Ei speră ca toată această criză prin care trece țara să se încheie și viața lor să revină la normal.

„Întrebarea nu este dacă vom accepta noul plan, ci dacă măsurile propuse sunt fezabile. Atunci când ai un şomaj de aproape 30%, nu prea mai poţi spune nimic”, spune un grec.

De la sediul Guvernului elen, situația este mai clară. Sau cel puțin asta reiese din declarațiile miniștrilor, care speră la o încheiere cât mai rapidă a acordului cu creditorii.

„Suntem optimişti, suntem optimişti în privinţa încheierii unui acord foarte bun”, a spus Nikos Voutsis, ministrul grec de Interne.

• Hotnews:

Ce masuri de austeritate se angajeaza sa promoveze guvernul Tsipras in fata creditorilor internationali

Textul prezentat joi seara de guvernul de la Atena in schimbul unei finantari pe trei ani din partea UE, BCE si FMI contine 13 pagini de “Actiuni prioritare si angajamente”mai dure decat masurile care au fost respinse initial de executivul condus de Alexis Tsipras si de populatie, prin referendumul de duminica, 5 iulie.

Planul de austeritate, in valoare de 13 miliarde de euro, este cu patru miliarde mai mare decat cel pe care il respinsesera grecii.

• CRESTEREA TVA

TVA, marul discordiei intre Atena si creditori, este fixata la 23%. Pentru produsele de baza, electricitate si hoteluri, TVA ramane la 13% iar pentru medicamente, carti si teatre la 6%.

• DESFIINTAREA AVANTAJELOR FISCALE PENTRU INSULE

Guvernul propune desfiintarea avantajelor fiscale pentru insule (respectiv reducerea cu 30% a TVA, aplicata de mai multi ani), incepand cu insulele cele mai bogate si turistice.

Acesta desfiintare va incepe in octombrie si se va face gradual, pana la finele lui 2016.

• MAJORAREA ALTOR TAXE

Cresterea impozitului asupra companiilor va trece de la 26% la 28%, asa cum doreau creditorii, si nu la 29%, cum propusese initial Atena.

Vor fi majorate, de asemenea, impozitele pe produsele de lux.

• REFORMA PENSIILOR

Varsta de pensionare creste la 67 de ani sau 62 de ani cu 40 de ani vechime in campul muncii, urmand ca masura sa fie transpusa gradual, pana in 2022.

• REDUCEREA CHELTUIELILOR MILITARE

Plafonul cheltuielilor militare va fi redus cu 100 milioane euro in 2015 si cu 200 milioane in 2016, fata de o reducere de 400 milioane propusa de creditori.

• LIBERALIZAREA ANUMITOR PROFESII

Pachetul de reforme presupune liberalizarea unor profesii (inginer, notari) si a sectorului turismului.

• EVAZIUNEA FISCALA

Guvernul propune o serie de masuri pentru a lupta impotriva evaziunii fiscale si reorganizarea sistemului de colectare a impozitelor.

• PRIVATIZARI

Guvernul accepta sa vanda partea de actiuni pe care statul o mai detine la OTE, unde principalul actionar este Deutsche Telekom.

De asemenea, vor fi lansate licitatii pana in octombrie pentru privatizarea porturilor Pireu si Salonic.

• OBIECTIVE BUGETARE

Initial, Atena se aliniase propunerilor creditorilor care vizau realizarea unui excedent bugetar primar (in afara serviciului datoriei) de 1% in 2015, 2% in 2016 si 3% in 2017 dar joi seara guvernul a precizat ca aceste obiective vor trebui examinate din nou deoarece situatia economica s-a agravat in ultimele zile, in special dupa impunerea unui control privind capitalurile si inchiderea bancilor.

• DATORIA PUBLICA

Propunerile grecesti prevad de asemenea “reglementarea datoriei publice”, care atinge 180% din PIB, in prezent, potrivit unei surse guvernamentale care nu a oferit alte detalii asupra acestui subiect spinos, de care majoritatea tarilor din zona euro nu vor sa auda, incepand cu Germania si tarile din nord.

