Campania #METOO – sub aparenta demascarii cazurilor de HARTUIRE SEXUALA – o strategie menita DETURNARII si INGROPARII scandalului WEINSTEIN, a mizeriei morale din inima HOLLYWOOD si a STANGII PROGRESISTE AMERICANE. Plus: o noua forma de CRASA IPOCRIZIE IDEOLOGIZANTA “a unei societăți care deplânge abuzurile dar stimulează până la exacerbare senzualitatea; provoacă neînfrânarea și acuză urmările ei; deplânge efectul, dar elogiază cauza”

• Adevarul: #MeToo: Campania prin care milioane de persoane îşi povestesc online propriile experienţe de hărţuire sexuală. Mişcarea a luat amploare şi în România

Scandalul sexual în care este implicat producătorul hollywoodian Harvey Weinstein a generat o campanie online despre hărţuirea sexuală, la care participă milioane de femei pe reţelele de socializare.

Scandalul sexual în care este implicat producătorul hollywoodian Harvey Weinstein (65 de ani) a generat o campanie online despre hărţuirea sexuală, la care participă milioane de femei pe reţelele de socializare, scrie News.ro. Astfel, femeile care participă la această campanie povestesc despre propriile lor experienţe de hărţuire sexuală şi abuz, prin numeroase mesaje publicate pe Facebook, dar şi pe Twitter, folosind hashtagul „#MeToo“/„Şi eu“. Mişcarea a fost pornită de actriţa americană Alyssa Milano (44 de ani), duminică, care le-a cerut persoanelor care îi urmăresc activitatea pe reţelele de socializare să publice comentarii cu mesajul „Me Too“, în cazul în care au fost vreodată hărţuite sau agresate sexual.

Campania reprezintă o reacţie la scandalul sexual în care este implicat Harvey Weinstein, producător care susţine că toate relaţiile sexuale pe care le-a avut au fost consensuale. Mesajul iniţial publicat de Alyssa Milano a primit peste 37.000 de comentarii, iar hashtagul „Me Too“ s-a aflat între cele mai populare trenduri pe Twitter în Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Pe Facebook, aproximativ 7 milioane de persoane discutau, luni după-amiaza, despre această campanie. „Am trăit acest lucru, la fel ca multe alte persoane. Nu este în regulă. Este o problemă care trebuie să fie luată în serios şi oprită“, a scris un utilizator, pe Twitter. La campanie au participat şi personalităţi din industria divertismentului, precum Lady Gaga, actriţa premiată cu Oscar Anna Paquin şi actriţa Evan Rachel Wood, cunoscută pentru apariţia sa în serialul „Westworld“, care au povestit că au fost violate. De asemenea, la campanie au participat bărbaţi care au spus că sunt victime ale agresiunii sexuale. Între aceştia se numără actorul Javier Munoz, cunoscut pentru apariţia sa în musicalul „Hamilton“, jucat pe Broadway. „Nu ştiu dacă are relevanţă, având în vedere că este o poveste spusă de un bărbat gay. Dar mi s-a întâmplat. De mai multe ori“, a scris el pe Twitter. […]

• Cristina Popescu:

Condamnarea oricărui tip de abuz sexual comis de bărbați asupra femeilor este justă și mereu binevenită.

Nu cred că este o noutate, însă, când spun că hărțuirea, abuzul de poziție ierarhică pentru favoruri sexuale, violul, nu s-au născut de ieri și nu vor înceta mâine, ci vor dăinui cât timp va exista pe lume instinct sexual; vor exista întotdeauna robi ai patimii sexuale, neputincioși în a-și controla instinctele sau pur și simplu căderi conjuncturale.

Elementul cheie în aceste abuzuri nu e, cred eu, “genul” victimei, ci exacerbarea instinctului sexual al agresorului combinată conjunctural cu un slab autocontrol și cu situarea sa într-o poziție de putere în raport cu victima (de la puterea fizică, în cazul violului, la cea morală, în cazul favorurilor pretinse și obținute prin poziția dominantă în raporturile de serviciu sau similare).

