UPDATE: Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI – CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII?/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria si practica DATORIEI ODIOASE

10-07-2015 10 minute Sublinieri

 

  • Digi24:

CORESPONDENȚĂ DE LA ATENA. Grecia a capitulat în fața creditorilor. Planul de reformă seamănă cu propunerile respinse de greci la referendum

Răsturnare de situaţie în cazul crizei elene. Oficialii de la Atena au trimis planul de reformă, un document de 13 pagini în care se regăsesc aproape toate propunerile făcute până acum de creditori. Pentru a primi un nou ajutor în următorii trei ani, Grecia se angajează să crească TVA, să taie pensiile şi să reducă birocraţia. Suma exactă a acestui nou pachet de asistenţă financiară urmează să fie negociată, dar poate ajunge şi la 70 de miliarde de euro, potrivit presei greceşti. Pe lângă asta, Grecia solicită şi un pachet pentru dezvoltare în valoare de 35 de miliarde de euro.

Alexis Tsipras semnează, în mod surprinzător, un document care seamănă foarte mult cu propunerile făcute de creditorii Greciei în urmă cu câteva luni și pe care grecii le-au respins la referendumul de duminică.

O echipă de experți francezi a participat la realizarea acestui document. Echipa a sosit la Atena aproape incognito, nici Franța, nici Germania nu au vorbit despre acest lucru.

Grecii sunt de acord că trebuie să existe niște măsuri, niște sacrificii, dar spun că acestea trebuie să dea și roade. Există însă teamă în Grecia, legată în primul rând de băncile care sunt închise și de farmaciile care fie sunt închise, fie nu au medicamente.

Noul plan de reforme propus de Grecia include concesii importante, chiar şi în domenii de care Syriza a spus până acum că nu se atinge. Ajutoarele pentru cei cu pensii mici vor fi eliminate până în 2019, iar tăierea lor va începe chiar din acest an.

Printre măsurile promise de guvernul de la Atena se numără şi eliminarea stimulentelor pentru pensionări anticipate, TVA de 23% pentru alimentele de bază, reducerea bugetului Apărării şi privatizarea unor companii de stat.

Reformele propuse de Grecia:

– eliminarea ajutorului social pentru cei cu pensii mici

– eliminarea stimulentelor pentru pensionări anticipate

– creşterea TVA-ului pentru insulele din Marea Egee

– TVA de bază de 23%

– eliminarea subsidiilor primite de fermieri pentru carburant

– impozit de 28% pentru câştigurile companiilor

– reducerea cu 300 de milioane de euro a bugetului pentru Apărare până în 2016

– privatizarea unor companii de stat

Sursa: Ministerul grec de Finanţe, protothema.gr

Guvernul grec îşi bazează propunerile pe un surplus primar de 1% în 2015, care urmează să ajungă la 3,5% până în 2018. Dacă nivelul dorit de colectare a taxelor şi impozitelor nu va fi atins, oficialii eleni au inclus şi o serie de măsuri de urgenţă, cum ar fi creşterea impozitului pe câştigurile din chirii şi a taxei pentru companii. Aceste măsuri ar urma să aducă 330 de milioane de euro.

Măsuri bugetare suplimentare:

– creşterea impozitului pentru câştigurile din chirii de la 11% la 15%, pentru cei cu venituri anuale sub 12.000 euro

– creşterea impozitului pentru câştigurile din chirii de la 33% la 35% pentru cei cu venituri anuale peste 12.000 euro

– creşterea impozitului pe câştigurile companiilor la 29%

Sursa: Ministerul grec de Finanţe, protothema.gr

Cel mai probabil, acest plan reprezintă ultima şansă pentru Grecia. Potrivit cotidianului Bild, la document au lucrat şi tehnocraţi din partea creditorilor internaţionali. În esenţă, nu diferă prea mult de propunerile făcute de Comisia Europeană şi respinse de greci prin referendumul de săptămâna trecută.

În schimbul acestor măsuri de reformă, Grecia solicită un pachet de asistenţă financiară în valoare de cel puţin 53 de miliarde de euro, care ar trebui să-i asigure plata ratelor până în iunie 2018. Până acum, statul elen a primit două împrumuturi de 240 de miliarde de euro de la FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană pentru a se salva de la colaps. 

Reforme contra finanțare. Pensionarii greci, furioşi pe decizia guvernului

Grecii au primit cu surprindere noile propuneri ale guvernului de la Atena. Au fost reacţii diferite – furie pe de-o parte şi mulţumire pe de alta. Decizia luată de Executiv este comentată pe larg şi în presa elenă, iar toată lumea aşteaptă un rezultat al crizei care durează de aproape două săptămâni.

Pensionarii greci stau de o săptămână în fața băncilor, pentru a încasa banii de care trebuie să beneficieze. Vestea că guvernul vrea să încheie cu creditorii un acord chiar mai dur decât cel respins la referendum i-a luat prin surprindere.

„Stăm la coadă pentru a primi doar 50 de euro. Să le fie ruşine! Ruşine lor!”, spune unul dintre ei.

De partea cealaltă, există şi greci care acceptă planul guvernului. Ei speră ca toată această criză prin care trece țara să se încheie și viața lor să revină la normal.

Întrebarea nu este dacă vom accepta noul plan, ci dacă măsurile propuse sunt fezabile. Atunci când ai un şomaj de aproape 30%, nu prea mai poţi spune nimic”, spune un grec.

De la sediul Guvernului elen, situația este mai clară. Sau cel puțin asta reiese din declarațiile miniștrilor, care speră la o încheiere cât mai rapidă a acordului cu creditorii.