• FACILITAREA RELANSARII

“Un pachet de 35 de miliarde de euro” consacrat cresterii este deja prevazut de Comisia Europeana, potrivit unei surse guvernamentale din Grecia.

LIVE TEXT Criza din Grecia: Bursele europene evolueaza pe verde, dupa capitularea lui Alexis Tsipras, care a propus un plan de austeritate dur / Fie vom continua impreuna, fie vom cadea cu totii

Bursele europene au deschis in crestere puternica vineri dimineata, optimiste dupa ce guvernul de la Atena a anuntat un plan de austeritate mai dur chiar decat cel respins de greci la referendumul din 5 iulie. La Atena, premierul Alexis Tsipras s-a intalnit cu parlamentarii Syriza, in conditiile in care noul plan are nevoie de aprobarea Parlamentului.

“Fie vom continua impreuna, fie vom cadea cu totii”, le-a spus Alexis Tsipras parlamentarilor din coalitia de guvernare, potrivit The Guardian.

Tsipras a adaugat: “Ne confruntam cu decizii cruciale. Avem un mandat pentru a obtine un acord mai bun decat ultimatul pe care ni l-a dat Eurogrup dar cu siguranta nu ni s-a dat un mandat pentru a scoate Grecia din zona euro”.

Este, cu siguranta, o schimbare ametitoare, noteaza The Guardian.

11:50 Ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, afirma ca se va pune in discutie chestiunea “restructurarii” datoriei Greciei

11:39 Francois Hollande considera propunerile Atenei “serioase si credibile” dar “nimic nu a fost facut inca”

11:15 La Frankfurt, indicele Dax a castigat 1,58% la deschidere, pana la 11.170,71 puncte.

La Paris, indicele CAC 40 castiga 126,83 puncte pana la 4.884,05 puncte, dupa cresterea de 2,55% din ziua precedenta.

Si Bursa din Londra a deschis in crestere, indicele FTSE-100 castigand 71,57puncte, respectiv 1,09% in primele schimburi, pana la 6.653,20 puncte.

Presa britanica vorbeste despre “Ziua Frantei” in urma planului surpriza de austeritate anuntat de premierul grec Alexis Tsipras

Presa britanica noteaza ca ziua de joi a fost “ziua Frantei”, in conditiile in care Parisul a facut eforturi diplomatice concertate pentru a se ajunge la un acord care sa evite Grexitul iar ziaristii de la BBC se intreaba de ce Parisul vede altfel decat restul Europei criza din Grecia.

BBC observa ca nu ar trebui sa fie o surpriza faptul ca, in aceste momente dramatice pentru Atena, grecii privesc la Franta ca la ultima lor speranta.

Atunci cand celelalte guverne din zona euro pareau sa se fi obisnuit cu ideea unui Grexit, Franta pleda pentru compromis.

Miercuri, cand Tsipras vorbea in fata Parlamentului European, la Strasbourg, premierul Manuel Valls afirma, in Adunarea Nationala, la Paris, ca mentinerea Greciei in UE este de o importanta “geostrategica si geopolitica”.

De ce are Franta aceasta atitudine?, se intreaba ziaristii de la BBC.

Opozitia politica din Franta spune ca presedintele Hollande priveste cu simpatie guvernul de la Atena atat din cauza convingerilor de stanga, cat si pentru ca stie ca Parisul se afla intr-o situatie financiara precara.

Astfel, cand restul Europei cerea Greciei “Reforme! Reforme!”, Franta vorbea doar cu jumatate de gura, pentru ca isi simtea propria ipocrizie.

Dar este ceva mai adanc, noteaza BBC. Un filo-elenism explicat de comentatorul Le Monde Arnaud Leparmentier.