De altfel, nu lipsesc nici în istorie, nici în vremurile recente, cazuri în care femeile au fost cele care au profitat de poziția de putere în scopul obținerii unor favoruri sentimentale sau sexuale (săptămânal vom găsi în tabloide câte o istorioară cu vreo profesoară care își determină câte un elev să întrețină relații sexuale); apoi, în măsura în care, cu timpul, unele societăți se vor „elibera” total de de rămășițele tabu-urilor homosexualității și de inhibițiile sociale aferente, vor apărea din ce în ce mai des (nu că nu s-ar fi întâmplat și până acum), inclusiv hărțuirea sexuală a femeilor de către alte femei sau a bărbaților de către alți bărbați.

Condițiile care favorizează abuzul sunt întrunite mult mai frecvent în cazul bărbaților și mai rar în cazul femeilor fie datorită trăsăturilor specifice fiecăruia dintre sexe (cred eu, fără a fi de specialitate psiholog), fie datorită tradiției culturale care impune femeii o “obligație de rezervă” în manifestarea instinctului sexual și faptului că bărbații sunt, încă, majoritari în poziții de conducere (cum cred progresiștii), fie dintr-o combinație a acestor factori.

Nu cred, însă, într-o rezolvare ideologică a problemei: s-ar putea ca, eliminând aceste condiționalități, fie ele naturale, psihologice, culturale sau combinate, fie prin “eliberarea sexuală” a femeii până la a fi “aidoma bărbatului”, fie prin a interzice bărbaților pozițiile de conducere etc, dincolo de alte efecte sociale neașteptate, să ne trezim că abuzurile vor exista în continuare, doar că o parte din ele vor trece, în alte forme, din contul de debit al bărbaților în cel al femeilor. Nimic nu se pierde, totul se transformă. Sau se transferă.

În orice caz, pornind de la premisa că problema de bază sunt patimile omenești, în speță sexualitatea necontrolabilă (de către unii) –neînfrânarea, cum ar spune Biserica- iar nu “genul”, aș vrea să remarc, în trecere, ipocrizia unei societăți care deplânge abuzurile dar stimulează până la exacerbare senzualitatea; provoacă neînfrânarea și acuză urmările ei; deplânge efectul, dar elogiază cauza. Și se amuză atunci când un oarecare reclamă afișajul indecent, cu femei “obiectificate”, expus în stațiile de metrou, în văzul copiilor.

O societate care, pe de o parte, stimulează așa numita “eliberare sexuală”, încurajează exprimarea liberă a oricărui nărav, premiază nuditatea și dezinhibiția, încurajează, vrând-nevrând, și manifestările unor instincte pe care încearcă, simultan, să le castreze. Oricâte #metoo ar apărea pe facebook ori twitter, cu moravurile astea vom eșua fie în ipocrizie, fie în schizoidie.

Poate că toată această campanie #metoo este destinată să mute atenția de la semnificațiile politice ale scandalului Weinstein pentru stânga progresistă americană, însă chiar și așa este binevenită. Cine va avea ochi să vadă va vedea.

A scoate în văzul tututor gunoiul băgat până acum sub preș nu poate fi decât benefic, depinde de noi să tragem bine concluziile asupra provenienței lui; iar dacă niște vinovați vor fi puși să plătească pentru niște datorii mai vechi, pe care le înnoiesc constant și stau exemplu și pentru alții să facă asemenea lor, nu strică nimănui.

#metoo

• Sorin Faur:

Sigur, nu e decît o coincidență că mituismul haștagat coincide cu detonarea cazului Weinstein. Sigur, nu e o contaminare de Rețea decursă din imitarea în masă a rețetei de memorie recuperată brusc de vedetele de Hollywood, trezite din amnezia lungilor ani cînd muțenia a fost foarte rentabilă.

În paranteză fie zis, și în scandalul Weinstein statul ar trebui să se îndrepte cu osebire către recuperarea banilor, adică să confiște prejudiciul rezultat prin activitatea infracțională a hărțuitorului, care era libidinos, hărțuia, dar, din cîte înțeleg, plătea. Deci, a se confisca toate sumele obținute din activitatea cinematografică a hărțuitelor care și-au barterizat cu sexul cariera artistică, monetizată ulterior din încasări. Sau nu ne mai plac astfel de deducții cînd e vorba despre altcineva decît dușmanii indicați în gazetele de perete ale Codruței?

Ieșind din paranteză, sigur că mituismul haștagat nu e, deci, manifestarea turmiferizată virtual a tentației ultracomune de a te identifica cu destinul (îndeobște tragic) al vedetei de pe ecran, deși faci mișto de bunica sau mama care se ceartă cu oamenii răi din telenovelă. Nu, nimic din toate astea.

• Dan Stoica:

Sfânta mare vânzoleală…
Tot așa cum nu pot să deschid o pagină de sport fără să întâlnesc o imagine sau „gând” de-al lui Becali, tot așa nu mai pot să deschid o pagină de știri fără să dau de Trump și Weinstein. Cu Trump deja mă amuz… e un fel de serial cu multe sezoane și episoade față de care Stan și Bran par actori de dramă. Cu Weinstein e altă poveste…

Insul a fost ales cu grijă: Păcă-storsul ideal: un pic urât, impertinent, nesimțit, un pic prea liberal și foarte antipatic… ah, da, și un pic evreu, că tot nu e voie să fii antisemit, nu-i așa?) dar…

… Cohorta de dive care se plâng că au fost ofensate fizic își câștigă existența din provocarea sexuală. De fapt cine sunt ele? Ce fac și ce vor ele de la viață? Cine își închipuie că cineva merge în sala de cinema să o audă pe Angelina Jolie recitând sonete shakespeariene? Toate „dezvăluirile” sunt o mare făcătură, o butaforie morală din care toate „agresatele” să mai pună o piatră la propria statuie. Sau să și-o curățe de murdăria lăsate de păsări și alte înaripate peste ele.

Industria filmului de peste ocean vinde violență de mai bine de un secol (moarte și sex, sau și mai bine, amândouă la un loc) Cum naiba pot să arate cei care produc și joacă aceste povești?

Batalioane de luptătoare care populează visele nu prea ușor de arătat altora, care se luptă să fie prezente ca idealuri erotice în mintea cât mai multor plătitori care se zgâiesc la ecrane, se trezesc că de fapt ele sunt totate niște Maicuțe Tereza care din naivitate s-au vândut pe milioane și acum își vor onoarea reparată la loc.

Ildiko Csoke:

Vad ca acum e campania aia cu #MeToo… Probabil nu exista femeie care sa nu fi fost hartuita sau abuzata sexual, deci cred ca e destul de clara magnitudinea problemei pentru toata lumea. Si nu zic ca nu e o problema reala, dar avem probleme mult mai mari, de care ii doare pe romani in hashtag. Cum ar fi ca de la 1 ianuarie 2018 de cand va intra in vigoare legea vaccinarii obligatorii (pe care alesii neamului o vor vota peste doua saptamani nestingheriti, fara sa fie deranjati de proteste masive de strada la poarta Parlamentului, cum s-a intamplat in Italia) cetatenii romani isi vor pierde dreptul de a dispune de propriul corp, vor fi injectati fara consimtamantul lor, ca vitele si vor pierde si dreptul de a lua decizii medicale pentru copiii lor.

Copiii vor fi ai statului, ca si adultii, de altfel…“Cand cedam guvernului puterea de a lua decizii medicale in locul nostru, noi in esenta acceptam ca statul ne detine trupurile.” (Ron Paul) Vor fi cu totii sclavii statului, clientii captivi ai concernelor farmaceutice si in plus violati pe banii lor. Sume de neconceput vor fi cheltuite din bani publici pe vaccinuri intr-o tara in care spitalele sunt asa cum stim cu totii, niste focare de infectie unde ai toate sansele sa intri cu o problema minora si sa iesi cu picioarele inainte. Dar na, voi copiati si publicati mesajul de constientizare a hartuirii sexuale a femeilor. De violarea prin vaccinare fortata a intregii populatii de ce v-ar pasa?
#VaccinareaCuFortaEsteViol

• Ion Alexandru:

O sa cred in veridicitatea fenomenelor de genul #metoo sau a altor astfel de “miscari civice” in momentul in care am sa vad o implicare reala a societatii civile autentice si intr-o miscare care sa lupte impotriva abuzurilor. Cand ne doare in cur de #drepturi, #libertate, #demnitate si aplaudam visceral, cu atitudine complet neumana, spectacolul grotesc pe care il pune in scena, zilnic, DNA si sistemul securist, este o ipocrizie maxima sa ne punem poalele in cap in legatura cu fenomene (reale si condamnabile, nu spun ca nu sunt) relativ izolate.

Ce vreau sa spun este ca un individ bolnav care agreseaza femeile pe strada sau care isi agreseaza fizic sau psihic nevasta comite fapte pentru care legea (atat cea penala, cat si cea civila) prevede sanctiuni. Insa, sistemul securist abuziv si stalinist in care traim, ca societate, de mai bine de 12 ani, afecteaza intreaga populatie, indiferent de sex, varsta, cultura, educatie sau statut social. Iar asta nu mai scandalizeaza pe nimeni, nu se isterizeaza nimeni si, in general, nu doar ca nu ne oripileaza, dar, in ipocrizia noastra, aplaudam cand vedem pe unul si altul in catuse, tarat prin fata camerelor de luat vederi.

DNA a cumparat deunazi aparatura de spionare, capabila sa cloneze telefonul, sa intre in calculatorul oricui, sa filmeze sau sa fotografieze spatiul intim al unei persoane, cand vrea, fara probleme. DNA detine aparatura cu care sa sparga orice parola de mail, cu care sa urmareasca tot ce facem noi in spatiul nostru privat (habitat sau virtual). Cine nu vede similitudinea intre actul unui descreierat care pune mana pe fundul unei femei in autobuz, care incearca sa violeze o femeie in lift si violul instaurat ca politica de stat pe care il exercita sistemul zi de zi impotriva noastra, a tuturor, face doar propaganda.
Toata stima si compasiunea pentru victimele abuzurilor, de orice natura ar fi aceste abuzuri. Insa, daca suntem atat de intrigati si scandalizati de abuzurile savarsite la nivel individual, de ce nu ne scarbesc abuzurile in masa, in aceeasi maniera?
Cam atat!

• ActiveNews: Părintele Eugen Tănăsescu despre mișcarea #Metoo de pe Facebook: „Pentru creștinele abuzate și violate de extremiștii Orientului n-am văzut #metoo. E firesc, până la urmă. Pentru cei ce ce vor fi veșnic vii, de ce să te îngrijorezi?”

Scandalul sexual în care este implicat producătorul hollywoodian Harvey Weinstein a generat o campanie online despre hărțuirea sexuală, la care participă milioane de femei pe rețelele de socializare.

Părintele Eugen Tănăsescu a postat pe pagina personală de Facebook punctul său de vedere față de mișcarea #Metoo:

„1.Susțin campania antihărțuire sexuală. „Să nu fii desfrânat” este tratamentul potrivit.
2. Rezonez cu Poliția Română. Ți s-a întâmplat, demască.
3. Compătimesc și ofer empatia mea tuturor victimelor care au fost lovite de fenomen.
4. Detest ipocrizia celor care au tăcut ani de zile, n-au avut nici o reacție, nu s-au plâns nici la poliție, nici la procuror ci s-au complăcut pentru avantaje, practicând prostituția pentru carieră. Iar acum, când s-a declanșat valul doar pentru un nene de la Hollywood (pentru creștinele abuzate și violate de extremiștii Orientului n-am văzut #metoo) s-au găsit să „dezvăluie” (vă rog observați ghilimelele).

Concluzia mea: ca și alte „campanii”, se pare că doar problemele puternicilor planetei preocupă populația FB. În rest, faptul că cel mai prigonit grup social de pe planetă rămâne cel al creștinilor (75% din cazuri) nu e nici o campanie. E firesc, până la urmă. Pentru cei ce ce vor fi veșnic vii, de ce să te îngrijorezi?”, a scris Eugen Tănăsescu pe Facebook.

Potrivit Center for the Study of Global Christianity, 90.000 creștini au fost uciși pe parcursul anului trecut din cauza credinței lor.

State precum Siria, Irak, China, Eritreea, Arabia Saudită sau Nigeria fac parte din categoria statelor în care persecuția împotriva creștinilor a atins cote alarmante. În Egipt, India și Iran persecuțiile sunt considerate a avea o intensitate mare sper extremă, în timp ce în Turcia sunt moderate spre mari.

Gabriel Bintia:

Scandalul de la Hollywood, în loc să scoată la iveală cazurile de hărțuire și traiul pe favoruri sexuale din lumea de media, cinematografie, televiziune și divertisment, s-a finalizat într-o campanie de scris #MeToo pe twitter și facebook. Asta rezolvă problema tot așa cum terorismul se combate cu inimioare și campanii de #prayfor.

#leftism #HashtagReligion

• Roxana Munteanu:

Subiectul initial asta a fost, de-aici s-a plecat.
Ca ne-am procopsit cu un val emotional de dezvaluiri intime – momente extrem de jenante, in opinia mea, dar fiecare isi varsa amarul unde, cum si cui considera – asta e mecanismul de propaganda al corectitudinii politice.
Din suferinta nu faci bravada, nu faci stindard. Parerea mea.
Nu rezonez nici macar un centimetru nici cu metoo nici cu hertoo. Pentru ca desi presarate cu oameni si povesti sincere, grosul se situeaza la opus.
Repetat sau nu, daca presupusul abuz a adus foloase si avantaje materiale presupusei victime pe care aceasta le-a asumat, le-a imbratisat si de care s-a folosit de-a lungul timpului, atunci nu mai vorbim de “abuz si victima” ci de o intelegere, un compromis eventual.

“Hollywood is a place where they’ll pay you a thousand dollars for a kiss and fifty cents for your soul,” Marilyn Monroe famously averred – and who can argue with a woman whose star once shone brighter than any other in that rarefied world, only for it to fall under the crushing weight of the brutal exploitation she suffered, feeding inner demons that ultimately destroyed her?”

• Anghel Buturuga: Problema Weinstein sau Weinstein ca simptom

Inainte de a trece la chestiunea generala a abuzarii vulnerabililor, chestiunea Weinstein trece prea repede pe langa noi.

Abuzul sexual si abuzarea exista si trebuie denuntate. Dar ele exista intr-un anumit fel, sunt practicate in anumite retele de putere, se intampla din anumite motive. Culturale, sociale, care tin de natura (cazuta) umana – insa intotdeauna agresiunea, mai ales cand e sistematica, are niste manifestari intotdeauna specifice si cauze particulare.

Nu, Weinstein nu este doar un caz de predator sexual printre altele. Si nu societatea patriarhala l-a nascut pe Weinstein.

Hollywood l-a nascut pe Weinstein, l-a crescut si l-a ridicat pe firmament. Acolo exista o industrie care, ne spune J. Wight, care a scris o carte despre experienta sa acolo, nu doar ca fabrica astfel de monstri, dar le si ridica soclu, ii cultiva, ii venereaza. Iar Weinstein a fost un om puternic prin legaturile sale cu lumea politica liberala americana.

Legiuni de draci si legiuni de victime:

“Working on TV shows and movies as an extra you are provided with an understanding of how a caste system works. In my time I saw extras in tears as they were being escorted off the set of the sitcom Friends by security guards for turning up five minutes late after taking three buses to get there, begging to be allowed to stay because they needed the paltry fifty bucks (the daily rate back then for a non-union extra) to pay the rent. I saw extras so poor they stole food from the catering truck to take home, and I witnessed old men and women being yelled at by production assistants in their early twenties for missing their marks during a scene. (CounterPunch.org)

And, yes, the legions of young women were ripe for other kinds of abuse too.”

Nu s-a trecut cam repede peste asta?