Suntem optimişti, suntem optimişti în privinţa încheierii unui acord foarte bun”, a spus Nikos Voutsis, ministrul grec de Interne.

  • Hotnews:

Ce masuri de austeritate se angajeaza sa promoveze guvernul Tsipras in fata creditorilor internationali

Textul prezentat joi seara de guvernul de la Atena in schimbul unei finantari pe trei ani din partea UE, BCE si FMI contine 13 pagini de “Actiuni prioritare si angajamente”mai dure decat masurile care au fost respinse initial de executivul condus de Alexis Tsipras si de populatie, prin referendumul de duminica, 5 iulie.

Planul de austeritate, in valoare de 13 miliarde de euro, este cu patru miliarde mai mare decat cel pe care il respinsesera grecii.

  • CRESTEREA TVA

TVA, marul discordiei intre Atena si creditori, este fixata la 23%. Pentru produsele de baza, electricitate si hoteluri, TVA ramane la 13% iar pentru medicamente, carti si teatre la 6%.

  • DESFIINTAREA AVANTAJELOR FISCALE PENTRU INSULE

Guvernul propune desfiintarea avantajelor fiscale pentru insule (respectiv reducerea cu 30% a TVA, aplicata de mai multi ani), incepand cu insulele cele mai bogate si turistice.

Acesta desfiintare va incepe in octombrie si se va face gradual, pana la finele lui 2016.

  • MAJORAREA ALTOR TAXE

Cresterea impozitului asupra companiilor va trece de la 26% la 28%, asa cum doreau creditorii, si nu la 29%, cum propusese initial Atena.

Vor fi majorate, de asemenea, impozitele pe produsele de lux.

  • REFORMA PENSIILOR

Varsta de pensionare creste la 67 de ani sau 62 de ani cu 40 de ani vechime in campul muncii, urmand ca masura sa fie transpusa gradual, pana in 2022.

  • REDUCEREA CHELTUIELILOR MILITARE

Plafonul cheltuielilor militare va fi redus cu 100 milioane euro in 2015 si cu 200 milioane in 2016, fata de o reducere de 400 milioane propusa de creditori.

  • LIBERALIZAREA ANUMITOR PROFESII

Pachetul de reforme presupune liberalizarea unor profesii (inginer, notari) si a sectorului turismului.

  • EVAZIUNEA FISCALA

Guvernul propune o serie de masuri pentru a lupta impotriva evaziunii fiscale si reorganizarea sistemului de colectare a impozitelor.

  • PRIVATIZARI

Guvernul accepta sa vanda partea de actiuni pe care statul o mai detine la OTE, unde principalul actionar este Deutsche Telekom.

De asemenea, vor fi lansate licitatii pana in octombrie pentru privatizarea porturilor Pireu si Salonic.

  • OBIECTIVE BUGETARE

Initial, Atena se aliniase propunerilor creditorilor care vizau realizarea unui excedent bugetar primar (in afara serviciului datoriei) de 1% in 2015, 2% in 2016 si 3% in 2017 dar joi seara guvernul a precizat ca aceste obiective vor trebui examinate din nou deoarece situatia economica s-a agravat in ultimele zile, in special dupa impunerea unui control privind capitalurile si inchiderea bancilor.

  • DATORIA PUBLICA

Propunerile grecesti prevad de asemenea “reglementarea datoriei publice”, care atinge 180% din PIB, in prezent, potrivit unei surse guvernamentale care nu a oferit alte detalii asupra acestui subiect spinos, de care majoritatea tarilor din zona euro nu vor sa auda, incepand cu Germania si tarile din nord.

  • FACILITAREA RELANSARII

“Un pachet de 35 de miliarde de euro” consacrat cresterii este deja prevazut de Comisia Europeana, potrivit unei surse guvernamentale din Grecia.

LIVE TEXT Criza din Grecia: Bursele europene evolueaza pe verde, dupa capitularea lui Alexis Tsipras, care a propus un plan de austeritate dur / Fie vom continua impreuna, fie vom cadea cu totii

Bursele europene au deschis in crestere puternica vineri dimineata, optimiste dupa ce guvernul de la Atena a anuntat un plan de austeritate mai dur chiar decat cel respins de greci la referendumul din 5 iulie. La Atena, premierul Alexis Tsipras s-a intalnit cu parlamentarii Syriza, in conditiile in care noul plan are nevoie de aprobarea Parlamentului.

“Fie vom continua impreuna, fie vom cadea cu totii”, le-a spus Alexis Tsipras parlamentarilor din coalitia de guvernare, potrivit The Guardian.

Tsipras a adaugat: “Ne confruntam cu decizii cruciale. Avem un mandat pentru a obtine un acord mai bun decat ultimatul pe care ni l-a dat Eurogrup dar cu siguranta nu ni s-a dat un mandat pentru a scoate Grecia din zona euro”.

Este, cu siguranta, o schimbare ametitoare, noteaza The Guardian.

11:50 Ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, afirma ca se va pune in discutie chestiunea “restructurarii” datoriei Greciei

11:39 Francois Hollande considera propunerile Atenei “serioase si credibile” dar “nimic nu a fost facut inca”

11:15 La Frankfurt, indicele Dax a castigat 1,58% la deschidere, pana la 11.170,71 puncte.

La Paris, indicele CAC 40 castiga 126,83 puncte pana la 4.884,05 puncte, dupa cresterea de 2,55% din ziua precedenta.

Si Bursa din Londra a deschis in crestere, indicele FTSE-100 castigand 71,57puncte, respectiv 1,09% in primele schimburi, pana la 6.653,20 puncte.