Astfel, aderarea Greciei la UE, in 1981, a reprezentat “un salt ontologic” care a marcat depasirea granitelor Europei carolingiene a Parintilor fondatori, bazata pe catolicismul roman al lui Robert Schuman, scrie Leparmentier.

Atunci, presedintele francez Valery Giscard d’Estaing spunea: “Nu-l tii pe Platon sa astepte la usa”.

Syriza, de inspiratie marxista, atinge un punct sensibil intr-o patura larga a intelectualitatii franceze, adauga BBC, iar Leparmentier subliniaza:

“In spatele dezbaterii privind datoria (Greciei) se afla convingerea ca in fond proprietatea este furata. Sau ca, cel putin, ar trebui redistribuita … Ceea ce se intampla in Grecia ridica un semn de intrebare asupra intregii noastre ordini economice … bazata pe o moneda neutra, aflata la adapost de ghearele politicienilor”.

Adevarul este ca, spre deosebire de Germania sau Marea Britanie, dezbaterea privind fundamentele economice nu a fost niciodata rezolvata in Franta, concluzioneaza BBC.

Grecia recunoaste, in sfarsit, ca intentioneaza sa participe, impreuna cu Rusia, la gazoductul Turkish Stream

Grecia a recunoscut, in sfarsit, ca intentioneaza sa construiasca impreuna cu Rusia un gazoduct in valoare de 2 miliarde de euro, scrie The Telegraph, care noteaza ca decizia ar putea ingrijora SUA, in conditiile in care americanii au intervenit in negocierile Atenei cu creditorii sai internationali.

Panayotis Lafazanis, ministrul grec al Energiei, a declarat, potrivit Financial Times, ca aceasta decizie va reprezenta o componenta cheie a politicii externe “multi-fatetate” a tarii si va crea 20.000 de locuri de munca.

In Grecia, somajul era in aprilie de 25,6%. Informatii pe surse aratau, in aprilie, ca Moscova este pregatita sa finanteze lucrarile prelungirea pana in Grecia a gazoductului “Turkish Stream”.

Anuntat de presedintele rus Vladimir Putin in decembrie 2014, gazoductul Turkish Stream este destinat sa compenseze abandonarea South Stream, un proiect care ar fi urmat sa alimenteze sudul Europei trecand pe sub marea Neagra si ocolind Ucraina.

Rusia a stopat acest proiect din cauza blocajului Comisiei Europene. Ulterior, gigantul rus a semnat un protocol de acord cu compania turca de stat Botas pentru construirea unei retele cu o capacitate de 63 miliarde m3, aceeasi care fusese prevazuta pentru South Stream.

Rusia intentioneaza sa faca din Turcia un important centru de tranzit pentru gazul rusesc spre tarile europene, ocolind Ucraina.

Presa rusa scria in martie ca negocierile asupra pretului gazului exportat de Rusia in Turcia sunt in impas. Gazul rusesc concureaza in Turcia cu cel livrat de Azerbaidjan.

Turcia a lansat oficial in martie constructia gazoductului trans-anatolian (Tanap), un proiect in valoare de 10 miliarde de euro care ar urma sa ii permita sa aprovizioneze UE.

• Antena3: 

MII de greci au ieşit în stradă pentru a cere premierului Tsipras SĂ ÎŞI RESPECTE promisiunile

Aproximativ 5.000 de greci au manifestat joi în faţa Parlamentului din Atena, cerându-i premierului Alexis Tsipras să-şi respecte promisiunea de a ajunge la un acord cu creditorii internaţionali, pentru ca Grecia să rămână în zona euro, relatează Euronews, conform Mediafax.

“Trăim în Europa şi acest lucru nu este negociabil”, au afirmat mai mulţi manifestanţi, adăugând că intenţionează să rămână în Piaţa Syntagma până când Guvernul va încheia un acord viabil.

Opozanţii Guvernului apreciază că liderii greci se joacă cu focul şi nu au fost mandataţi să decidă o ieşire din zona euro. “Orele următoare sunt cruciale pentru viitorul european al Greciei”, afirmă manifestanţii.

