LA CE S-A MAI INHAMAT GUVERNUL IN FATA STAPANULUI SAU, FMI: privatizari in sectoare strategice ca energia si transportul, “reforma” continua in sistemul sanitar/ ILIE SERBANESCU DESPRE CODUL MUNCII/ Scumpirea energiei si a gazelor bate la usa/ EXEMPLU DE POLITICI ECONOMICE PE TIMP DE CRIZA IN… UNGARIA (Stiri 3 aprilie 2011)

3-04-2011 10 minute Sublinieri


“Ne-am angajat să reformam întreprinderile de stat, în special cele din sectoarele critice cum ar fi energia şi transportul. În ultimii ani, multe întreprinderi de stat au devenit o povară fiscala substantial, calitatea  serviciilor avand nevoie de îmbunătăţiri semnificative”, se mai precizeaza in document.

“În plus vom analiza privatizarea unor actiuni pe care guvernului le detine la Oltchim. Noile contracte bilaterale semnate de gaz de stat şi producătorii de energie electrică se vor face în mod transparent şi nediscriminatoriu prin intermediul OPCOM, iar  preţurile prevazute in contractele existente vor fi ajustate“, se mai arata in documentul semnat de ministrul Finantelor Gheorghe Ialomitianu si de Guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Alte angajamente luate

  • “Ne menţinem angajamentul de a pune în aplicare reforma sistemului de pensii. În urma recentelor actiuni pentru a include stimulentele în salariul de bază, vom elimina prin ordonanta de guvern fondurile de stimulente de la 1 ianuarie 2012 (termen- sfârşitul lunii iunie). Pentru a încuraja eforturile de colectare a taxelor, bonusuri de performanţă pot fi acordate celor care colecteaza taxele in limita a 30%”
  • Vom implementa un sistem de raportare pentru întreprinderile de stat.
  • Vom limita modificările aduse la sistemul de impozitare pentru a garanta previzibilitatea şi stabilitatea.
  • Vom institui un mecanism simplificat de impozitare pentru contribuabilii mici si vom continua eforturile noastre de a informatiza  ANAF pentru îmbunătăţirea administraţiei fiscale. Avem de asemenea intocmit planul de restructurare al ANAF.
  • Absorbţia accelerată a fondurilor UE rămâne un obiectiv central al guvernului.
  • Guvernul va continua restructurarea sectorului de sănătate pentru a asigura calitatea funcţionarii acestuia în cadrul alocaţiilor bugetare.
  • Am cerut, de asemenea, Curtii de Conturi să verifice înregistrările pacienţilor din domeniul asistenţei medicale primare.

Nota noastra:

In paragrafele destinate reformei din sistemul sanitar se mai mentioneaza in scrisoarea de intentie catre FMI:

reforma, cu asistenta Bancii Mondiale, a pachetului de servicii de sanatate asigurate de stat “pentru a inlatura serviciile de sanatate ne-esentiale”

revizuirea listei de medicamente compensate si, “acolo unde este posibil”, trecerea pe “generice”

– controlarea costurilor farmaceutice prin aplicarea unor protocoale stricte, a noului modul de prescriptii electronice pentru Sistemul Informatic National de Sanatate

revizuirea bugetelor spitalelor si rationalizarea acestora cu obiectivul de a reduce numarul de paturi de spital finantate. Obiectivul este de a ajunge la  133 000 paturi de spital (de la cifra actuala de 135 200)  pana in iunie 2011 si 129 500 pana in decembrie 2011.

Bolnavii de cancer sunt trimişi din nou la farmaciile din spitale. O parte din medicamentele pentru tratamentul pacienţilor cu afecţiuni oncologice nu mai pot fi eliberate de farmaciile din oraş. Principalul motiv este controlul mai bun al cheltuielilor pentru aceste medicamente.

  • Antena3:

Numărul românilor bolnavi de cancer se va dubla până în 2030

România a ajuns pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte speranţa de viaţă

România, fostul grânar al Europei, are acum cele mai reduse producţii din întregul continent

Guvernul român va scoate la vânzare participaţii minoritare şi/sau strategice din companiile energetice pe care ar fi vrut să le includă în cei doi campioni energetici, se arată în raportul realizat de misiunea FMI în România, în urma vizitei din ianuarie-februarie 2011, publicat pe website-ul Fondului. „Investitori minoritari şi/sau strategici vor fi aduşi în companiile energetice-cheie, incluzând Transelectrica, Transgaz, Romgaz şi Petrom, dar şi în companiile care ar fi trebuit să fie incluse în cei doi campioni energetici”, se arată în raport. Oficialii FMI subliniază că înfiinţarea celor doi campioni energetici ar fi compromis viabilitatea activelor profitabile, prin alăturarea lor de cele care au pierderi. (…)

Fondul Monetar International (FMI) a evaluat drept „semnificative” riscurile ca Romania sa aiba dificultati in rambursarea imprumutului contractat, printre acestea numarandu-se tensiunile politice interne si turbulentele de la periferia zonei euro, transmite NewsIn. Exporturile romanesti ar putea fi afectate de o eventuala revenire sub asteptari a economiei vest-europene iar fluxurile de capital catre Romania ar putea fi perturbate de problemele din zona euro, se arata in raportul de tara publicat de FMI.

In astfel de circumstante, exista riscul ca bancile straine sa fie puse in imposibilitatea de a-si mentine expunerea in Romania, in ciuda angajamentului lor de a face acest lucru. Nu sunt neglijate nici riscurile ca tensiunile politice interne sa conduca la o inversare a masurilor luate pentru succesul programului de asistenta financiara, desi autoritatile romane s-au angajat sa il respecte. Totusi, istoricul Romaniei in privinta obligatiilor sale externe ofera siguranta ca obligatiile financiare catre Fond vor fi indeplinite la timp, potrivit documentului.

Ceea ce a urmarit capitalul strain in privinta relatiilor de munca din Romania a fost obtinut. Noul Cod al Muncii – scris integral de Consiliul Investitorilor Straini si Camera de Comert Romano-Americana – a vizat si, prin asumarea guvernamentala in parlament, a realizat o fragilizare totala a pozitiei angajatilor si o intarire corespondenta a pozitiei angajatorilor, care, la nivelul salariilor mici practicate in Romania, scot complet relatiile de munca de aici din spatiul european, din care pretind ca ar face parte. Fragilizare urmarita si obtinuta indeosebi in trei domenii sau privinte!

Pe de o parte, in precarizarea relatiei institutionale in sine (contractul de munca), prin campul larg deschis folosirii contractelor de munca pe perioada determinata. Prin manevre abile si putin abuz, care oricum nu este taxat, un angajat poate fi folosit la nesfarsit cu contract de munca pe perioade determinate, deci cu un salariu mai mic si cu permanenta amenintare a pierderii automate a locului de munca. Pe de alta parte, in privinta stabilirii timpului de lucru, care ajunge – complet neeuropean – la discretia totala a angajatorului.

Acesta poate forta angajatul sa lucreze 12-14 ore pe zi, iar posibilitatea de recuperare in decursul unei perioade exagerat de lungi face aceasta recuperare, mai ales in conditiile absentei urmarite a sindicatelor, o pura himera. In plus, formularile deliberat laxe in domeniu lasa la dispozitia patronului fara vreo justificare orice reducere a timpului de lucru cu scaderea corespondenta a salariului. In sfarsit, in privinta concedierii angajatilor, ajunsa si aceasta la discretia angajatorului, printr-o inventie parsiva care, pe cat suna de pompos pe atat este goala de continut si isi dezvaluie adevarata natura!

Angajatul va fi legat de indeplinirea unor criterii de performanta. Ce inseamna criterii de performanta, caci de stabilit stim cine le stabileste: angajatorul?! Criterii de performanta se stabilesc pentru un manager, nu pentru un angajat intr-o functie de executie. Acestuia din urma i se pot trasa sarcini de productie sau, dupa caz, sarcini de serviciu, adica ceea ce depinde de el. Performanta depinde de organizarea interna si de un context extern firmei, a caror valorificare intra in atributiile unui manager, dar n-au nici o legatura cu un simplu angajat.

Eliminarea din ecuatie a sarcinii de munca si a vreunui cuvant de spus din partea sindicatelor in stabilirea acestor sarcini deschide un teren vast de abuz in materie de concedieri in numele neindeplinirii performantei, pe care legea nu o precizeaza si deci pe care patronul o poate invoca in locul bunului plac, fara ca legea sa-l poata apara pe angajat cu ceva. De fapt, asta a urmarit capitalul strain si a obtinut: scoaterea de sub jurisdictia legii a litigiilor de munca. Firmele straine s-au plans si s-au tot plans ca, in baza vechiului Cod al Muncii, pierdeau procese cu salariatii in instanta. Ei bine, s-a pus capat acestui lucru!

In masura in care devine legal ca timpul de lucru sa fie stabilit discretionar de catre angajator, concedierile sa fie la cheremul acestuia, iar contractele de munca pe perioada determinata sa fie invartite in morisca aproape pe termen nelimitat, angajatii chiar nu vor mai avea ce temeiuri legale sa foloseasca pentru a chema angajatorii in instanta si, chiar daca o vor face, nu vor mai avea nici o sansa sa castige vreodata. Totusi, batalia impotriva salariatului roman inca nu s-a terminat din punctul de vedere al capitalului strain. Mai este ceva urmarit si care nu a fost decat pe jumatate realizat deocamdata: scoaterea din joc a sindicatelor.

Capitalul strain ar vrea probabil sa elimine chiar din peisaj sindicatele, fiind satul de prezenta acestora prin tarile lui de origine. Dar nu s-ar putea in ipocrizia nesfarsita care domina lumea occidentala, n-ar fi “politically correct”. Si atunci se cauta sa se obtina acelasi efect printr-o scoatere a sindicatelor din joc. Legal, aceasta inseamna eliminarea din legi a principiului ca patronii ce nu semneaza contracte colective de munca sa fie totusi obligati a respecta prevederi din contracte colective de munca semnate la nivel national sau sectorial (prevederi precum salariul minim, acordarea unor prime ori bonusuri sau considerente pentru declansari de conflicte de munca).

Este bine cunoscut ca firmele straine din Romania au fost arici la infiintarea de sindicate in cadrul lor si ca, daca nu le-au mostenit cumva prin preluarile de uzine sau fabrici de la stat, nu prea au pe cap sindicate. Asa ca, daca scapa legal de obligatia de a aplica prevederi din contracte colective semnate de altii, pot spune ca au obtinut o victorie totala si definitiva asupra salariatului roman! Pentru aceasta, dupa Codul Muncii, trebuie adoptata legislatia din aval de Codul Muncii. Urmeaza runda a doua!

  • Gigel Chiazna: 

Ieşim din criză, intrăm în comă

Explozie la preţul alimentelor pe bursă

Dupa aproape o luna de stagnare la niveluril maxime, cresterile la preturile bunurilor alimentare a explodat din nou pe burse. Iata cateva exemple, nu doar de alimente:

Grau: +3% crestere saptamanala, -8% scadere la luna, +65% crestere fata de acum 1 an
Porumb: +6.36%/saptamana,  -0.14/luna, +112.4%/an
Carne de porc: +13%/saptamana (!), +16.85%/luna, 23.81%/an
Orez: 11%/an
Cafea: 91%/an
Bumbac: 139%/an

Vedem deci cresteri enorme fata de anul trecut, iar in ultimele 2 zile cresteri chiar de 5%/zi, ceea ce da semnale ca lucrurile nu stau deloc bine.

Sa vedem insa petrolul si aurul:

Petrol:  2%/sapt, 3%/luna, 41%/an
Aur:  27%/an

La ce sa ne asteptam este clar: la o inflatie mult peste cea avuta anul trecut. Atentie insa, inflatia provocata de preturile de afara nu are a face cu inflatia anuntata la noi de guvern sau BNR sau cu maririle de preturi la benzina, energie sau gaze. Acestea sunt pur si simplu o politica a companiilor furnizoare care doresc sa faca profit, cresterile mentionate mai sus nu prea au intrat inca in pret. O mare dilema va fi daca trendul ultimelor 2 zile se va mentine si urmeaza sa vedem cum piata comoditatilor o ia razna in sus.

Creşterea preţului petrolului în urma situaţiei din plan extern va avea ca efect scumpirea gazelor din import în următoarele 6-9 luni, a declarat directorul general al E.ON Romania, Frank Hajdinjak, după o masă rotundă pe tema energiei regenerabile.

Persoanele care beneficiază de tarife speciale la energia electrică vor plăti cu un leu mai mult pe lună, iar pentru ceilalţi costurile vor creşte cu 2 lei pe lună. Acest tarif va fi prezentat separat pe factură, informează ANRE. Consumatorii casnici vor plăti lunar cu 1,8 lei pe 100 kWh mai mult, pentru sprijinirea producţiei de energie în unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă. Nu este vorba de creşterea preţului energiei, ci de un cost suplimentar”, au declarat pentru Mediafax surse din Ministerul Economiei. Tariful pentru 100 kWh, consumul mediu lunar pe gospodărie în România, este în prezent de 40 lei, astfel că valoarea facturii va creşte cu 4,5%.

Gitenstein: “Nu mai este acceptabil ca preţul la energie să fie menţinut artificial la un nivel scăzut”

În acest context, Mark Gitenstein, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, a cerut, ieri, Guvernului României, să liberalizeze piaţa energiei. Din discursul ţinut la Bursa de Valori Bucureşti, reiese că Gitenstein s-a referit, implicit, la liberalizarea preţului energiei electrice pentru populaţie.

“Pentru ca România să-şi poată valorifica deplin resursele energetice, guvernul trebuie de asemenea să-şi respecte angajamentul de a liberaliza piaţa energiei. Înţeleg îngrijorarea cu privire la impactul asupra consumatorilor individuali, mai ales asupra celor aflaţi sub pragul sărăciei. Însă puteţi aborda acest aspect, apelând la o reglementare eficientă, aşa cum facem noi în SUA, şi acordând subvenţii categoriilor sociale cele mai sărace, aşa cum se întâmplă în SUA şi în Ungaria, ţara vecină României. Nu mai este acceptabil ca preţul la energie să fie menţinut artificial la un nivel scăzut pentru toţi consumatorii, chiar şi pentru cei care îşi pot permite să plătească”, a declarat ambasadorul SUA.

Pieţele vor resimţi o presiune semnificativă după ce SUA şi Marea Britanie nu vor mai tipări şi injecta bani în economiile naţionale. În total, SUA şi Marea Britanie au injectat în economiile naţionale peste 2.500 de miliarde de dolari în ultimii doi ani pentru a combate efectele recesiunii. Faţă în faţă cu lipsa tot mai acută a lichidităţilor, băncile centrale din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au tipărit peste 2.500 de miliarde de dolari pe care le-au pompat apoi în pieţe. Programele, demarate încă din 2009, se vor termina în curând. Până acum, oficialii au declarat că această măsură de stimulare economică şi-a făcut efectul şi că prelungirea programelor nu este necesară.

Însă atunci când băncile centrale nu vor mai pompa lunar zeci de miliarde de dolari în pieţe, presiunea resimţită va fi semnificativă, spun o parte dintre analişti. Alţii susţin că, dacă nu sunt înlăturate „rotiţele ajutătoare”, nu vom putea determina adevărata stare a economiei. Dacă tot continuăm să reînnoim măsurile de stimulare din trecut, nu vom şti dacă economia poate sau nu să reziste singură“, a declarat David Resler, economist-şef al Nomura Securities International, citat de CNBC. Banii au fost tipăriţi de trezorerii şi folosiţi apoi de băncile centrale pentru a cumpăra bonuri de trezorerie sau active, pentru a finanţa investiţii sau pentru a ajuta sistemele bancare naţionale. Această măsură a fost combinată cu scăderea dobânzilor-cheie pentru a stimula creditarea.

2.300 de miliarde de dolari pentru revenire

În iunie, programul de acest tip al Rezervei Federale (banca centrală a SUA) se va încheia. Început în noiembrie 2010, pachetul a însemnat tipărirea şi eliberarea în piaţă a 600 de miliarde de dolari până în luna iunie 2011. Astfel, Rezerva Federală injectează, în medie, 75 de miliarde de dolari pe lună în economia americană (ritm menţinut de la introducerea programului, în 2009). Înainte de acest pas, sumele tipărite astfel s-au ridicat la 1.700 de miliarde de dolari. În ciuda acestui program (combinat cu menţinerea dobânzii-cheie sub 1%), progresul a fost „dezamăgitor de lent”, se arată într-un comunicat al instituţiei. Mai mult, unul dintre principalele obiective ale băncii centrale, scăderea ratei şomajului, nu a fost atins, motivau economiştii în noiembrie prelungirea programului. Totalul a ajuns astfel la 2.300 de miliarde de dolari din 2009 şi până în iunie 2011.

Stimulare pentru a stopa inflaţia

Similar, rata ridicată a şomajului şi deficitul bugetar-uriaş (situat în prezent la 10,4% din Produsul Intern Brut) au trimis şi Marea Britanie la tiparniţă. Mai mult, inflaţia, ajunsă la cote tot mai ridicate, i-a determinat pe economiştii britanici să prelungească acest program şi să majoreze ţinta vizată cu 25 de miliarde de lire sterline. Astfel, totalul banilor tipăriţi şi injectaţi în economie a ajuns la peste 315 miliarde de dolari. Cu toate că analiştii anticipau încă o majorare de cel puţin 100 de milioane în 2011, Mervyn King, guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii, a anunţat că nu va fi necesară de această măsură.

O recenta masura – ultima dintr-un sir de masuri adoptate de cabinetul Orban de la venirea la guvernare la Budapesta – arata ca acesta a actionat nu ad-hoc, ci coerent, potrivit unui program dinainte stabilit si metodic transpus in practica. Masurile respective pot place sau nu, dar nu s-ar putea spune ca n-au o viziune si abordari corespunzatoare acestei viziuni. Ultima dintre masuri conditioneaza direct ajutoarele de stat acordate investitorilor straini – acelea pentru crearea de slujbe, care sunt permise de reglementarile Uniunii Europene – de derularea de afaceri cu parteneri locali.

Ba, cuantumul acestor ajutoare (stabilit pe loc de munca creat) este conditionat de numarul de parteneri locali si amploarea afacerilor cu acestia. Stim bine, din proprie experienta, de unde a izvorat o asemenea masura: din constatarea ca firme multinationale, chiar daca folosesc pentru productie si comercializare teritoriul unei tari straine, pot aduce aproape totul de afara (utilaje, materii prime, echipe manageriale) si, daca este vorba de comert, precum este in majoritatea cazurilor, grosul covarsitor al produselor finite desfacute pe piata locala.

Astfel incat tarile-gazda pot sa se aleaga cu mai nimic din prezenta pe teritoriul lor a “investitorilor straini”. Atat interesul acut, cat si nemultumirile din partea vest-europenilor fata de masurile adoptate de guvernul de la Budapesta sunt legate de faptul ca aceste masuri incearca sa rastoarne complet filozofia programelor de austeritate orchestrate de FMI, punand la plata facturii iesirii din restriste nu doar statul si deci contribuabilul, salariatul si pensionarul, ci si sectorul privat din serviciile publice care, folosindu-se de monopolul detinut in domeniu, continua sa prospere si in criza, in timp ce totul in jur se prabuseste.

Nu este de mirare ca miscarea d-lui Orban a lasat cu gura cascata si capitalele vest-europene, si capitalul privat vest-european in sine. Caci, vai!, si in Ungaria, ca si in toata Europa Centrala si de Est, capitalul vest-european s-a instalat in pozitiile monopoliste strategice din serviciile publice (care asigura profituri grase indiferent de conjunctura).

In mod absolut corect, d-l Orban nu a respins, ci si-a insusit obiectivele de echilibrare economica recomandate de FMI, dar a refuzat calea indicata de acesta pentru atingerea lor, respectiv austeritatea doar pe seama populatiei, ceea ce a si dus la suspendarea acordului cu FMI. D-l Orban a inlocuit o parte din nota de plata pe care FMI intentiona sa o puna in continuare in carca populatiei cu o contributie ceruta unor sectoare economice. O contributie pe deplin indreptatita! Este vorba doar de servicii publice: banci, distributii de energie, retail si telecomunicatii. Rolul lor nu este sa faca profit in sine, ci sa-l realizeze spre a-si asigura desfasurarea in bune conditiuni a activitatii pentru care exista. Pozitia lor pe piata este monopolista.

Or, daca, intr-o perioada de criza, firmele din aceste servicii publice continua sa prospere in timp ce toate celelalte, din amonte si din aval, abia mai gafaie sau chiar se prabusesc inseamna ca prosperitatea le provine nu din abilitati manageriale, ci din exploatarea respectivelor pozitii monopoliste si atunci este firesc sa fie suprataxate temporar. D-l Orban nu s-a oprit insa aici.

A sistat varsamintele din contributiile stranse pentru pensii catre fondurile private de pensii si a dat posibilitatea ungurilor sa aleaga daca vor sa ramana in sistemul privat sau doresc sa se intoarca integral in sistemul public de pensii. Sa observam ca, pentru a spune pe sleau cum stau lucrurile, este vorba de un sistem care nu exista de fapt in tarile occidentale si care a fost inventat tocmai pentru tarile estice si este aplicat, la presiunea Bancii Mondiale, ca un experiment vast in tarile EuropeiCentrale si de Est. Nimeni nu stie de fapt, insa, cu ce consecinte pe termen lung, caci sistemul strange intr-adevar bani pentru pensii in conturi individuale, abandonandu-se devalmasia distorsionanta din sistemul public de pensii, dar fara vreo garantie, administrarea fondurilor fiind facuta de societati private care, in mod obiectiv, nu pot oferi nici o garantie, mai ales pe termenul lung ce intra in discutie!

Capitalul vest-european tuna si fulgera. Pentru ca, vai!, pensiile administrate privat reprezinta afacerea secolului – fiind absolut minunat sa tot incasezi sistematic fonduri spre administrare si sa nu faci nici o plata cel putin 20 de ani! – si, bineinteles, toti administratorii de pensii private din Europa de Est sunt firme vest-europene! Si iar, vai!, doar vreo 100.000 de unguri din peste 3 milioane, adica doar vreo 3% au ales sa ramana la privati in urma demersului d-lui Orban.

Acum d-l Orban vine si cu masura conditionarii ajutorului de stat de afacerile investitorilor straini cu lumea de afaceri locala. La Budapesta s-a observat ceea ce s-a observat probabil si in alte parti din zona ca multinationalele occidentale au tentatia de a valorifica tarile zonei mai degraba sau mai intai ca piete de desfacere decat ca baze de productie, cu toate dezavantajele inerente pe termen lung si chiar pe termen mediu si scurt pentru aceste tari!

Si pentru ca respectivele tari, ca membre ale Uniunii Europene, nu mai pot folosi mijloace fiscale sau monetare pentru a acorda facilitati preferentiale investitiilor in productie, si nu in consum, sau in anumite sectoare fata de altele, potrivit nevoilor concrete ale tarii, autoritatile de la Budapesta s-au agatat si ele de ceea ce se mai poate face spre a-si dezvolta tara, inclusiv de conditionarea acordarii ajutoarelor publice catre investitorii straini de implicarea acestora in difuzarea afacerilor lor pe orizontala in economie. Capitalul vest-european, in frunte cu FMI care in chestiunea cu pricina s-a erijat intr-un fel de purtator de cuvant al acestuia, are tot interesul ca d-l Orban sa nu reuseasca.

Caci si mai tare se teme de un efect de contagiune prin Est.

  • Hotnews:

ANALIZA STRATFOR: Economia chineza, sub presiunea inflatiei si a scumpirii importurilor

Rusia, amenintata de noua politica energetica prezentata de Obama

***


Dmitri Medvedev i-a cerut premierului Putin ca pana la 1 iulie sa inceapa indepartarea ministrilor din CA ale companiilor de stat

Proteste violente in Kandahar impotriva arderii Coranului: cel putin cinci morti si zeci de raniti

Microsoft cere Comisiei Europene să ancheteze Google pentru concurenţă neloială

Rusia: Lenin trebuie ingropat, spune Consiliul pentru drepturile omului de pe langa Kremlin


Categorii

Acordul cu FMI, Criza preturilor, criza alimentara, ILIE SERBANESCU, Razboiul impotriva Romaniei, Razboiul impotriva sanatatii, Ungaria

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

24 Commentarii la “LA CE S-A MAI INHAMAT GUVERNUL IN FATA STAPANULUI SAU, FMI: privatizari in sectoare strategice ca energia si transportul, “reforma” continua in sistemul sanitar/ ILIE SERBANESCU DESPRE CODUL MUNCII/ Scumpirea energiei si a gazelor bate la usa/ EXEMPLU DE POLITICI ECONOMICE PE TIMP DE CRIZA IN… UNGARIA (Stiri 3 aprilie 2011)

  1. Date fiind unele probleme ce s-au acutizat si am nevoie de un consult cardio pentru a afla mai multe despre acest subiect, in ideea ca tot platesc CAS ca asa ma obliga statul roman, ma duc ca tot omul acum vreo cateva zile la Spitalul Judetean de Urgenta, pentru a ma programa la consult. Doamna de la afisier imi refuza sec trimiterea: “Joi dimineata, la ora 7, sa veniti aici, pentru a va programa la consultatie in luna aprilie”. Convins ca m-am spalat prin urechi dimineata si ca nu am auzit totusi bine, mai intreb o data, surprins. Mi se confirma. Cu gandul la CAS-ul ala al meu, dau din umeri, asta e, si plec in treburile mele convins de evidenta lucrurilor ca daca vreau o consultatie gratis, conform drepturilor mele de asigurat, trebuie sa vin joi la 7.

    Miercuri seara, planuri peste planuri in ceea ce priveste sculatul cu noaptea in cap si ajunsul la consultatie. Pardon, programare pentru consultatie. Bineinteles ca planul meu de a ma scula la 5:30 s-a transformat in 6:12 cand trebuia teoretic sa fiu in Brasov, in drum spre SJU. In fine, in mare graba ma echipez si plec valvartej in rutina necesara (bus, autobus). La ora 7, fara cateva minute, debarc in zona SJU.

    Trec de un magazin de flori, ridic privirea si vad “niste” oameni pe trotuar, destui de multi pentru a merita o a doua privire mai lunga dar m-am gandit ca s-o fi intamplat ceva si au venit pana la spital. Inca 10 metri, unghiul se largeste de la 30` la 90` raza vizuala si imi dau seama ca “niste” oameni erau de fapt o gramada de oameni si ca acela era… capatul cozii. Se anunta urat. Stanga imprejur, refacut provizia de fum si ma duc placid sa ma asez la coada. Cu gura cascata. Nu rezist mult, scot aparatul fac prima poza. Lume placida, muta, asteptand.

    Mi se parea un tablou suprarealistic, desi nu ma sperii usor de o coada, mai ales cand stiu de mic cu ce se mananca trebusoarele astea. In Romania anului 2011, dupa 22 de ani de capitalism salbatic, 200 de oameni, cred, stateau la coada, nu la paine ca pe vremuri, ci ca sa isi faca o amarata de programare pentru un consult. Si din estimarile mele, mai toti erau cardiaci. Nici nu e de mirare ca incepe la 7 dimineata, ca daca ar incepe vara la 12 ar putea sa aduca si preotul si vreo 10 sicrie.

    Timpul trece, coada merge. Aud cu o jumatate de ureche ca cineva venise la 5:30 dimineata ca sa prinda un loc mai bun. O tigara, invarteala in jurul cozii. Un zvon tulbure: “nu mai sunt decat 20 locuri”. Si cam tot 200 de oameni la coada. E clar in mintea mea ca nu pup nici o programare in aprilie si ca ar fi indicat sa imi caut de treburi. Insa era doar 8 fara ceva si mai aveam o treaba in zona la 8, asa ca, de curiozitate, raman. Oameni cu mintea incetosata, pachet de nervi, iesind din spital, bolmojind aprige injuraturi printre dinti. Incepea spectacolul. Si nu dureaza mult si iese Maria Sa, Gardianul: “Stati degeaba. S-au terminat locurile”, ” Nene, dar pe mai?”, “Pe mai, veniti in ultima zi din aprilie” , ” Tot la 7?”,” Da!”. Genial.

    Sincer am avut un flash cu o amintire din copilarie, cand, dupa 2-3 ore de stat la coada sa iei paine de la singura brutarie din oras care dadea paine fara cartela timp in care erai inghesuit la maxim intr-o celula de 3 metri patrati cu inca 30 de persoane, cu banii in mana si gatul intins la maxim sa vezi ce se intampla, se tragea oblonul cu anuntul: “nu mai e paine, iese din cuptor peste 2 ore”. Si te lua ameteala la gandul de a sta 2 ore langa cuptor, vara, cu inca 30 de nefericiti ca tine. Sa stau, mi-e frica! Sa plec? Nooo, ca vine altu’ si mi-o ridica! Asa ca era cosmarul vietii mele sa se termine painea fix atunci, preferam sa ies si sa ma asez la coada din nou. Era mai cuminte.

    Si dupa 22 de ani, aceeasi situatie. La ce platesc CAS-ul ala gras la stat, nu stiu. Cand merg la spital tot cu unguentele mele, tifonul meu deseori, pastilele mele si tot asa. RMN-ul l-am facut la particular (e drept, gratis, dar Spitalul de Neuro nu are; la fel tomograful; la fel Echodoppler-ul, platind doar 2 milioane, ca eram internat la Neuro, altfel plateam 4). Mi-e si scarba sa ma mai intreb unde sunt banii din CAS. In ce buzunare, in ce firme de 2 lei, in ce capuse…

    Asta e Romania lui 2011, locul unde, in acea dimineata era atat de absurd ce se intampla ca nu am putut decat sa zambesc cand cu aparatul foto in mana, tragand niste cadre, lumea a inceput sa strige: “De la ce ziar esti dom’le, du-te dom’le si scrie acolo ce se intampla aici, ca nu se mai poate asa!”. Pacat ca a trebuit sa le zic ca nu scriu la nici un ziar si ca erau doar penru uz personal. Cinste orasului Brasov, cel mai cel si cel mai mai din tara, unde e o singura Sectie de Cardio gratuita in tot orasul si unde trebuie sa vii de cu seara ca sa prinzi o programare…in luna urmatoare.

    Asta e Romania. Tara in care m-am nascut. Si tara pe care am iubit-o. Si tara din care, in cativa ani, sper sa plec ca un domn, ca au plecat destui slugi pe dincolo. Si nu o sa imi para rau. Ne vedem luna viitoare, aceeasi zi, dar pe la 4 dimineata. Poate prind programare.

    http://smartwoman.hotnews.ro/asigurati-cas-in-cautarea-unei-programari-la-un-spital-de-stat-stati-degeaba-s-au-terminat-locurile-pe-luna-asta-pentru-mai-veniti-in-ultima-zi-din-aprilie.html

  2. Pingback: Razboi întru Cuvânt » “SA MURITI BINE!”. Cancerul spitalelor romanesti si (ABIA) INCEPUTUL “PLANULUI SISTEMATIC” DE EXTERMINARE LENTA A SARACILOR BOLNAVI AI ROMANIEI. Dar, daca il ascultam pe ministrul Cseke, “oficial
  3. Pingback: Razboi întru Cuvânt » RUNDA A DOUA IN LUPTA DE CLASA IMPOTRIVA SALARIATULUI ROMAN: legea dialogului social, scoaterea sindicatelor din joc si ingradirea dreptului la greva
  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » INTRE CINISM SI RAZVRATIRE. Scurta cugetare despre modelul austeritatii, ”miracolul” maghiar si saracia romaneasca
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Presedintele nimicirii Romaniei ne “promite” referitor la “reforma” desfiintarii spitalelor “E doar inceputul!”… Basescu a mai anuntat, simbolic, de la Covasna, REVIZUIREA CONSTITUTIE
  6. Pingback: Razboi întru Cuvânt » INCA O MOSTRA DIN MENTALITATEA SOVIETICA A FMI SI A MINISTRULUI CSEKE: directiva reducerii internarilor din spitale cu 10%
  7. Pingback: Razboi întru Cuvânt » “Reforma” (vanzarea si inrobirea) Romaniei: bani multi pentru iINFRASTRUCTURA DE COMUNICATII ELECTRONICE a statului si PRIVATIZAREA RAPIDA a cee ce a mai ramas din companiile de stat pe sectoarele strategice
  8. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ungaria continua sa fie o ”succes story”, fiind cotata mult mai bine pe piata financiara decat Romania. CURAJUL DE A RUPE ACORDUL CU FMI ESTE MAI EFICIENT DECAT SLUGARNICIA ROMANEASCA
  9. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Articolele saptamanii – Ilie Serbanescu despre cresterea economica promisa de FMI: PROGNOZELE FMI SUNT PURE MINCIUNI
  10. Pingback: Razboi întru Cuvânt » CODUL MUNCII, creatie a ”filosofiei” austeritatii si mijloc de ocrotire a… abuzurilor asupra angajatului roman, a intrat in vigoare
  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » COLAPSUL ECONOMIC AL ARGENTINEI SUB DICTATURA FMI: documentarul video integral subtirtrat in romana
  12. Pingback: DE CE SUNT CONDAMNATI JUMATATE DE ROMANI SA MOARA CU ZILE? Problemele reale ale sistemului sanitar si minciunile propagandistice ale autoritatilor demontate de dr. Vasile Astarastoae
  13. Pingback: Nu exista alte iesiri din criza mondiala: INFLATIE SAU RAZBOI! SAU... AMANDOUA LA UN LOC - arata economistii Ilie Serbanescu si Liviu Voinea (VIDEO)
  14. Pingback: ILIE SERBANESCU despre comparatiile intre Romania si Grecia in privinta datoriilor suverane si despre CE NE ASTEAPTA DIN PARTEA CREDITORILOR MONDIALI
  15. Pingback: FMI LOVESTE DIN NOU: suntem dati drept "exemplu de redresare economica". CE PRESUPUNE LAUDA FMI?/ Rezultatul conditiilor FMI&UE: scumpirea gazului si a energiei/ PIATA UNICA EUROPEANA ESTE, DE FAPT, ADMINISTRATIA UNICA EUROPEANA/ De ce a primit Isares
  16. Pingback: Alte sute de mii de bugetari pe LISTA NEAGRA/ Rasteala prezidentiala IPOCRITA catre BANCI/ Romania, ”ELEVUL MODEL al FMI”/ BUGETUL 2012 - BUGET ANTISOCIAL: sacrificarea populatiei in numele REFORMEI STATULUI
  17. Pingback: Ilie Serbanescu: SUNTEM O ANEXA BANANIERA A UNIUNII EUROPENE SI NE AFLAM PE MARGINEA PRAPASTIEI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: ILIE SERBANESCU despre MINICIUNILE FMI si EXPERIMENTUL ROMANIA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: Lobbyistul MARK GITENSTEIN si sensul lui PAX AMERICANA: "Ne-am vandut suveranitatea ca sa avem bani de... spagi pentru Occident" [VIDEO] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  20. Pingback: SALARIZAREA BUGETARILOR [video]. Ponta cauta solutii pentru FACILITAREA CONCEDIERILOR. Ce inseamna, de fapt, “regandirea totala a administratiei”? - Recomandari
  21. Pingback: “Rosii Spania culese de romani” sau o ALTFEL de amenintare la SIGURANTA NATIONALA: Romania devastata de saracie - Recomandari
  22. Pingback: Brand de tara: SARACIE & EXPLOATARE. Copiii romani – in “topul” european al riscului de saracie si excluziune sociala/ Angajatele din INDUSTRIA TEXTILA au salarii SUB nivelul necesar subzistentei - Recomandari
  23. Pingback: PROPAGANDA STATULUI ASISTENTIAL SI A NEMUNCII LA ROMÂNI. Soldatii neoliberalismului vor eliminarea venitului minim garantat - Recomandari
  24. Pingback: “Satul puturosilor”, campania impotriva SALARIULUI MINIM pe economie si OBEDIENTA ACCEPTABILA sau cand e “OK” sa fi sluga: cand seful e MANAGER - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare