ACORDUL LETAL CU FMI ISI CONTINUA EXECUTIA: 67 DE SPITALE DESFIINTATE, PROTESTE DURE LA CODLEA SI DRAGANESTI/ Producatorii de medicamente pentru cancer ocolesc Romania, cu “concursul” nepasarii Ministerului Sanatatii/ PERICOLUL DIN AMBALAJELE ALIMENTELOR/ Cascavalurile false Rucar si Dalia/ CUM NE OTRAVIM SI AMANAM INLATURAREA VICIILOR/ Sfantul tamaduitor al bolilor psihice/ ZECI DE REMEDII NATURISTE SI DE SFATURI EXTREM DE UTILE PENTRU SANATATE/ Crezul rarisim al unui medic: MEDICINA SE FACE CU SMERENIE (Stiri sanatate 2 aprilie 2011)

• Adevarul: Dr. Gheorghe Andrei Dan: „Medicul arogant este cel mai periculos“

Ca să faci medicină, ai trei posibilităţi: să înţelegi cu adevărat destinul acestei meserii, şi atunci eşti copleşit de ea. Ţi se dă să decizi asupra vieţii unui om, şi, dacă ai înţeles acest lucru, eşti îngrozitor de apăsat. Iar asta ar trebui să te facă – citez un cuvânt din religia ortodoxă – smerit. A doua posibilitate este să fii inconştient, să te trimită cineva s-o faci. Şi mai poţi să faci medicină fiind foarte fudul, crezând că eşti verişor primar cu Dumnezeu, că îţi poţi permite. Medicul arogant este cel mai periculos. El omoară fără să-şi dea seama c-o face. Eu toată viaţa am avut o teamă. Nu se vede pe faţa mea când am un bolnav şi nu sunt sigur, dar întrebaţi-mă ce se întâmplă cu mine când ajung acasă. Iar singura conversaţie care există dincolo de idee este muzica. Pentru că, dacă ştii să înţelegi limbajul acesta, muzica îţi dă soluţii, muzica te împacă. Muzica şi medicina trebuie slujite, nu să te slujeşti de ele.

• Antena3:

Spitalul Caritas va deveni cămin de bătrâni

Bebeluşi, mame lăuze şi bolnavi, scoşi din spitale: 67 de unităţi medicale, desfiinţate

Imagini incredibile cu bolnavii români! Sute de oameni au fost scoşi din spitale în această dimineaţă. Bătrâni, bebeluşi în incubatoare, oameni cu perfuzii, toţi au fost mutaţi din spitalele pe care guvernul le desfiinţează astăzi. 67 în total, în toată ţara. Spitalele respective se transformă în azile de bătrâni.

Sute de medici vor fi nevoiţi să îşi caute de lucru pentru că noile posturi sunt la sute de kilometri depărtare de casă. Pacienţii conştienţi sunt şi ei derutaţi şi nu ştiu unde se vor trata de acum înainte.

Printre cele 67 de spitale se află şi Caritas, de unde pacienţii au fost evacuaţi vineri.

“Spitalele care sunt în această reorganizare pe cazul Caritas sunt ale autorităţilor locale, iar autoritatea locală şi-a exprimat voinţa ca imobilul care rămâne de unul singur neretrocedat să intre în acest program guvernamental până se dezvoltă un cămin de persoane vârstnice. Joi şi vineri vom pune la dispoziţie mijloacele de transport şi toţi pacienţii vor fi mutaţi”, a explicat Cseke.

Angajaţii de la Caritas care nu vor mai putea lucra la căminul de bătrâni vor fi transferaţi la alte spitale, unul dintre ele fiind Malaxa, a mai adăugat ministrul Cseke.

• Realitatea.net:

Pacienţii şi medicii din Codlea ameninţă că vor bloca DN1, nemulţumiţi de inchiderea spitalului

Aceasta este a opta acţiune pe care oamenii din Codlea o fac, ca să le arate autorităţilor că nu vor ca spitalul să fie închis.

“Există soluţii de menţinere a spitalului, dar au fost ignorate de Ministerul Sănătăţii. Este ultima acţiune de protest, pentru că ne-a ajuns cuţitul la os. Am fost ignoraţi de ministrul Sănătăţii şi vom trece la măsuri ferme de protest. Suntem pe pragul de a bloca acest drum”, a spus Erwin Albu, consilier local în Codlea.

Locuitorii din Codlea ameninţă chiar şi cu greva foamei dacă nu se renunţă la decizia de a se închide spitalul din Codlea. “Vom acţiona în instanţă hotărârea de Guvern, pentru că acest lucru este inacceptabil. Acum două zile, ministrul Sănătăţii a minţit când a spus că ştiam de două zile că se va închide spitalul“, a completat acesta.

Sute de persoane au protestat la Drăgăneşti-Olt împotriva desfiinţării spitalului din localitate

Sute de locuitori din oraşul Dragăneşti-Olt au participat, miercuri, la un protestul desfăşurat în faţa primăriei din localitate, împotriva deciziei de a fi închis spitalul din localitate, informează corespondentul NewsIn.

Oamenii şi primarul localităţii, Sorin Ghiţă, au susţinut că se vor opune transferului bolnavilor către alte unităţi spitaliceşti din judeţ. ,,Vă promit că voi face tot ce depinde de mine pentru a împiedica inchiderea spitalului. Nu ne interesează căminul de bătrâni promis de minister. Atât dumeavoastră, cât şi eu şi toţi consilierii dorim acest spital. Nu voi accepta transferul bolnavilor nici dacă vin cu mascaţii”, le-a spus primarul Sorin Ghiţă protestatarilor.

Deputatul PNL Gigel Ştirbu, ales în colegiul ce cuprinde şi oraşul Drăgăneşti, a participat şi el la protest. Potrivit acestuia, guvernanţii vor desfiinţarea spitalelor pentru a face rost de bani pentru lucrările destinate clientelei politice. ,,Nu sunt bani pentru spitalul de aici, dar sunt pentru parcuri în comune uitate de Dumnezeu şi pentru săli de sport în care se organizează nunţi. Desfiinţarea spitalului de la Drăgăneşti nu va conduce la reducerea cheltuielilor din sistem, ci, din contră, la creşterea lor. Un serviciu medical prestat la Drăgăneşti este mult mai ieftin decât la Caracal sau Slatina, fără a mai lua în calcul cheltuielile făcute de ambulanţe cu transportul pacientilor”, a afirmat deputatul Ştirbu.

Spitalul din Drăgăneşti Olt se află pe lista celor 68 ce ar trebui să-şi înceteze existenţa cu data de 1 aprilie, dată de la care ar urma să rămâne fără finanţare. Conform spuselor edilului, până vineri, 1 aprilie, pacienţii de la Centrul de Sănătate din Drăgăneşti trebuie transferaţi la Spitalul Municipal Caracal. În ceea ce priveşte personalul medical, acesta, potrivit lui Ghiţă, ar uma să fie redistribuit la celelalte unitaţi spitalicesti din judeţ.

Consilierii locali din Drăgăneşti Olt au decis, miercuri, în şedinţă, printr-o hotărâre, să menţină spitalul din localitate. Acesta a fost înfiinţat în 1908. În urmă cu trei ani, spitalul avea datorii, nu avea linie de gardă, doar doi medici îşi desfăşuratu activitatea aici, iar la secţia de pediatrie ploua în saloane. Între timp, administraţia locală, care a preluat spitalul în vara anului trecut, a reuşit să aducă 16 medici pe diverse specialităţi, să refacă acoperişul spitalului, să înfiinţeze linie de gardă şi să achite datoriile existente. Potrivit primarului oraşului Drăgăneşti, Centrul de Sănătate din localitate deserveşte, peste 40.000 de locuitori din comunele in afara celor din oraş.
(…)

Guvernul a avizat lista celor 67 de spitale propuse pentru reprofilare în spitale de batrani

Conform analizei, din cele 67 de unităţi sanitare, 41 au o singură linie de gardă, 15 unităţi nu au linie de gardă şi doar o singură unitate (Comăneşti) are două linii de gardă, nerespectându-se astfel criteriul de asigurare a continuităţii asistenţei medicale permanente pentru bolnavi şi cel de clasificare a spitalelor. Alte 10 spitale asigură asistenţă medicală pentru bolnavii cronici şi nu necesită linie de gardă.

“Exista unităţi care funcţionează cu personal medical insuficient. Spre exemplu, există spitale cu un singur medic angajat (Spitalul de Boli Cronice de la Mozăceni, Preventoriul TBC Gorneşti,  Preventoriul TBC de la Poiana Ţapului), sau cu doi medici (Spitalul de Boli Cronice de la Rucăr). Toate unităţile sanitare au locaţia la mai puţin de 45-50 de kilometri de unităţi sanitare clinice din reşedinţe de judeţ, ca urmare nici criteriul de distanţă nu este respectat”, precizează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Personalul sanitar din cele 67 unităţi sanitare, respectiv 670 de medici şi 2.043 de asistenţi medicali, va fi preluat în cadrul căminelor pentru vârstnici sau pe posturile vacante din sistemul sanitar, pe aceeaşi specialitate.

În localităţile Ocna Mureş (Alba), Sântana (Arad), Mozăceni (Argeş), Truşeşti (Bistiţa Năsăud), Mociu (Cluj) şi Solca (Suceava), vor fi redistribuite, pentru cel puţin trei luni de zile, 24 de ore din 24, şase echipaje de urgenţă, pentru a asigura intervenţiile. În aceste zone nu există staţii de de ambulanţă sau staţii SMURD pentru a asigura asistenţa medicală de urgenţă, mai spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, sunt şase centre de primiri urgenţe în spitalele din localităţile Târgu Frumos (judeţul Iaşi), Sântana (Arad), Titu (Dâmboviţa), Sărmaşu (Mureş), Bicaz (Nemaţ) şi Buziaş (Timiş), unde Ministerul Sănătăţii analizează posibilitatea preluării finanţării, astfel încât să fie continuată activitatea medicală în aceste centre.

Guvernul a aprobat, tot joi, hotărârea de desfiinţare a unităţilor sanitare pentru care autorităţile locale au optat pentru accesarea programului Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice. Este vorba despre Spitalul Comunal Vintilă Vodă (judeţul Buzău), Spitalul de Boli Cronice Bocşa (Caraş Severin), Spitalul Orăşenesc Roznov( Neamţ), Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei ( Sălaj), Centrul de Sănătate Cervenia (Teleorman), Centrul de Sănătate Furculeşti (Teleorman) şi Spitalul de Cronici Dr. I.T. Nicolescu Tutova ( Vaslui). Începand din 1 aprilie, aceste unităţi vor fi finanţate de Ministerul Muncii, în cadrul noului program.

Haos la spitalul din Baia de Arieş. Bolnavii psihic, mutaţi cu ambulanţele la alte spitale

De ce s-au temut nu au scăpat. Bolnavii cu afecţiuni psihice internaţi la centrul de sănătate de la Baia de Arieş vor fi mutaţi, cu ambulanţele, la alte spitale din România.

Unitatea medicală în care aceştia erau trataţi se închide de vineri.

“Conform legislaţiei actuale, niciun bolnav nu poate fi mutat fără acceptul aparţinătorului. Aşa că noi ne vom opune să fie furaţi efectiv din secţia de psihiatrie a spitalului din Baia de Arieş. Şi vreau să mai spun că nu doar psihiatria este problema, ci tot spitalul care va fi închis în această seară (vineri n.r.), lăsând pe drumuri aproape 70 de persoane. Într-o zonă foarte săracă, unde nu sunt locuri de muncă”, a declarat unul dintre medicii spitalului din Baia de Arieş.

Ministrul Sănătăţii: Managerii spitalelor sunt de vină pentru haosul din sistem

CNAS şi Ministerul Sănătăţii are datorii de două miliarde de lei la medicamente

Aproape două miliarde de lei este suma pe care o au de recuperat farmaciştii, distribuitorii şi producătorii de medicamente compensate şi gratuite.

Suma este datorată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii.

Potrivit lui Viorel Vasile, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor de Medicamente din România, aproape jumătate din datorie este la medicamentele eliberate pentru bolnavii de cancer sau diabet şi de pe reţetele eliberate de farmacii, dar care nu au fost primite la decontare de Casele de Asigurări. Din această cauză din ce în ce mai multe medicamente nu mai pot fi găsite în farmacii, spune Viorel Vasile.

Algocalminul, interzis fără reţetă de la 1 aprilie

• EvZ: Citostaticele pentru leucemie, gratuite doar în declaraţii

Circa 20% dintre copiii trataţi de leucemie au alergii la medicamentele oferite de Ministerul Sănătăţii. Andreas e unul dintre ei. Părinţii lui caută disperaţi 6.000 de euro pentru a-l salva.

Bolnavii de leucemie care au intoleranţă la anumite medicamente sunt condamnaţi să supravieţuiască numai dacă au bani şi îşi permit să cumpere medicamente din străinătate. Peste 20% dintre copiii trataţi de leucemie la Timişoara au reacţii alergice la medicamentele din Programul Naţional de Oncologie, al Ministerului Sănătăţii (MS).

Este cazul unui băiat de 5 ani din Haţeg. Copilul este internat de mai bine de o lună la Timişoara, la Clinica de Oncopediatrie a Spitalului de Urgenţă pentru Copii “Louis Ţurcanu” şi are nevoie urgentă de 6.000 de euro pentru medicamentele fără de care nu are şanse să supravieţuiască. Ajunşi la fundul sacului, după ce au cumpărat deja pe banii lor multe medicamente, părinţii cer oricui are inimă să-i ajute să-şi salveze copilul.

Situaţia de la Timişoara nu e însă singulară. Copii din toată ţara păţesc la fel. Aceşti bolnavi ar putea fi trataţi gratuit dacă listele cu medicamente pentru cancer ar fi actualizate, spun reprezentanţii organizaţiilor care apără drepturile pacienţilor. Oficialii MS afirmă însă că, de fapt, producătorii străini nu vin să-şi înregistreze medicamentele în România iar din această cauză ele nu pot fi oferite gratuit.

“Ministerului Sănătăţii şi funcţionarilor plătiţi din impozitele noastre ar trebui să le pese de copiii noştri care mor fiindcă programele oncologice sunt gratuite doar în declaraţiile lor. E mai degrabă o problemă de strategie a MS care ar trebui să-i convingă pe aceşti producători să-şi aducă medicamentele în România”, comentează Carmen Uscatu, preşedinte al Asociaţiei “Salvează Vieţi”.

Boala a debutat cu dureri osoase

Andreas Cristea nu a împlinit încă 5 ani, iar din februarie a schimbat locul de joacă de la grădiniţă cu saloanele spitalului.

A ajuns la Timişoara pe 21 februarie, iar o zi mai târziu soarta i-a fost pecetluită cu un diagnostic crunt: leucemie limfoblastică cu precursori B. Boală care necesită un tratament lung şi scump. “Totul a început după ce în ultima duminică din ianuarie am fost cu el la schi. Luni a început să-l doară piciorul drept. Dar cum l-am pus puţin pe schiuri şi pe el, am crezut că a făcut o entorsă sau o întindere de muşchi, ceva de genul acesta. Medicul de familie i-a recomandat cinci zile de nurofen. Durerea a cedat şi a reapărut, brusc, după ce în una dintre zile am fost cu el la înot. I s-a recomandat calciu. Era însă tot mai palid, fără poftă de mâncare. Ne-am alarmat şi am făcut investigaţii complexe. În urma lor am fost trimişi la spitalul din Timişoara“, povesteşte Alina Cristea, mama copilului.

3.000 de euro pentru cinci fiole

Imediat după diagnostic au început problemele. Organismul copilului nu suportă tratamentul uzual cu citostatice, pus la dispoziţie prin Programul MS. Mai exact, nu i se poate administra “Asparaginază”, unul dintre cele mai uzuale antineoplazice.

Are nevoie de un medicament înlocuitor, “Erwinase”, care nu se găseşte în România. Tratamentul poate fi cumpărat din ţările din vestul Europei, însă costă 3.000 de euro cinci fiole. Familia are nevoie urgentă de 6.000 de euro pentru a cumpăra tratamentul complet necesar lui Andreas în această etapă a bolii. Mama puştiului e şomeră, doar tatăl lucrează, iar familia mai are un copil mic.

Copii la mila donatorilor

Potrivit medicilor, în ultima vreme tot mai mulţi copii ajung în această situaţie: sunt alergici la “Asparaginază”, iar familiile lor trebuie să facă rost de bani pentru a-i însănătoşi. “În ultimii ani, avem foarte mulţi copii cu alergie la această substanţă: aproximativ 20% dintre copiii care ajung la noi o prezintă“, a declarat medicul Carmen Petrescu de la Clinica de Oncopediatrie a Spitalului “Louis Ţurcanu” Timişoara. Problema e că atunci când un copil face alergie la citostatic, acesta trebuie automat înlocuit, însă varianta “Erwinase” nu este disponibilă în România. “Singurul lucru pe care îl putem face e să căutăm pe internet, iar familia să comande de acolo”, a mai explicat medicul Carmen Petrescu.

• Cei care doresc să ajute la vindecarea micuţului Andreas Cristea o pot face contribuind cu sume de bani, în contul deschis în lei la BCR, sucursala Haţeg, RO81RNCB0318009346000001, pe numele Cristea Mihăiţă Laudel, tatăl copilului.

LACUNE

De ce nu vor producătorii să-şi aducă medicamentele în România

Românii care se îmbolnăvesc de cancer şi leucemii mor cu şanse reale de su pravieţuire şi din cauza lipsurilor în ceea ce priveşte medicamentele. “Sunt multe medicamente pentru bolnavii de cancer, unele foarte ieftine, care în România nu sunt aduse de producători”, spune medicul Daniel Coriu, şeful Clinicii Transplant Medular Fundeni.

Unii producători nu consideră că au suficiente avantaje din vânzarea medicamentelor la noi, alţii sunt nemulţumiţi că sunt plătiţi târziu. “Situaţii în care bolnavii nu au medicamentele sunt frecvente pentru că ghidurile europene la care ar fi trebui să aderăm nu au fost actualizate, aşa că programul de oncologie are multe lacune”, adaugă preşedintele Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia.

Reprezentanţii MS susţin însă că listele pentru cancer au fost actualizate prin ordin de ministru anul trecut, însă problema cu medicamente precum cel de care are nevoie Andreas Cristea e că nu au fost înregistrate de producători în ţara noastră şi, în consecinţă, nu pot fi incluse la gratuităţi. Rezolvarea situaţiei pare a fi tot la Minister.

“Pe termen scurt, MS ar trebui să ceară o estimare a necesarului de medicamente absolut indispensabile bolnavilor de cancer către toate clinicile din ţară unde se fac tratamente. Pe baza acesteia să facă importuri prin farmacia ministerului. Pe termen lung, ar trebui să înceapă discuţii cu furizorii de medicamente pentru a le aduce pe piaţa din România (aşa cum există în toate ţările europene) şi pentru a le include pe lista de gratuite”, propune Carmen Uscatu, preşedintele asociaţiei “Salvează Vieţi”.

*

• Antena3: Pericolul din ambalajele alimentelor

• Adevarul: Citiţi eticheta înainte de a cumpăra apa minerală!

Vezi si: APA PLATA INFESTATA CU GERMENI FECALI IN MAI MULTE ORASE DIN TARA