“Demonstraţia nu are nicio legătură cu votul DA sau NU sau cu diferite partide. Am făcut apel inclusiv la cei care au votat NU (la referendum-n.r.). Aici spunem toţi că rămânem în Europa”, a declarat Theofanis Malamos, membru al comisiei de organizare a mitingului.

“Dacă creditorii aprobă propunerile Guvernului, nu va fi niciun pericol. Dar încă avem unele îndoieli în această privinţă. De aceea suntem aici”, a afirmat un alt bărbat.

“Fluierul arată nevoia noastră de a rămâne în alertă maximă. Poporul grec trebuie să realizeze ce este în joc”, a precizat un protestatar.

Mitingul proeuropean este primul de la referendumul de duminică, în urma căruia grecii au respins propunerile de reforme ale creditorilor internaţionali. Grecia şi creditorii săi trebuie să ajungă la un acord privind noi planuri de reforme până duminică.

Papa Francisc atacă FMI? “Să nu ne fie frică să spunem: vrem schimbare, o veritabilă schimbare”

Papa Francisc a cerut joi, în Bolivia, o nouă ordine economică mondială, denunţând un “nou colonialism” al agenţiilor care impun programe de austeritate. Suveranul Pontif a făcut apel ca săracii să aibă parte de locuri de muncă, locuinţe şi pământuri, relatează Reuters.

În unul dintre cele mai lungi, pasionale şi cuprinzătoare discursuri ale pontificatului său, Papa de origine argentiniană a cerut de asemenea iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică faţă de amerindieni în cursul “aşa-numitei cuceriri a Americii”.

El a denunţat goana după bani şi a apreciat că ţările sărace nu ar trebui reduse la furnizori de materii prime şi forţă de muncă ieftină pentru ţările dezvoltate.

Francisc a făcut aceste afirmaţii în faţa participanţilor la a doua reuniune mondială a mişcărilor populare, la care participă organizaţii ale oamenilor de la marginea societăţii, inclusiv săraci, şomeri şi ţărani care şi-au pierdut pământurile. El a precizat că susţine eforturile lor de a obţine dreptul elementar la pământuri, locuinţe şi muncă.

“Să nu ne fie frică să spunem: vrem schimbare, o veritabilă schimbare“, a spus Papa, denunţând un sistem care “a impus mentalitatea profitului cu orice preţ, fără grijă faţă de excluziunea socială sau distrugerea naturii”.

Atacurile anterioare ale Papei la adresa capitalismului au fost criticate aspru de politicieni şi comentatori din Statele Unite, unde urmează să efectueze o vizită în septembrie.

Suveranul Pontif a lansat de asemenea un atac care viza aparent organizaţii monetare internaţionale precum FMI şi politicile de ajutor pentru dezvoltare ale unor state dezvoltate.

“Nicio putere nu are dreptul să priveze oamenii de exerciţiul deplin al suveranităţii lor. De fiecare dată când fac acest lucru, vedem apariţia unor noi forme de colonialism care prejudiciază serios posibilitatea păcii şi justiţiei“, a precizat el.

“Noul colonialism ia diferite forme. Uneori apare ca influenţa anonimă a mamonului: corporaţii, agenţii de creditare, unele tratate de liber-schimb şi impunerea unor măsuri de austeritate care întotdeauna strâng cureaua muncitorilor şi săracilor”, a afirmat Papa, care săptămâna trecută a cerut autorităţilor europene să păstreze demnitatea umană în centrul dezbaterii privind criza economică din Grecia.

“Vă spun cu regret: multe păcate mari au fost comise împotriva popoarelor native din America în numele Domnului”. “Cer iertare cu smerenie, nu doar pentru păcatele Bisericii, ci şi pentru crimele comise împotriva popoarelor native în cursul aşa-numitei cuceriri a Americii”.

• EVZ/ Mirel Curelea: „Teoria datoriilor odioase”, în apărarea cetățenilor europeni îndatorați făra voia lor | ANTI-OPINIE

Alexander Nahum Sack, profesor universitar specializat în drept financiar internațional la Universitatea din Saint Petersburg, până la victoria Revoluției Bolșevice și, apoi, la mari universități din Europa și SUA, a elaborat și publicat în 1927 „Teoria datoriilor odioase”, devenită la scurt timp concept de drept internațional.

Această teorie spune că o datorie națională, făcută de un guvern în scopuri contrare sau cu ignorarea intereselor națiunii în sine și a cetățenilor săi, și fără acordul cetățenilor, nu trebuie să fie executorie. Caractreristicile datoriilor de acest fel sunt trei: guvernul primește un împrumut fără aprobarea cetățenilor, împrumutul nu este făcut în beneficiul real al cetățenilor și, a treia, deși creditorul era conștient de primele două, a acordat totuși împrumutul. Doctrina a fost folosită ca instrument economic și politic de mai multe ori în istorie, cel mai notoriu caz fiind cel al Germaniei, după Al Doilea Război Mondial. Potrivit Acordului de la Londra din 1953, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, însoțite de o listă interminabilă de state ale lumii, printre care și Grecia, Italia și Spania, au decis să reducă cu 62% datoriile Republicii Federale a Germaniei, acumulate atât în perioada interbelică, cât și după război, până la data încheierii Acordului. Ritmul restituirii debitelor rămase a fost stabilit în funcție de plafonul de 3% din exporturile RFG. Principalul argument în baza căruia RFG a beneficiat de această uriașă clemență internațională a fost exact această doctrină a „datoriilor odioase”. Doar astfel RFG a putut să se refacă, iar Germania de astăzi să fie la nivelul economic la care este.

Următorii europeni care au realizat problema „datoriei odioase” au fost islandezii. În 2010 au votat împotriva returnării datoriei, au rupt relațiile cu FMI, au naționalizat băncile, au inculpat bancheri și responsabili guvernamentali, s-au îndreptat în civil asupra vinovaților, au modificat legislația și Constituția, în sensul în care, pe viitor, țara să nu mai poate fi angajată în datorii fără acordul cetățenilor. La vremea aceea, ca și acum pe greci, presa europeană îi ridiculiza pe islandezi și îi numea „sinucigași”. Mai nou, sunt binemerci! În martie au anunțat UE să nu mai conteze pe ei, nu-i mai interesează aderarea.

Astăzi, problema acestui tip de datorie este pusă din ce în ce mai apăsat. Pentru Portugalia și Irlanda, nu doar pentru Grecia, primele victime ale crizei datoriilor, urmare a izbucnirii crizei financiare în 2007, se pune din ce în ce mai preganant problema că banii datorați de populație nu au făcut altceva, grosul lor, decât să salveze băncile private. Le-a devenit, astfel, clar conținutul cel puțin imoral deocamdată, în lipsa altor probe, al Acordurilor încheiate.

În Grecia, Comisia Parlamentară pentru Adevăr privind Datoria Publică, în concluziile unui raport preliminar, afirmă ferm că o mare parte a datoriei publice a țării a fost constituită ilegal și ilegitim. Fondurile au fost astfel manipulate, încât doar un procent de 8% a putut fi destinat cheltuielilor guvernamentale curente. Restul a ajuns imediat, sub o formă sau alta, înapoi la creditori. Mai mult, începe să iasă la iveală și faptul că Acordurile au fost trecute prin Parlamentul elen cu încălcări ale Constituției Greciei. Drept pentru care, într-o măsură mai mică sau mai mare, de la țară la țară, datoriile cu caracter „odios” au trecut din teoria profesorului Sack în practica extinsă. Poate este timpul ca această practică să înceapă să fie privită nu doar prin prisma dreptului internațional, ori a deciziei și răspunderii politice, dar și prin cea a dreptului penal intern al țărilor victimă.