Presa britanica vorbeste despre “Ziua Frantei” in urma planului surpriza de austeritate anuntat de premierul grec Alexis Tsipras

Presa britanica noteaza ca ziua de joi a fost “ziua Frantei”, in conditiile in care Parisul a facut eforturi diplomatice concertate pentru a se ajunge la un acord care sa evite Grexitul iar ziaristii de la BBC se intreaba de ce Parisul vede altfel decat restul Europei criza din Grecia.

BBC observa ca nu ar trebui sa fie o surpriza faptul ca, in aceste momente dramatice pentru Atena, grecii privesc la Franta ca la ultima lor speranta.

Atunci cand celelalte guverne din zona euro pareau sa se fi obisnuit cu ideea unui Grexit, Franta pleda pentru compromis.

Miercuri, cand Tsipras vorbea in fata Parlamentului European, la Strasbourg, premierul Manuel Valls afirma, in Adunarea Nationala, la Paris, ca mentinerea Greciei in UE este de o importanta “geostrategica si geopolitica”.

De ce are Franta aceasta atitudine?, se intreaba ziaristii de la BBC.

Opozitia politica din Franta spune ca presedintele Hollande priveste cu simpatie guvernul de la Atena atat din cauza convingerilor de stanga, cat si pentru ca stie ca Parisul se afla intr-o situatie financiara precara.

Astfel, cand restul Europei cerea Greciei “Reforme! Reforme!”, Franta vorbea doar cu jumatate de gura, pentru ca isi simtea propria ipocrizie.

Dar este ceva mai adanc, noteaza BBC. Un filo-elenism explicat de comentatorul Le Monde Arnaud Leparmentier.

Astfel, aderarea Greciei la UE, in 1981, a reprezentat “un salt ontologic” care a marcat depasirea granitelor Europei carolingiene a Parintilor fondatori, bazata pe catolicismul roman al lui Robert Schuman, scrie Leparmentier.

Atunci, presedintele francez Valery Giscard d’Estaing spunea: “Nu-l tii pe Platon sa astepte la usa”.

Syriza, de inspiratie marxista, atinge un punct sensibil intr-o patura larga a intelectualitatii franceze, adauga BBC, iar Leparmentier subliniaza:

“In spatele dezbaterii privind datoria (Greciei) se afla convingerea ca in fond proprietatea este furata. Sau ca, cel putin, ar trebui redistribuita … Ceea ce se intampla in Grecia ridica un semn de intrebare asupra intregii noastre ordini economice … bazata pe o moneda neutra, aflata la adapost de ghearele politicienilor”.

Adevarul este ca, spre deosebire de Germania sau Marea Britanie, dezbaterea privind fundamentele economice nu a fost niciodata rezolvata in Franta, concluzioneaza BBC.

Grecia recunoaste, in sfarsit, ca intentioneaza sa participe, impreuna cu Rusia, la gazoductul Turkish Stream

Grecia a recunoscut, in sfarsit, ca intentioneaza sa construiasca impreuna cu Rusia un gazoduct in valoare de 2 miliarde de euro, scrie The Telegraph, care noteaza ca decizia ar putea ingrijora SUA, in conditiile in care americanii au intervenit in negocierile Atenei cu creditorii sai internationali.

Panayotis Lafazanis, ministrul grec al Energiei, a declarat, potrivit Financial Times, ca aceasta decizie va reprezenta o componenta cheie a politicii externe “multi-fatetate” a tarii si va crea 20.000 de locuri de munca.

In Grecia, somajul era in aprilie de 25,6%. Informatii pe surse aratau, in aprilie, ca Moscova este pregatita sa finanteze lucrarile prelungirea pana in Grecia a gazoductului “Turkish Stream”.

Anuntat de presedintele rus Vladimir Putin in decembrie 2014, gazoductul Turkish Stream este destinat sa compenseze abandonarea South Stream, un proiect care ar fi urmat sa alimenteze sudul Europei trecand pe sub marea Neagra si ocolind Ucraina.

Rusia a stopat acest proiect din cauza blocajului Comisiei Europene. Ulterior, gigantul rus a semnat un protocol de acord cu compania turca de stat Botas pentru construirea unei retele cu o capacitate de 63 miliarde m3, aceeasi care fusese prevazuta pentru South Stream.

Rusia intentioneaza sa faca din Turcia un important centru de tranzit pentru gazul rusesc spre tarile europene, ocolind Ucraina.

Presa rusa scria in martie ca negocierile asupra pretului gazului exportat de Rusia in Turcia sunt in impas. Gazul rusesc concureaza in Turcia cu cel livrat de Azerbaidjan.

Turcia a lansat oficial in martie constructia gazoductului trans-anatolian (Tanap), un proiect in valoare de 10 miliarde de euro care ar urma sa ii permita sa aprovizioneze UE.

  • Antena3: 

MII de greci au ieşit în stradă pentru a cere premierului Tsipras SĂ ÎŞI RESPECTE promisiunile

Aproximativ 5.000 de greci au manifestat joi în faţa Parlamentului din Atena, cerându-i premierului Alexis Tsipras să-şi respecte promisiunea de a ajunge la un acord cu creditorii internaţionali, pentru ca Grecia să rămână în zona euro, relatează Euronews, conform Mediafax.

“Trăim în Europa şi acest lucru nu este negociabil”, au afirmat mai mulţi manifestanţi, adăugând că intenţionează să rămână în Piaţa Syntagma până când Guvernul va încheia un acord viabil.

