IMPORTURILE TOXICE. Salamul expirat spalat cu otet si pestele nordic cu viermi/ SOMONUL NORVEGIAN – “cel mai toxic aliment” (Video)

• ActiveNews/ ADRIANA OPREA-POPESCU: Care sunt produsele alimentare de import ce ne pun în pericol sănătatea

„România este o piață de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”, declara recent Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat ZF. Despre ce „produse din străinătate expirate” este vorba? Și ce lanț de magazine le distribuie? Nu ni se spune.

Ȋn luna februarie, tot Achim Irimescu se întreba, retoric, în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților:

„De ce peștele provenit din Marea Nordului în toată Europa se vinde eviscerat, și prin scoaterea intestinelor se elimină și viermii Anisakis, iar la noi, în România, nu se eviscerează? Iar dacă peștele nu se congelează imediat, viermii ajung în mușchi, și marfa ajunge la români, pentru că este la preț de nimic. De ce am construit cu bani europeni ferme piscicole, și peștele nostru nu se vinde pentru că nu are loc pe piață de cel cu viermi Anisakis, dar care are un preț mai bun? Am întrebat la un moment dat veterinarii (n.r. – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – n.r), nu cei care sunt acum, și mi-au răspuns că un vierme, acolo, nu este important. Păi, dacă ne batem joc de consumator și omorâm, și mai omorâm și producătorul autohton, asta este foarte grav! Eu am avut discuții mari pe această temă, cu viermii, și până la aderare i-am blocat, dar după aceea nu am mai putut, pentru că este piața liberă. Dar veterinarii noștri unde sunt? De ce ne ascundem după deget și punem pe piață ce se aruncă în alte state?”.

Din nou, care sunt peștii cu viermi? Nici ministrul Irimescu, nici „veterinarii” nu ne spun. Pe site-ul ANSVSA apare doar o avertizare despre infecțiile produse de acești viermi (Anisakix Simplex).

„Anisakidoza umană se caracterizează prin manifestările alergice, cutanate sau articulare (faza invazivă), pseudo-ulceroase (faza acută) sau dureri sau sindroame subocluzive (faza subacută). (…) Simptomatologia debutează cu urticarie pe fond alergic și ulterior sindrom anafilactoid asociat cu infecții gastro-intestinale. Cazurile studiate în Spania descriu simptome clinice evoluând de la angioedeme izolate și urticarie, până la șoc anafilactic. Alte simptome descrise: gastroenetrita eozinofilică, boala respiratorie ocupațională, boala reumatică și dermatita de contact.” (www.ansvsa.ro/upload/admin/altele/Riscuri_siguranta_alimentara_Anisakis.pdf)

E bine că știm care sunt manifestările infecției cu Anisakix, dar și mai ar fi să știm de ce fel de produse trebuie să ne ferim. Ȋn ultimul an, România a trimis nu mai puțin de 23 de notificări către RASFF (sistemul de alerte de securitate al Comisiei Europene pentru produsele alimentare și hrana pentru animale).

La 5 ianuarie 2015, prin notificarea 2015.0009, România reclama că un ulei de măsline produs în Grecia conține benzo(a)piren (29,55 mg/kg – ppm) și hidrocarburi aromatice policiclice (140,73 pg/kg – ppb) peste limitele admise. La 8 ianuarie 2015, țara noastră trimitea notificare (2015.0026) despre produsul Cola Light, în care s-a descoperit „un conținut prea ridicat de îndulcitor E 952 (ciclamat) – 275.5 mg/l”. Notificarea a fost distribuită și pentru Bulgaria și Germania.

Prin notificarea 2015.AEO, la 29 ianuarie 2015 România informa că arahidele albite (n.r. curățate de peliculă roșiatică) importate din China conțin aflatoxine (B1=3,91; Tot.= 13,82 µg/kg – ppb). Aflatoxinele prezintă o activitate toxică, mutagenă, teratogenă și cancerigenă. Aflatoxina B1 este un toxic hepatic și precarcinogen, care induce formarea de tumori primitive ale ficatului (carcinom hepatocelular).

La 16 februarie, autoritățile române informau Comisia Europeană (notificare 2015.0177) că în cazul fulgilor de usturoi deshidratat din China a fost depistată o „iradiere neautorizată”. Patru zile mai târziu, pe RASFF apărea notificarea 2015. AJM, prin care era anunțată din nou prezența aflatoxinelor (B1=65,03; Tot.=125,53), de data aceasta în arahidele aduse tot din China. Produsele nu fuseseră scoase încă la comercializare.

La 2 martie 2015, România avertiza (notificarea 2015.0246) că s-a descoperit o „iradiere neautorizată” în cazul unui supliment alimentar produs în India. A doua zi, prin notificarea 2015.0251, informam Comisia Europeană că macroul eviscerat din Norvegia este infestat cu Anisakis (paraziți în mușchi, adică cei cu care omul se poate contamina, prin consum).

La 12 martie 2015, țara noastră informa (notificarea 2015.0302) că s-a descoperit Salmonella în slănina congelată importată din Italia. Simptomele infecției cu Salmonella sunt, de obicei, gastro-intestinale: diaree (uneori cu sânge), febră, greață, vomă, crampe abdominale. Simptomele pot fi severe, în special la copiii mici, la persoanele în vârstă și la cele cu sistemul imunitar slăbit.

La 12 martie 2015 (notificarea 2015.ALT), România raporta prezența aflatoxinelor în fisticul adus din Iran, printr-o firmă distribuitoare din Turcia (B1=135.39; Tot.=187.54 / B1=125.13; Tot.=188.18 µg/kg – ppb). Produsele nu fuseseră încă distribuite în magazine.
La 29 mai 2015, notificarea 2015.AYH, autoritățile române anunțau că au descoperit pe rafturile magazinelor semințe de coriandru din Israel improprii consumului uman (destinate însămânțării).

La 10 iunie 2015, Comisia Europeană era informată că a fost descoperită Salmonella în aripi de pui congelate importate din Ungaria în România. Tot Salmonella s-a descoperit și în condimentele pentru cârnații din Austria (notificare 2015.0836 din 29 iunie 2015).

La 1 iulie 2015 (notificarea 2015.0850), România anunța prin RASFF că într-o cantitate de boia de ardei importată din Turcia a fost descoperit un șoarece mort.

Uleiul de emu din S.U.A., via Canada, comercializat în România sub formă de capsule sau lichid nu e însoțit de certificate de sănătate, anunțau autoritățile române la 2 iunie 2015 (notificare 2015.BCF).

La 7 iulie 2015 (notificarea 2015.0866), România informa că a descoperit Salmonella enteritidis în pulpele de pui congelate importate din Polonia.

Boia de ardei adusă din China a fost suspusă unei „iradieri neautorizate”, se spunea în notificarea 2015.1005 din 3 august 2015. La 1 septembrie, România anunța că a găsit ochratoxina A (15,6 mg / kg – ppb) în stafidele aduse din Turcia, prin Germania. Ochratoxina A este o substanță nefrotoxică, cu acțiune carcinogenă și teratogenă, fiind de asemenea, imunotoxică și neurotoxică. Se suspectează că ar putea fi implicată în apariția nefropatiei endemică și a tumorilor tractului urinar. Alerta emisă de România a fost trimisă și în Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Suedia și Turcia.

La 4 septembrie 2015, România anunța (notificarea 2015.BKE) că a descoperit Vibrio patogenic în creveții congelați aduși din Vietnam. Bacteria Vibrio provoacă sindromul diareic, infecția țesuturilor moi, septicemia primară. Produsele din România în care a fost depistată Vibrio patogen nu fuseseră încă trimise spre comercializare.

La 19 noiembrie 2015, România anunță (notificarea 2015.1455) că a descoperit din nou parazitul Anisakis, larve, de data aceasta în macroul congelat adus din Olanda.
La 30 decembrie 2015 (notificarea 2015.1663), România raporta că a descoperit Anisakis (larve în mușchi) și în merluciul congelat adus din Spania.

Anul acesta, la 4 ianuarie (notificarea 2016.0001), autoritățile române informau că au descoperit mucegaiuri într-un pate de porc produs în Franța, iar la 28 ianuarie (notificarea 2016.AEI), că a fost găsită Salmonella în hrana pentru câini (oase de ros) adusă din Vietnam.

Dacă vreți să fiți la curent cu toate produsele notificate de țara noastră în sistemul european de alertă RASFF, adică dacă vreți să știți ce produse alimentare nu ar trebui să cumpărați, vă recomandăm să accesați periodic site-ul https://webgate.ec.europa.eu/rasff-window/portal/, dând căutare după „Notified by Romania”.

• Unica.md: Toxicolog: ,,Somonul de crescătorie – cel mai toxic aliment din lume!”

Faptul că somonul crescut în condiţii artificiale ar putea fi lipsit de beneficii pentru sănătatea organismului nu mai este o noutate. Mai multe cercetări efectuate de-a lungul timpului au constatat că muşchiul somonului de crescătorie se deosebeşte de cel al somonului sălbatic în ceea ce priveşte compoziţia sa nutritivă. Un ecologist norvegian a determinat că somonul crescut în condiţii artificiale este şi îmbibat cu otrăvuri. Ce a descoperit activistul?

Ziariștii francezi, Nicolas Daniel și Louis de Barbeyrak, au studiat timp de câteva luni ce presupune din interior industria pescuitului. Aceştia au făcut drumuri în Norvegia, Vietnam, Suedia și Danemarca, după care au dezvăluit adevărul pe care încearcă să îl ascundă industria pescuitului.

În zonele rurale din vestul Norvegiei, acolo unde există mai multe ferme piscicole angajate în creşterea artificială a somonului, jurnaliștii l-au întâlnit pe norvegianul Kurt Oddekalvom, activist, ecologist și fondator al Societăţii Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii. Ecologistul duce o luptă înverşunată împotriva fermelor ce se ocupă de creşterea artificială a somonului, dezvăluind detalii șocante despre activitatea acestora.

„În Norvegia, situația privind cultivarea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon. Peștele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroza pancreatică și anemia infecțioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori”, spune Kurt.

Activistul are colectate probe, înregistrări video, care arată cum muncitorii de la crescătorii toarnă în apă un pesticid puternic cu efecte neurotoxice.

„Ei înșiși trebuie să poarte măști și costume de protecție, ca să nu fie afectaţi de substanțele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziți. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia’’.

Pe fundul lacurilor pline cu apă de ploaie se găseşte un reziduu de 15 m încărcat cu bacterii, resturi de furaje putrede şi substanțe chimice care să distrugă paraziţii. Nivelul de contaminare este foarte înalt. Substanțe toxice, excremente de pește… Fundul mării este complet distrus, e ca o fabrică de gaz. Bule de metan și pesticide identice unor atacuri cu gaze’’, relatează Kurth după ce a folosit camere subacvatice spion pentru a filma.

O altă problemă a pescarilor norvegieni este aşa numitul păduche de pește, ce parazitează pe corpul peștelui şi îl ucide.

,,Păduchele între timp devine rezistent la chimicale aşa încât pescarii sunt nevoiţi să follosească pesticide tot mai puternice, iar acest lucru se reflectă negativ asupra peștilor. 50% din puietul de cod de la ferme se naşte cu mutaţii genetice. Peştii nu pot să închidă gura. Aceasta mutaţie genetică nu dispare timp de opt generaţii. Consumatorul când vede un peşte ca acesta, nu doreşte să-l manânce, dacă însă i se taie capul, nimeni nu observă”, mai spune el.

Somonul mutant are şi carnea friabilă.

„Acest lucru nu ar trebui să existe, carnea somunului are consistenţă elastică. După cum știți, somonul sălbatic are 5-7% grăsime, iar cel crescut artificial tocmai 15-34% grăsime. Şi toate toxinele se acumulează în țesutul adipos. În consecință, acest pește devine cel mai toxic din lume”, subliniază ecologistul.

La rândul său, toxicologul francez Jerome Ryuzzen confirmă declaraţiile ecologistului.

„Într-adevăr, gradul de contaminare a somonului a crescut foarte mult. Este de 5 ori mai nociv și toxic decât orice alte produse. Aceste toxine ar trebui să fie evitate în consum, pentru a reduce riscul de expunere a organismului’’, a subliniat toxicologul.

• Jurnalul.ro: Somonul norvegian conţine substanţe toxice care afectează creierul şi diminuează coeficientul de inteligenţă

Recent autorităţile norvegiene au admis că somonul de crescătorie norvegian poate fi periculos pentru persoanele care-l consumă, în special pentru copii, adolescenţi şi femei însărcinate. După mai mulţi ani de controverse pe acest subiect şi după o alertă lansată de un ziar novergian “VG”, autorităţile norvegiene au fost nevoite să recunoască că somonul de crescătorie este periculos şi să recomande populaţiei, în special categoriilor sensibile, să renunţe la acest aliment.

Somonul de crescătorie este periculos deoarece conţine mai multe substanţe chimice care afectează creierul, sunt implicate în autism, hiperactivitate şi în diminuarea coeficientului de inteligenţă. În acest sens, Anne-Lise Bjorke Monsen din cadrul Laboratorului de biochimie clinică din Bergen (Norvegia), precizează: “poluanţii descoperiţi în somonul de crescătorie au o influenţă negativă asupra dezvoltării creierului, sunt asociaţi cu autismul, cu hiperactivitatea şi scăderea coeficientului de inteligenţă.

Astfel, somonul de crescătorie este periculos pentru copii şi femei însărcinate. Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentară a descoperit în somonul de crescătorie norvegian diflubenzuron, un insecticid cu un nivel mare toxicitate pentru vieţuitoarele acvatice. Pe această temă, presa franceză subliniază că această substanţă toxică este interzisă pe piaţă comunitară.

Mai grav este ceea ce mai precizează Anne-Lise Bjorke Monsen. “Se ştie, de asemenea, că poluanţii descoperiţi în acest peşte pot avea un efect negativ asupra sistemului imunitar, sistemului hormonal şi metabolismului. De asemenea, aceştia se transmit pruncului în timp ce este alăptat. Persoanelor mai afectate la aceşti poluanţi, respectiv copii, adolescenţi şi femei însărcinate, li se recomandă să renunţe la somonul de crescătorie importat din Norvegia. Din păcate, cu toate alertele lansate în ultimii ani, abia acum autorităţile norvegiene, cu o întârziere alarmantă, au recunoscut că somonul de crescătorie este periculos. Anul trecut, Norvegia a acoperit 60% din oferta de somon de crescătorie. Iată însă că Rusia, încă din 2006, a renunţat la importul de somon de crescătorie din Norvegia ca o măsură de protecţie a populaţiei. Specialiştii ne reamintesc că o sursă bună de omega 3 o reprezintă macroul şi heringul, evident dacă nu sunt contaminaţi cu substanţe toxice.

• Adevarul: Scandalul salamului spălat cu oţet: Producătorii români vor ca toate produsele din carne importate să aibă certificări de calitate şi securitate

Producătorii români cer ca toate produsele din carne importate să fie supuse unor certificări de calitate şi securitate alimentară, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), scrie Agerpres.ro. Solicitarea vine după ce Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat că în România se importă produse expirate sau aproape expirate şi a dat ca exemplu salamul, care ar fi spălat cu oţet şi apoi pus în vânzare.

„Credem că este necesar ca produsele din carne importate în România, precum şi cele produse în spaţiul intracomunitar, să fie supuse unor certificări de calitate şi securitate alimentar, astfel încât produsele din piaţă să deţină un barem cât mai exigent de calitate. Credem că acest lucru va avea un impact pozitiv asupra sănătăţii românilor şi va participa la construirea unui mediu concurenţial corect, bazat pe aceleaşi reguli pentru toţi competitorii din piaţă“, arată reprezentanţii organizaţiei, potrivit sursei citate.

“Ţară de mâna a zecea”

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat zilele trecute, într-un interviu, că „România este ţară de mâna a zecea“, unde sunt aduse produse expirate sau pe cale de a expira şi unde salamul se spală cu oţet, este reetichetat şi apoi vândut consumatorilor. „Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramură la brânză, iar brânză se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, a afirmat Achim Irimescu, într-un interviu pentru „Ziarul Financiar“.

„În Marea Nordului este un vierme care stă în stomacul peştelui. Pentru pieţele din Europa acesta se eviscerează şi se scoate. În România, care e piaţă de mâna a zecea, nu se eviscerează, pentru că asta ar însemna mâna de lucru. Aşadar pentru România se lasă aşa, se congelează în principiu, doar că, până ajunge să se congeleze, viermii pot să migreze în muşchi şi asta e un peste contaminat“, a mai punctat oficialul.

Industria cărnii, motor al economiei

În ultimii 17 ani, companiile membre ale Asociaţiei Române a Cărnii au făcut investiţii de peste 500 milioane euro, lucrează cu sisteme de calitate, proceduri de control al calităţii şi siguranţei alimentare complexe.

„Toate acestea au făcut ca industria cărnii din România să pună în piaţă produse de o calitate superioară, evidenţiindu-se cu cele mai noi tehnologii, cei mai buni specialişti şi cele mai exigente standarde de calitate, uneori mult peste unele unităţi de producţie din ţările din vestul Europei. În acest moment, cei 49 de membri ai ARC pun zilnic pe masa consumatorului român şi european peste o mie de tone de preparate din carne şi peste 400 de reţete de produse realizate angajaţii companiilor din industria cărnii“, precizează reprezentanţii ARC. Membrii ARC apreciază că agricultura şi industria cărnii sunt motorul economiei naţionale, prin care se poate avea „un sistem bugetar sănătos, cu salarii corecte“.