Opozanţii Guvernului apreciază că liderii greci se joacă cu focul şi nu au fost mandataţi să decidă o ieşire din zona euro. “Orele următoare sunt cruciale pentru viitorul european al Greciei”, afirmă manifestanţii.

“Demonstraţia nu are nicio legătură cu votul DA sau NU sau cu diferite partide. Am făcut apel inclusiv la cei care au votat NU (la referendum-n.r.). Aici spunem toţi că rămânem în Europa”, a declarat Theofanis Malamos, membru al comisiei de organizare a mitingului.

“Dacă creditorii aprobă propunerile Guvernului, nu va fi niciun pericol. Dar încă avem unele îndoieli în această privinţă. De aceea suntem aici”, a afirmat un alt bărbat.

“Fluierul arată nevoia noastră de a rămâne în alertă maximă. Poporul grec trebuie să realizeze ce este în joc”, a precizat un protestatar.

Mitingul proeuropean este primul de la referendumul de duminică, în urma căruia grecii au respins propunerile de reforme ale creditorilor internaţionali. Grecia şi creditorii săi trebuie să ajungă la un acord privind noi planuri de reforme până duminică.

Papa Francisc atacă FMI? “Să nu ne fie frică să spunem: vrem schimbare, o veritabilă schimbare”

Papa Francisc a cerut joi, în Bolivia, o nouă ordine economică mondială, denunţând un “nou colonialism” al agenţiilor care impun programe de austeritate. Suveranul Pontif a făcut apel ca săracii să aibă parte de locuri de muncă, locuinţe şi pământuri, relatează Reuters.

În unul dintre cele mai lungi, pasionale şi cuprinzătoare discursuri ale pontificatului său, Papa de origine argentiniană a cerut de asemenea iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică faţă de amerindieni în cursul “aşa-numitei cuceriri a Americii”.

El a denunţat goana după bani şi a apreciat că ţările sărace nu ar trebui reduse la furnizori de materii prime şi forţă de muncă ieftină pentru ţările dezvoltate.

Francisc a făcut aceste afirmaţii în faţa participanţilor la a doua reuniune mondială a mişcărilor populare, la care participă organizaţii ale oamenilor de la marginea societăţii, inclusiv săraci, şomeri şi ţărani care şi-au pierdut pământurile. El a precizat că susţine eforturile lor de a obţine dreptul elementar la pământuri, locuinţe şi muncă.

“Să nu ne fie frică să spunem: vrem schimbare, o veritabilă schimbare, a spus Papa, denunţând un sistem care “a impus mentalitatea profitului cu orice preţ, fără grijă faţă de excluziunea socială sau distrugerea naturii”.

Atacurile anterioare ale Papei la adresa capitalismului au fost criticate aspru de politicieni şi comentatori din Statele Unite, unde urmează să efectueze o vizită în septembrie.

Suveranul Pontif a lansat de asemenea un atac care viza aparent organizaţii monetare internaţionale precum FMI şi politicile de ajutor pentru dezvoltare ale unor state dezvoltate.

Nicio putere nu are dreptul să priveze oamenii de exerciţiul deplin al suveranităţii lor. De fiecare dată când fac acest lucru, vedem apariţia unor noi forme de colonialism care prejudiciază serios posibilitatea păcii şi justiţiei“, a precizat el.

“Noul colonialism ia diferite forme. Uneori apare ca influenţa anonimă a mamonului: corporaţii, agenţii de creditare, unele tratate de liber-schimb şi impunerea unor măsuri de austeritate care întotdeauna strâng cureaua muncitorilor şi săracilor”, a afirmat Papa, care săptămâna trecută a cerut autorităţilor europene să păstreze demnitatea umană în centrul dezbaterii privind criza economică din Grecia.

“Vă spun cu regret: multe păcate mari au fost comise împotriva popoarelor native din America în numele Domnului”. “Cer iertare cu smerenie, nu doar pentru păcatele Bisericii, ci şi pentru crimele comise împotriva popoarelor native în cursul aşa-numitei cuceriri a Americii”.

Alexander Nahum Sack, profesor universitar specializat în drept financiar internațional la Universitatea din Saint Petersburg, până la victoria Revoluției Bolșevice și, apoi, la mari universități din Europa și SUA, a elaborat și publicat în 1927 „Teoria datoriilor odioase”, devenită la scurt timp concept de drept internațional.

Această teorie spune că o datorie națională, făcută de un guvern în scopuri contrare sau cu ignorarea intereselor națiunii în sine și a cetățenilor săi, și fără acordul cetățenilor, nu trebuie să fie executorie. Caractreristicile datoriilor de acest fel sunt trei: guvernul primește un împrumut fără aprobarea cetățenilor, împrumutul nu este făcut în beneficiul real al cetățenilor și, a treia, deși creditorul era conștient de primele două, a acordat totuși împrumutul. Doctrina a fost folosită ca instrument economic și politic de mai multe ori în istorie, cel mai notoriu caz fiind cel al Germaniei, după Al Doilea Război Mondial. Potrivit Acordului de la Londra din 1953, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, însoțite de o listă interminabilă de state ale lumii, printre care și Grecia, Italia și Spania, au decis să reducă cu 62% datoriile Republicii Federale a Germaniei, acumulate atât în perioada interbelică, cât și după război, până la data încheierii Acordului. Ritmul restituirii debitelor rămase a fost stabilit în funcție de plafonul de 3% din exporturile RFG. Principalul argument în baza căruia RFG a beneficiat de această uriașă clemență internațională a fost exact această doctrină a „datoriilor odioase”. Doar astfel RFG a putut să se refacă, iar Germania de astăzi să fie la nivelul economic la care este.

Următorii europeni care au realizat problema „datoriei odioase” au fost islandezii. În 2010 au votat împotriva returnării datoriei, au rupt relațiile cu FMI, au naționalizat băncile, au inculpat bancheri și responsabili guvernamentali, s-au îndreptat în civil asupra vinovaților, au modificat legislația și Constituția, în sensul în care, pe viitor, țara să nu mai poate fi angajată în datorii fără acordul cetățenilor. La vremea aceea, ca și acum pe greci, presa europeană îi ridiculiza pe islandezi și îi numea „sinucigași”. Mai nou, sunt binemerci! În martie au anunțat UE să nu mai conteze pe ei, nu-i mai interesează aderarea.

Astăzi, problema acestui tip de datorie este pusă din ce în ce mai apăsat. Pentru Portugalia și Irlanda, nu doar pentru Grecia, primele victime ale crizei datoriilor, urmare a izbucnirii crizei financiare în 2007, se pune din ce în ce mai preganant problema că banii datorați de populație nu au făcut altceva, grosul lor, decât să salveze băncile private. Le-a devenit, astfel, clar conținutul cel puțin imoral deocamdată, în lipsa altor probe, al Acordurilor încheiate.

În Grecia, Comisia Parlamentară pentru Adevăr privind Datoria Publică, în concluziile unui raport preliminar, afirmă ferm că o mare parte a datoriei publice a țării a fost constituită ilegal și ilegitim. Fondurile au fost astfel manipulate, încât doar un procent de 8% a putut fi destinat cheltuielilor guvernamentale curente. Restul a ajuns imediat, sub o formă sau alta, înapoi la creditori. Mai mult, începe să iasă la iveală și faptul că Acordurile au fost trecute prin Parlamentul elen cu încălcări ale Constituției Greciei. Drept pentru care, într-o măsură mai mică sau mai mare, de la țară la țară, datoriile cu caracter „odios” au trecut din teoria profesorului Sack în practica extinsă. Poate este timpul ca această practică să înceapă să fie privită nu doar prin prisma dreptului internațional, ori a deciziei și răspunderii politice, dar și prin cea a dreptului penal intern al țărilor victimă.


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, Grecia, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

21 Commentarii la “UPDATE: Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI – CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII?/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria si practica DATORIEI ODIOASE

  1. Cred ca ar trebui sa asteptam putin, sa treaca macar cateva zile, poate apar alte date. Cel putin in momentul de fata, propaganda presei trebuie neaparat sa loveasca in victoria lui Tsipras vis-a-vis de referendum, sa-i terfeleasca atat pe prim ministru cat si pe greci si sa-i spele pe “actionarii” Troicii scotandu-i invingatori. Deocamdata este un demers facut pentru opinia publica.

    Dar pentru faptul ca “sclavii, lenesii, sarantocii, iobagii…” au indraznit sa-si exprime parerea, prin cel mai democratic mod cu putinta, votul, scopul papusarilor este de a umilii Grecia in cel mai mare hal.
    Cat de aproape de realitate este actuala propaganda a presei !? Probabil ca vom vedea intr-un oarecare interval de timp.

    Chiar daca aceasta “victorie” a referendumului pare reala, eu cred ca “euforia” guvernului si a poporului grec este iluzorie, iar camatarii internationali stiu foarte bine acest lucru.

    Motivele pentru care eu cred aceasta, le-am aratat aici:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2015/06/27/premierul-greciei-anunta-referendum-pentru-acordul-cu-creditorii-aceste-propuneri-ale-creditorilor-arata-ca-scopul-a-fost-umilirea-intregului-popor/#comment-401121

  2. eu chiar nu mai stiu ce sa zic de acest Papa. Va rog sa nu sariti la gatul meu, ca nu sunt o ecumenista deghizata in blana de oaie si nici nu ma caracterizeaza lipsa de circumspectie. Pur si simplu incerc sa ma pun in papucii omului, sa vad lucrurile din perspectiva lui, fara a porni de la premisa relei-credinte. In orice institutie sunt si oameni de buna-credinta, si in guverne, si in politica, peste tot. Ca daca n-ar fi fost si astia, am fi fost haliti demult.

    Concluzia mea: s-ar putea ca tipul chiar sa fie ingrijorat. Cine n-ar fi?

    Nu stiu cum e pt altii, dar eu una desi acceptam, conceptual, ‘timpul apocaliptic’, numai de la finalul lui 2014 am inceput sa il percep in mod efectiv. Cu stupoare! Pt ca nu ma asteptam ca lucrurile sa se precipite asa, brusc…

  3. @Doroteea:

    Critica Papei e valida, insa viziunea sa este necredibila si in aceeasi linie cu crearea unei “noi ordini mondiale” guvernata de o autoritate mondiala cu puteri coercitive, cum propusese si predecesorul sau, Benedict.

  4. Eu unul, dupa mintea mea proasta, as tine cont de “cine se frige cu ciorba sufla si in iaurt” si as tinde sa incadrez apelul papei in categoria NOM contra fNOM.
    Actualele institutii internationale si-au indeplinit in mare masura scopurile pentru care au fost create si au ajuns in stadiul de decredibilizare. Probabil ca “elitele” au decis sa la rebrenduiasca sau sa le sacrifice cu totul, avand deja pregatite altele care sa le preia atributiile.
    Probabil ca se trece la un alt nivel al “jocului”.

  5. Eram sigura ca asa se va intampla cu Grecia , exact ca la noi, e criza sarcilor si nu data de bogatia prea mare a bogatilor.

    ,,-creşterea TVA-ului pentru insulele din Marea Egee” – probabil sa loveasca in singura sursa de venit a grecilor, turismul
    Imi este mila de bietii greci.Poate este bine ce spune Papa dar de ce nu se face ceva pentru saraci.

  6. Si Francisc a preluat si el ideea? Am citit pe diagonala ca nu am timp, dar n-am observat sa apara numele lui pe-acolo

  7. La noi,genul de datorie odioasa inseamna cei 20 mld imprumutati la inceperea crizei.Ce s-a facut cu acesti ban? Isarescu spune ca au intrat la Banca Nationala pentru stabilizarea cursului..ce inseamna asta,numai el stie.Desi mare parte a banilor au fost returnati,daca ne uitam la datoria publica a Romaniei,ea e tot la 39 mld,ca si cum nu s-ar fi rambursat niciun ban,asta pentru ca banii returnati au fost din imprumuturi de la alte banci private din Romania..ce e asta,daca nu o datorie odioasa care ne arunca intr-o spirala a datoriei care ne va falimenta?Chiar nu se poate atinge nimeni de Isarescu & co?

  8. @Doroteea:

    Ideea transpare, in treacat, si in enciclica lui ecologica ce a facut atata valva. Si sunt convins ca o va prelua si el mai departe, punand-o intr-o cheie mai “revolutionara” decat precedentii, eventual. E o constanta pentru doctrina sociala a Vaticanului, deja.

  9. Mai e de asteptat votul din parlamentul grec, desi Tsipras nu ar fi trimis draftul cu reforme la UE fara ca mai inainte sa-si asigure sustinerea liderilor Syriza si a coalitiei…doar asta a negociat toata ziua de ieri.
    Pana la urma cei din Syriza sunt politicieni, cu nimic mai presus de alti politicieni, si isi doresc sa ramana acolo unde au ajuns.
    Daca trece la vot, s-a terminat.
    Maine si poimaine, in Eurogrup si sumitul extrordinar UE (care va da ceruta senzatie a deciziei colective unanime) vor fi doar formalitati si ne vom auzi la urmatoarele evenimente datatoare de fiori si fibrilatii.
    cum nu vii tu, Leonidas doamne, ca punand mana pe ei…(sau Solon sau Dracon)

  10. http://greece.greekreporter.com/2015/07/10/former-greek-finmin-varoufakis-i-will-not-vote-tonight/

    Former Greek Finance Minister Yanis Varoufakis announced through his Twitter account that he will not be present at the Greek Parliament tonight, July 10, during the vote for the Greek proposal which is expected to be submitted to the institution on Saturday, July 11.

    He also noted that he announced it through Twitter in order to avoid any misconceptions.

    Varoufakis fully supports Greek Finance Minister Euclid Tsakalotos’ proposal and his struggle in the Eurogroup, especially on the issue of the Greek debt.

    Earlier in the day he told reporters: “We need a firm commitment from the lenders’ part for the Greek debt, because otherwise Juncker will let us down, as he did with Venizelos.”

    The Greek proposal for reforms and measures has been presented to the country’s Parliament and the official vote will take place later in the day.

  11. The Hellenic Parliament or Vouli ton Ellinon is likely to approve the deal. Even if the concessions Alexis Tspiras is expected to agree to are likely to lead to much gritting of teeth in his far-left Syriza party, he will likely be able to count on at least part of the opposition to get parliament’s green light.

    http://www.ekathimerini.com/199288/article/ekathimerini/news/several-eurozone-parliaments-to-vote-on-new-greek-debt-deal

  12. Si niste explicatii… ante:

    http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-subiectele_zilei-20291064-cum-prezinta-negociator-grec-sub-protectia-anonimatului-discutiile-eurogrup-plecat-lupta-crezand-avem-aceleasi-arme-subestimat-puterea-schauble-spus-lui-varoufakis-cati-bani-vrei-iesi-din-euro.htm

    Guvernul de la Atena a crezut ca o prabusire a economiei Greciei va antrena o cadere a economiei mondiale si a sperat ca un NU la referendumul din 5 iulie ii va intari pozitia de negociere, poveste, sub acoperirea anonimatului, un consilier grec de rang inalt care a participat la negocierile cu Eurogrup din ultimele cinci luni si care acuza un ton extrem de dur, santaj si “asasinare mediatica” din partea europenilor. Interviul a fost acordat cunoscutului site francez de investigatii Mediapart in saptamana dinaintea referendumului.

    “Am plecat la lupta crezand ca avem aceleasi arme ca si ei. Le-am subestimat puterea. Este o putere care se inscrie in insasi structura societatii, in modul de a gandi al oamenilor. Se bazeaza pe control si santaj. Avem foarte putine parghii in fata ei. Edificiul european este kafkian”, spune sursa citata, care sustine ca, initial, Varoufakis, cu argumentele sale, a reusit sa schimbe opinia publica in Europa si chiar in Germania, dar Eurogrup a ripostat.

    La inceputul lui februarie, Dijsselbloem i-ar fi spus lui Varoufakis: “Fie semnati memorandumul, fie economia voastra se prabuseste. Cum? Va daramam bancile”.

    El sustine ca grecii nu au fost sustinuti deoarece Eurogrupul nu functioneza de maniera democratica. Guvernul grec, spune sursa citata, a descoperit prea tarziu ca europenii vor sa-l excluda pe Varoufakis dupa anuntul referendumului. Varoufakis a intrebat: “Cine a decis asta”. Dijsselbloem i-a raspuns: “Eu am decis. “Nu ar trebui sa existe un vot? Aceasta decizie nu ar trebui luata in unanimitate? Intr-o societate normala, da, dar Eurogrup nu functioneaza formal, nu exista nicio minuta a dezbaterilor.

    Acesta a afirmat ca fostul ministru grec de Finante a “descris incidente care dovedesc ca Eurogrup este total nedemocratic, aproape neofascist” (un termen des folosit de propaganda rusa in ultima perioada, n.r.).

    “A discuta prea mult cu Schauble poate fi periculos, pentru ca risti sa nu obtii finantarile. Bancile germane isi vor banii inapoi. E o organizatie unde nu iti poti face auzita vocea. Doar Varoufakis a vorbit deschis. Schauble i-a spus: ‘Cati bani vrei ca sa iesi din euro’? Nu a vrut Grecia in euro. A fost primul care a vorbit de iesirea Greciei, in 2011″, a declarat consilerul grec.

    El a reluat teza potrivit careia toti banii imprumutati de Grecia au mers la plata datoriei externe. “Nu am primit niciun ajutor financiar pentru a plati. Nu ne putem imprumuta pe termen scurt. Nu putem lua nicio masura pentru a imbunatati lichiditatea economiei: BCE a impus restrictii, una dupa alta. Este ceea ce eu numesc sufocare prin credit”.

    La jumtatea lunii martie, a continuat oficialul grec, o serie de surse de la Bruxelles au spus: “Da, institutiile (BCE, FMI, Comisia) folosesc creditul pentru a va asfixia, pentru a forta guvernul sa se supuna si sa accepte reformele. Faceti-o repede”.

    “Guvernul credea ca a merge pana la prabusirea economiei grecesti va provoca prabusirea economiei mondiale. Acest lucru nu s-a produs si imi pare rau. Am urmarit evolutia euro, cum a reactionat la experimentele lor. Schauble si Berlinul sunt inteligenti. Au alimentat artificial criza: ‘Grecii nu coopereaza. Nu au inteles ce trebuie sa faca. Nu ofera nicio cifra’. Ori, in loc sa cada, euro a urcat. La fel s-a intamplat si pe pietele bursiere”.

    Sursa citata a declarat ca guvernul de la Atena a inteles de-abia in ultima saptamana (dinaintea referendumului) ce se intampla, dar era prea tarziu. El acuza pseudo-negocieri prin care Eurogrup a castigat timp, grecii au pierdut timp iar Varoufakis a fost “asasinat mediatic”.

    “Am pierdut orice sprijin economic pentru a gasi termenii unui noi acord si am pierdut orice credibilitate pentru a ii forta sa negocieze cu noi. In acel moment, aripa dreapta a guvernului, Tsipras si Varoufakis, a spus ca este de ales intre modelul cipriot sau referendumul.

    Cei doi sperau ca, in cazul unei victorii a NU-ului, pozitia lor va fi intarita pentru a scapa de un acord care sa excluda o restructurare a datoriei externe sau ajustarea bugetara.

    Dar europenii nu s-au trezit in fata unei crize mondiale si nici macar europene, sau macar o prabusire a pietelor (dupa anuntul referendumului, cand bursele europene au scazut luni, dar au recuperat rapid pierderile in zilele ulterioare, n.r.). A existat o cadere a burselor, fluctuatii monetare, lira sterlina a crescut. Dar, in cele din urma, europenii nu mai sunt tot atat de pregatiti sa ajunga la un acord ca inainte de referendum.

    Declaratiile acestuia, pentru Mediapart.fr, pot fi citite integral aici (in engleza) sau aici (in franceza).

    http://www.mediapart.fr/en/journal/international/080715/we-underestimated-their-power-greek-government-insider-lifts-lid-five-months-humiliation-and-blackm?page_article=1

    http://www.mediapart.fr/article/offert/86c629dfef9f2a22faf6cc1b21b0ee14

  13. eu stiam ca Tsipras l-a eliminat pe Varoufakis…sau cel putin asa spunea gura lumii, si ca eliminarea a avut un motiv mult mai prozaic si lipsit de romantism , si anume esecul demisionarului ministru de finante de a obtine un acord la Riga, moment dupa care a si fost inlocuit de actualul ministru de finante grec, Tsakalos, in fruntea echipei de negociatori.

    Varoufakis has been sidelined after failing to reach a crucial agreement with the EU to secure billions in bail-out money.

    Alexis Tsipras, the Greek prime minister, has stepped in to reshuffle Varoufakis’s team, which was supposed to be brokering the agreement, after negotiations took a nasty turn in Riga last week, according to the FT.

    http://www.independent.co.uk/news/business/news/varoufakis-sidelined-as-tsipras-steps-in-to-negotiate-with-eu-directly-10209333.html
    cum se citeste printre randuri 🙂
    http://www.politico.eu/article/tsipras-greek-greece-power-people-political/

  14. @ admin

    Daca ceea ce declara sub anonimat “un consilier grec de rang inalt” este adevarat, inseamna ca saracul popor grec are de-a face ori cu un guvern prost, ori cu un guvern manipulat. Sa crezi ca prabusirea economiei Greciei poate antrena o prabusire a economiei europene sau mondiale este de-a dreptul prostesc. As fi vrut sa am posibilitatea de a crede ca a fost o greseala copilareasca, ca a fost vorba doar de naivitate … dar avand in vedere ca “jucatorii” participanti sunt implicati si sunt cunoscatori ai escrocheriilor financiare marca FMI, BCE, UE …, era imposibil sa nu stie ca prabusirea economiei europene sau mondiale nu se poate face decat din spatele usilor inchise si de catre acei oameni care detin parghiile.

    Atat Grecia, cat si Romania au fost imprumutate cu niste sume fictive, ireale, neexistente. Sumele respective reprezinta doar niste cifre in calculator. Si de ar fi bani reali, nu ar fi decat niste hartii fara acoperire, tipariti la comanda.

    In oricare dintre cazuri, bani fictivi sau reali (dar fara acoperire), prabusirea economiei Greciei nu putea sa antreneze nici-o alta prabusire economica a niciunui alt stat din Europa.
    Bancile grecesti nu mai sunt deloc grecesti. Sunt doar niste filiale ale bancilor straine. Ca si in Romania.

    Ceva nu se leaga deloc. Ori guvernul Tsipras habar nu are de economia Greciei, ori este vandut si face un joc al elitelor. Ori, asa zisul oficial de rang inalt minte.

    Oricum, sa incerci o cacialma de genul referendum doar pentru NU sau DA programului de austeritate impus din afara, in conditiile in care tu nu mai detii parghii financiare mi se pare …, sincer, nici nu stiu: prostie sau tradare !?

  15. Incerc sa las la o parte toate analizele si previziunile si declaratiile presei, sau ale oamenilor politici, analisti, economisti, presedinti s.a.m.d. si vad doar situatia la care s-a ajuns: poporul grec este in strada si manifesteaza pentru neiesirea Greciei din UE si pentru incheierea acordului cu Troica. Asta in conditiile in care nici Tsipras nu are nici un atu.

    Si imi tot vine in minte o chestie: cea mai mare inginerie sociala este sa aduci masele de oameni acolo unde vrei tu. Mai pe inteles, sa determini oamenii sa ceara ei singuri sa mearga acolo unde vrei tu sa ii duci.

  16. @sluga:

    Cu protestele e mai complicat. Dupa transa care voia acord a urmat transa de protestari care nu voiau acord. Deci…

    Pe de alta parte, Varoufakis a scris editorial pentru The Guardian:

    http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/jul/10/germany-greek-pain-debt-relief-grexit

    Germany won’t spare Greek pain – it has an interest in breaking us

    In my first week as minister for finance I was visited by Jeroen Dijsselbloem, president of the Eurogroup (the eurozone finance ministers), who put a stark choice to me: accept the bailout’s “logic” and drop any demands for debt restructuring or your loan agreement will “crash” – the unsaid repercussion being that Greece’s banks would be boarded up.

    By the time Syriza won power last January, and as if to confirm our claim that the “bailouts” had nothing to do with rescuing Greece (and everything to do with ringfencing northern Europe), a large majority within the Eurogroup – under the tutelage of Schäuble – had adopted Grexit either as their preferred outcome or weapon of choice against our government.

    Why is this so hard to get across? I see three reasons.

    One is that institutional inertia is hard to beat. A second, that unsustainable debt gives creditors immense power over debtors – and power, as we know, corrupts even the finest. But it is the third which seems to me more pertinent and, indeed, more interesting.

    The euro is a hybrid of a fixed exchange-rate regime, like the 1980s ERM, or the 1930s gold standard, and a state currency. The former relies on the fear of expulsion to hold together, while state money involves mechanisms for recycling surpluses between member states (for instance, a federal budget, common bonds). The eurozone falls between these stools – it is more than an exchange-rate regime and less than a state.

    And there’s the rub. After the crisis of 2008/9, Europe didn’t know how to respond. Should it prepare the ground for at least one expulsion (that is, Grexit) to strengthen discipline? Or move to a federation? So far it has done neither, its existentialist angst forever rising. Schäuble is convinced that as things stand, he needs a Grexit to clear the air, one way or another. Suddenly, a permanently unsustainable Greek public debt, without which the risk of Grexit would fade, has acquired a new usefulness for Schauble.

    What do I mean by that? Based on months of negotiation, my conviction is that the German finance minister wants Greece to be pushed out of the single currency to put the fear of God into the French and have them accept his model of a disciplinarian eurozone.

    Oare asa o fi?

    Era limpede ca, dupa referendum, mingea era in terenul Germaniei. Pare de aici ca Germania nu doar ca nu a facut vreo concesie, ci ca era gata sa mearga pana la optiunea “Grexit” si sa nu cedeze sub nicio forma in chestiunea datoriei. Ce se intampla, insa, cu americanii? De ce le-au mai dat grecilor spatiu de mamevra pentru referendum? Ca sa ii lase pe germani sa isi intareasca si mai mult pozitia in eurozona?

  17. Pingback: O analiza despre capitularea guvernului TSIPRAS: INTRE OBEDIENTA FATA DE TEHNOCRATII NEOLIBERALI SI PRETUL NEASUMAT AL LIBERTATII/ Marturii din culisele negocierilor: EUROGRUPUL – PRACTICI DE CONTROL SI SANTAJ BRUTAL | Cuvântul Ortodox
  18. cred ca tipras le canta-n struna camatarilor pina ce obtine banii ! vorba lui pristanda,.. ghita pupa-l in bot si papa-i tot , marele caragiale avand radacini grecesti stie ce spune prin personajul sau ! iar de vazut banii inapoi de catre camatarii internationali, va fi la…calendele grecesti sau mai pe romaneste la sfantul asteapta !

  19. Pingback: O analiza despre capitularea guvernului TSIPRAS: INTRE OBEDIENTA FATA DE TEHNOCRATII NEOLIBERALI SI PRETUL NEASUMAT AL LIBERTATII/ Marturii din culisele negocierilor: EUROGRUPUL – PRACTICI DE CONTROL SI SANTAJ BRUTAL. Cum sa “ASFIXIEZI PRIN CR
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare