“Mă simt ofensat!”: GENERAȚIA “FULGILOR DE NEA”, GENERAȚIA ULTIMULUI TOTALITARISM? “Milenialii” care trăiesc prin continuă victimizare, “PARENTINGUL” modern obsedat de protectie, CORECTITUDINEA POLITICĂ și NAȘTEREA NOILOR FASCIȘTI
Adevarul: Cum a apărut generaţia „fulgi de nea“, tinerii hipersensibili, veşnic nemulţumiţi şi ofensaţi de cele mai banale lucruri
Tinerii din ziua de azi sunt hipersensibili şi se simt ofensaţi de cele mai banale lucruri, apoi, prin forţa reţelelor sociale, transmit în societate şocuri care pot afecta afaceri sau chiar vieţi.
Născută în anii ’80, ’90 şi 2000, generaţia milenialilor, cunoscută şi sub denumirea de generaţia Y, se distinge prin narcisism şi prin dezvoltarea unui puternic cult al propriei personalităţi, după cum arată o serie de studii. Mai mult, generaţia Y pune mai mare accent pe bunuri materiale, imagine şi faimă, lăsând la coada intereselor concepte precum comunitatea sau mediul, arată o altă cercetare publicată în „Journal of Personality and Social Psychology“.
În volumul intitulat „I find that offensive!“, scriitoarea britanică Claire Fox identifică o subdiviziune a generaţiei Y, pe care o numeşte „generaţia fulgilor de nea“ – tinerii care sunt extrem de sensibili faţă de punctele de vedere care le dau lumea peste cap şi au o putere şi dorinţă de a da soluţii extrem de mici.
„Fulgii de nea“ sunt fragili şi au o capacitate scăzută de a face faţă momentelor dificile din viaţă
Din perspectivă emoţională, aceşti tineri sunt deosebit de fragili, au toleranţă la frustrare redusă şi o capacitate scăzută de a face faţă momentelor grele din viaţă. Chiar şi nivelul lor de empatie pare să fie foarte diminuat, pentru că în Universul lor interior este o stare de neputinţa de care nu sunt conştienţi adesea.
„Fulgii de nea“ sunt ofensaţi inclusiv de faptul că li se spune aşa: trei sferturi se plâng că le-ar putea afecta sănătatea mintală, potrivit unui studiu în care au fost intervievaţi peste 2.000 de britanici cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Milenialii doresc ca oamenii să nu-i mai numească „fulgi de zăpadă“ deoarece sintagma ar fi una abuzivă. Ca răspuns la concluzia că sunt vulnerabili, hipersensibili şi uşor ofensaţi de anumite cuvinte şi idei, adulţii tineri neagă aceste caracterizări: „Nu suntem aşa. Şi dacă veţi continua să spuneţi că suntem, vom fi aruncaţi într-un soi de disperare mintală.“
Nevoia de victimizare este explicată de psihologul Mirela Horumba astfel: „Orice persoană cu o stimă de sine redusă, pentru a o putea compensa spre a trăi cu ea, începe să adopte atitudinea de victimă. Aceasta ajută la menţinerea unei stări de confort psihologic minimal şi explică neputinţa persoanei în cauză prin intervenţia aparentă a oricărui element extern care face ca tânărul să nu îşi asume ceea ce trăieşte. Întotdeauna va fi cineva «de vină» şi astfel se perpetuează nevoia de victimizare şi în perioada adultă şi chiar la bătrâneţe. Aşadar, prima dată apare o stare de «neputinţă învăţată» în copilărie, apoi până la victimizarea permanentă este doar o chestiune de timp.“
Imprimă şocuri în societate prin forţa reţelelor sociale
Persoanele din generaţia „fulgilor de nea“ transmit stresul resimţit din cauza lucrurilor care îi ofensează şi, prin forţa reţelelor sociale, imprimă şocuri în societate care pot avea efecte în viaţa comunităţii. O serie de exemple recente stau mărturie.
Celebrele hostese din cadrul campionatului de Formula 1 nu vor mai fi văzute la grilele de start. Liberty Media a explicat că această tradiţie „nu mai corespunde cu valorile apărate de noi şi este în contradicţie cu normele sociale actuale. Nu credem că această practică mai este adecvată şi relevantă pentru F1 şi fanii ei, vechi şi noi, din întreaga lume“. Însă hostesele s-au revoltat în urma acestei decizii şi au început pe social-media o mişcare de protest. „Corectitudinea politică a devenit o nebunie. Suntem împiedicate să facem ceea ce ne place“, a scris pe Twitter hostesa britanică Rebecca Cooper.
Un alt caz s-a înregistrat la Galeria de Artă din Manchester, unde, după mai multe presiuni, o pictură din 1896 ce înfăţişa femei nud a fost coborâtă pentru a evita ca unele persoane să se simtă ofensate. Vizitatorii au acuzat reprezentanţii galeriei că încearcă o campanie publicitară în urma recentului scandal de hărţuire sexuală de la Hollywood, în baza campaniei #MeToo.
„Fulgii de nea“ au cerut chiar şi boicotarea localului Blighty Cafe din Londra, fiindcă, susţin ei, face apologia lui Winston Churchill, pe care îl consideră un „criminal de război“ şi un „rasist“. De asemenea, aceştia au suţinut că mâncărurile servite acolo sunt „ofensatoare pentru cei care continuă să experimenteze rasismul instituţional“.
Luna trecută, platforma Netflix a început să difuzeze serialul „Friends“, din anii ’90, iar potrivit unor persoane seria este de fapt o expunere dezgustătoare de rasism, sexism, homofobie şi chiar transfobie. „Tendinţa de exagerare şi de a critica orice apare din faptul că tânărul nu se simte bine în pielea sa. Şi orice persoană care nu este mulţumită de viaţa sa proiectează asupra celorlalţi nemulţumirile proprii. Aşa că nimic nu va fi destul de bun pentru persoana respectivă, iar critica va fi cvasiprezenta“, a explicat pentru „Adevărul“ psihologul Mirela Horumba.
În ceea ce priveşte impulsul de a acţiona prin proteste sau postări pe Internet atunci când ceva sau cineva îi deranjează, acesta este pus pe seama faptului că le hrăneşte stima de sine. „Impulsul de a acţiona prin critici şi proteste provine din însăşi faptul că dacă «atacă» pe cineva care din perspectiva lor a greşit, pentru foarte puţin timp stima lor de sine pare să fie mai ridicată. Mecanismul psihologic pus în acţiune este că dacă tu nu eşti bun, prin comparaţie cu tine eu devin mai valoros. Este doar o falsă impresie, de scurtă durată, însă aparenţa confortului psihologic predomină“, explică specialista.
„Mentalitatea de victimă este dată de inabilitatea de a face faţă solicitărilor vieţii, lipsa de plăcere, voinţa inactivă. Dezacordul pe care îl sesizează în interacţiunile cu ceilalţi îl interpretează ca devalorizare, percepându-l ca un atac personal“, adaugă şi psihoterapeutul Keren Rosner.
Cum au apărut „fulgii de nea“
Părinţii, şcoala şi societatea contribuie la formarea unui mediu în care generaţiile devin tot mai fragile, incapabile să facă faţă criticilor, este de părere scriitoarea şi directoarea unei organizaţii de tip think tank din Marea Britanie, Claire Fox.
Din punct de vedere evolutiv şi istoric, adolescenţa este vârsta la care tinerii îşi asumă riscuri şi caută aventura, îşi clădesc idealuri, se pregătesc să dea piept cu viaţa. În schimb, tinerii din ziua de azi cresc învăţând să perceapă lumea ca pe un loc înfricoşător, prin transmiterea insistentă a unor mesaje alarmiste legate de cele mai diverse aspecte ale vieţii de zi cu zi, susţine Fox.
Nevoia obsedantă de protecţie
Aceasta enumeră printre motivele care duc la fragilizarea tinerilor insistenţa cu care se exagerează riscurile presupuse de aproape orice activitate ar întreprinde. Părinţii au devenit atât de protectori încât le răpesc până şi libertatea de a se juca şi de a alerga în aer liber, de a se căţăra în copaci, aşa cum era perfect normal cu ani în urmă, şi totul în numele siguranţei şi în dorinţa de a le netezi drumul în viaţă.
Astfel, o întreagă industrie s-a dezvoltat în jurul nevoii obsedante de a proteja copiii din ziua de azi, fără să realizăm că toată grija aceasta se întoarce împotriva lor. Părinţilor li se spune constant că trebuie să elimine critica din discuţiile cu copiii, pentru a nu le ştirbi stima de sine, dar aşa le anulează gândirea critică. Îi creştem şi îi educăm astfel încât ajung să considere extrem de ofensatoare opiniile care nu le sunt pe plac şi devin mai afectaţi decât ar fi cazul de ceea ce cred alţii despre ei, explică Fox. În volumul intitulat „I find that offensive!“, scriitoarea vorbeşte despre această generaţie mult prea sensibilă, a tinerilor care până ajung la facultate sunt atât de temători şi neîncrezători încât nu sunt deloc pregătiţi să se descurce cu provocările de bază ale vieţii de adult.
Psihoterapeutul Keren Rosner a detaliat pentru „Adevărul“ cum hiperprotejarea copiilor în loc să le fie dezvoltate abilităţile de adaptare îi determină pe viitorii adulţi să dezvolte frici şi angoase în faţa provocărilor, dar şi să piardă oportunităţi.
„Mediul familial nesigur, instabilitatea relaţiei dintre părinţi, divorţurile, lipsa suportului emoţional îi modelează într-o formă inadaptată. Lipsa modelelor, lipsa respectului uman, accentul pus pe bunuri materiale şi bani nu pregătesc un tânăr curajos şi activ social, ci unul nemulţumit care aşteaptă favoruri. Sunt temători, exagerează dificultăţile pentru că nu sunt obişnuiţi cu efortul, nu sunt concentraţi pe găsirea de soluţii şi pe modalităţi de rezolvare şi rămân blocaţi în revoltă. Rolul pasiv, alegerea neimplicării nu fac decât să formeze indivizi neadaptaţi, pentru care viaţa nu are niciun farmec, este doar un şir de provocări pentru care nu sunt pregătiţi. Părinţii care renunţă la a mai critica copiii, renunţă la critica educativă, formează persoane cu autocritică slabă, indivizi care nu-şi doresc evoluţia, succesul“, a declarat Rosner.
„Fulgii de nea“, produsul metodelor moderne de parenting înţelese greşit
Psihologul Mirela Horumba a declarat pentru „Adevărul“ că generaţia „fulgilor de nea“ este şi produsul metodelor moderne de parenting greşit înţelese şi la fel de eronat implementate, precum şi al stimei de sine extrem de scăzută a tinerilor perpetuată de părinţi.
„La bază avem dorinţa sănătoasă a părinţilor de a elimina violenţa din educaţie, însă în loc să aşezăm fundamentul corect, acela al fermităţii şi al autorităţii parentale sănătoase – a nu se confunda cu agresivitatea – am înlocuit cu supraprotecţia. În spatele comportamentului acestor tineri stă o stimă de sine foarte scăzută alimentată din fragedă copilărie cu sentimentul neputinţei construit de către părinţi. Pentru a explica consecinţele supraprotectiei este necesar să înţelegem că întotdeauna transmitem prin comportamentele noastre şi un mesaj psihologic. Acesta este «tu nu eşti în stare, aşa că fac eu în locul tău», chiar dacă tu ai vârsta biologică şi autonomia necesară“, explică specialista.
Şi psihoterapeutul Keren Rosner subliniază că problema este în sânul familiei şi afirmă că metamorfoza tinerilor în indivizi hipersensibili, veşnic nemulţumiţi, îşi are originea în viaţa lor de familie şi este influenţată de tipul de relaţie pe care o au cu părinţii.
„Au o fragilitate extremă, în ciuda aparenţelor care emană indiferenţă sau aroganţă. Ei sunt foarte uşor de lezat, se descurajează imediat, sunt lipsiţi de elan şi bună dispoziţie. Reperele lor sunt foarte slab conturate, nu au încredere în sine şi simt că nu pot face faţă în relaţii sociale. În ultima perioadă, setul de valori s-a schimbat sub influenţa social, dar mai ales indusă de familie. Copiii au o mentalitate tipică indusă de uniformizarea activităţilor şi comportamentelor. Ei au în general aceleaşi jocuri şi preocupări în zona virtuală, le plac aceleaşi mâncăruri, speră să aibă aceleaşi obiecte vestimentare. Creativitatea şi originalitatea sunt reduse“, explică Rosner.
Psihologul afirmă şi că reperele acestora sunt distorsionate din cauza instabilităţii emoţionale şi a poziţionării lor pe primul plan, într-un mod egoist.
„Fulgii de nea“ sunt consideraţi „noii fascişti“ din cauza intoleranţei extreme
„Fulgii de nea“ cer ca societatea, în special campusurile universitare, să le ofere zone de totală siguranţă în care nu pot fi deranjaţi în gândirea lor, obiceiurile lor, comportamentul lor. Cei care le critică stilul de viaţă ori minţile fragile sunt acuzaţi de intoleranţă şi etichetaţi ca persoane care promovează ura. „Fulgii“ îi critică intens pe aceştia, organizează proteste în universităţi, pe străzi, boicotează şi cer destituirea din funcţii a profesorilor care nu agreează cu ei. La final, cer ca tuturor celor care au fost „proscrişi“, prin acţiunile lor sau din alt motiv, să li se interzică accesul la platformele de unde ar putea să-şi expună replica sau alte păreri. Acest fenomen a fost denumit „no-platforming“ şi a dus la interzicerea în unele campusuri universitare a dezbaterilor pe teme controversate, precum avortul sau ateismul.
Scriitorul britanic Stephen Pollard (53 de ani) avertizează că „fulgii de nea“ ar putea deveni „noii fascişti“, având în vedere faptul că reacţionează de cele mai multe ori cu vehemenţă la adresa lucrurilor pe care ei le consideră ofensatoare şi faţă de persoanele cu opinii diferite de ale lor.
De cele mai multe ori, generaţia „fulgilor de zăpadă“ crede că are dreptatea de partea ei şi acţionează astfel „în numele moralităţii şi al corectitudinii politice“. Dar viziunea lor ar putea deveni o deziluzie periculoasă, tocmai pentru că libertatea de exprimare şi implicit posibilitatea iscării unor ofense reprezintă piatra de temelie a libertăţii în sine. „Fulgii de zăpadă“ se transformă astfel într-o veritabilă avalanşă. Cu greu trece o săptămână fără ca hipersensibilii să nu se simtă ofensaţi de câte ceva, totul în numele moralităţii şi al decenţei.
Efectele negative ale unor astfel de atitudini se resfrâng nu doar asupra societăţii, ci şi asupra indivizilor care le practică. „Viaţa de adult a unei astfel de persoane nu va fi una foarte confortabilă pentru că nimeni nu îşi doreşte să stea lângă cei care critică permanent şi au o stare de nemulţumire generată de neasumarea responsabilităţii pentru deciziile luate“, explică psihologul Mirela Horumba.
Pe de altă parte, psihoterapeutul Keren Rosner atrage atenţia asupra faptului că hipersensibilitatea, dublată de lipsa energiei şi a curiozităţii, conduce foarte uşor la stări depresive, anxietate, plictiseală cronică.
„Este o contradicţie că aceste generaţii paralizate de griji, cu educaţie, condiţii bune de viaţă, să fie atât de defensivi, centraţi pe sine, trişti. Tinerii se feresc de responsabilităţi, însă îşi arogă drepturi, au impresia că totul li se cuvine. Perseverenţa şi sacrificiul nu sunt trăsături de caracter apreciate. Zona de confort este foarte limitată, iar dincolo de această zonă chiar nu-şi doresc să exploreze. Toleranţa la frustrare, la stres este foarte scăzută tocmai pentru că nu se descurcă, iar situaţiile dificile sunt foarte greu de gestionat. Pretind susţinere, favoruri, ajutor, fără a analiza din ce poziţie cer aceste lucruri. Este consecinţa faptului că au primit foarte uşor ce şi-au dorit. Nu au avut exerciţiul aşteptării şi al efortului. Din acest motiv ei au pretenţii fără să ofere ceva“, afirmă Rosner.
La finalul analizei sale, Pollard face şi o comparaţie cu lumea orwelliană, arătând că imperativul ca o singură formă de gândire să fie permisă, iar orice deviază de la ea să fie considerat ofensator şi să fie interzis, este profund periculos. Pentru că, deşi „fulgii“ pretind că tot ce fac e generat de grija faţă de aproapele lor şi preocuparea pentru binele lui, rezultatul este o formă de totalitarism intelectual.
***
Cultura vietii: VIDEO Generația milenialilor e sortită singurătății (cu Brittany Pettibone și Lauren Southern)
O discuție despre motivele pentru care multe voci din generația milenialilor se ridică împotriva copiilor. Și despre cultul personalității și singurătate.
Brittany Pettibone este autoare a cărții „The Steel Inferno” (Infernul de fier). Lauren Cherie Southern este o activistă și vlogger-iță libertarian-conservatoare de succes din Canada. Fostă colaboratoare la grupul Rebel Media, Lauren activează astăzi independent, scrie, filmează și își popularizează ideile pe propriul canal YouTube. Brittany și Lauren fac parte dintr-un curent în creștere de tinere femei cu vederi pro-familie și pro-viață, pe care încercăm să vi le aducem în atenție pe blogul nostru. și face parte dintr-un curent în creștere de tinere femei cu vederi pro-familie și pro-viață, pe care încercăm să vi le aducem în atenție pe blogul nostru.
Alte canale similare: Lauren Southern / The White Rose / The Swan of Tuonela / Wife With A Purpose / Brittany Pettibone / Tara McCarthy / Barbara4u2c / Blonde in the Belly of the Beast / Ann Lieven / Stell Bell
GENERATIA “EU” – COPIII “FARA VOINTA” AI MILENIULUI TREI si greselile de educatie ale parintilor
“JOCURILE” GENERATIEI DIGITALE sau cum devine copilaria o amintire PE CALE DE DISPARITIE
Si. cum poate fi ajutat un astfel de tânăr de către familie , prieteni,etc?
Ştefan Vuţescu, medic ortoped în Statele Unite spunea multe lucruri interesante in interviul cu Eugenia Voda.
https://www.youtube.com/watch?v=6Rb5PB2mAc0
De exemplu, in universitatile americane nu se mai dau note in primii ani de medicina, pentru ca unii fulgi de nea s-au sinucis!
Mai spunea ca a dat meditatii copiilor nepotilor lui Trotski, care nepoti de mare comunist sunt bancheri in SUA!
Trebuie sa existe pe undeva informații despre cum pot fi ajutați acești tineri de către cei din anturajul lor. Are cineva cunoștință de așa ceva?
AnaR:
Nu exista decat o singura reteta: Hristos. Intoarcerea la Hristos. Cunoasterea Sfintelor Scripturi. Dar trebuie sa vrea si ei.
@AnaR, Titus L
Nu de informatii duc ei lipsa, iar cunoasterea nu are nici o valoare daca nu este pusa in practica. Fulgii de nea nu pot sa se care nici pe ei, le trebuie masini pentru asta, daramite sa-si poarte si crucea!
Nimeni
Informațiile nu erau pt ei , ci pt mine.
TitusL
Aveți dreptate. Dar si pe ei ii iubește Dumnezeu si ii așteaptă la El. E clar ca singuri nu vor găsi calea către Dumnezeu si trebuie ajutați. E f greu , pt ca nu vor sa iasă din tiparul mintii lor. Dar suferă, asta se vede . si ma gândeam ca psihologii au metode de ai debloca psihic. Pt ca au un astfel de blocaj.
Cam asa… Au nevoie si de faclii vii, ca exemple vii… care sa ajunga la ei in suflet, sa patrunda, sa duca destul de adanc Cuvantul lui Dumnezeu pana la despartitura dinlauntrul lor…
Ana R
Am citit undeva ca ceva fulgi au aterizat si pe la mănăstirea Oașa .
Dumnezeu iubește toată zidirea Sa , trimite oameni , întâmplări , minuni … la fiecare după putința lui de a înțelege lumea , nimeni , absolut nimeni nu rămâne pe dinafara cu cunoașterea . Totuși cum spuneau si frați , trebuie sa aibă disponibilitatea sa VREIE . Poi eu nu o pot convinge cu vorba/fapta pe unii pe calea Domnului , așa ca .. ne rugam pt câte unii .. sa i lumineze Domnul .
Când ești tânăr , sunt in tine energii nebănuite ..
Lucian Anghel
Asta cred ca este calea. Multumesc mult.
Petru
Asta e o problema….. cu vrutul. Insa trebuie sa fie ajutati sa renunte la platosa cu care singuri si-au ingradit sufletui. si care – cred ei – ii apara si-i protejeaza de tot raul
Si sa-si doreasca altceva. Chemarea au, ca de aia sunt nefericiti si framantati si sufera si se manifesta in exterior asa zgomotos.
@nimeni
Dragă, “Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut !”.Clar !!! “Este nevoie de multă rugăciune cu durere”(Sfântul Paisie Aghioritul) pentru acești tineri, pentru ca ei să se poată întoarce la Hristos. Și primii care trebuie să se roage pentru ei sunt părinții lor, care i-au crescut greșit…De aceea, părinţii trebuie să se roage și pentru ei înșiși, pentru ca Bunul Dumnezeu să-i ierte și să-i lumineze cum pot îndrepta ceea ce au făcut greșit…Apoi treptat, cu ajutorul Domnului și prin Sfânta Spovedanie, urmată de Sfânta Împărtășanie lucrurile se vor aranja.
Iertare și Doamne ajută tuturor !!!
@AnaR:
Dumnezeu iubeste toti oamenii, dar nu obliga pe nimeni. De aceea am spus, “trebuie sa vrea si ei”. Dar cum cad barierele din jurul inimii lor, asta nu poate spune in amanunt nimeni. Mai sigur este ca pentru rugaciunile celor care ii iubesc pe cei in nevoie sparge Dumnezeu insusi aceste bariere.
Psihologii nu pot face nimic. Ei doar spun ca pot face, dar nu fac. Daca ai avea rabdarea sa te apleci asupra unor tratate de psihologie, sau chiar de psihiatrie, vei vedea cata munca pentru a explica – de multe ori gresit – niste banalitati. Oricum, mai mult de atat nu pot face psihologii, tratamentul nu se opreste niciodata cu adevarat, in schimb sunt experti in a explica.
O sa imi spui – poate – tu, sau altii, ca nici “tratamentul” cu Iisus Hristos nu se opreste vreodata si omul ramane sanatos. Asa este. Marea diferenta este ca sa te tii aproape de Hristos garanteaza sanatatea, pe cand sa te tii aproape de psihologi garanteaza boala. Chiar tinuta in frau, nu e mai putin boala. Deci nu cauta unde nu vei gasi. In rest, ca exercitiu intelectual, ca diagnostic punctual, psihologia poate fi in unele cazuri OK. Dar de multe ori este de necitit, pentru ca succesul ei este de cele mai multe ori bazat pe fenomenul “profetiilor autoconfirmate”.
http://marturieathonita.ro/psihologul-poate-conduce-pe-om-la-dumnezeu/ ?
„Diferenţa între dragostea psihologică şi cea duhovnicească stă în următoarele: cel care are comuniunea adevărată cu duhovnicul său are nevoie de el, dar nu se scufundă în lipsa acestuia. Lipsa duhovnicului se împlineşte cu rugăciune. Când omul se afundă, atunci arată că există o problemă. În situaţiile acestea, noi, duhovnicii, nu trebuie să ignorăm persoana respectivă, ci să ne acordăm mai mult timp pentru a o vedea, pentru a ne preocupa împreună de teme duhovniceşti.”
„Mulţi duhovnici folosesc adesea psihologia. Se pare că aceasta este potrivită pentru starea poporului, căci, dacă ar vorbi cineva precum vorbea Sfântul Simeon Noul Teolog, nu l-ar putea răbda. Cuvântul Sfântului Simeon Noul Teolog este foc.”
(Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex, traducere din limba greacă de pr. Șerban Tica, Editura Sophia, București; Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2011, p. 266)
Cuviosul Siluan Athonitul iubea în mod special pe Duhul Sfânt și în rugăciunea lui Îl chema, cum ne spune el însuși în cuvioasele lui scrieri pe care le-a păstrat ucenicul cel de un cuget cu el, Gheronda Sofronie. „Doamne, dă-ne nouă pe Duhul Sfânt. Întru El Te vom slăvi ziua și noaptea, fiindcă trupul nostru este neputincios, în timp ce Duhul Tău este viu și dă în suflet putere de a Te sluji cu sârguință. Se sprijină duhul nostru pe dragostea Ta, îl face să afle în Tine pacea și desăvârșita lui odihnă. Duhul Sfânt seamănă cu o mamă plină de delicatețe. Așa cum o mamă iubește pe copilul ei și îl ocrotește, la fel și Duhul Sfânt ne ocrotește, ne iartă, ne vindecă, ne sprijină, ne bucură. Ție îți datorăm mulțumire că ne-ai dat pe Duhul Sfânt pe pământ. O, Duhule Sfinte, rămâi pentru totdeauna împreună cu noi, fiindcă este bine pentru noi să fim împreună cu Tine!”
Potrivit Cuviosului Siluan devenim persoane depline numai în Duhul Sfânt. Duhul Sfânt ne mișcă spre aceasta. Numai în Duhul Sfânt pot să mă hristific, să fiu îndumnezeit întreg. Fără Duhul Sfânt sufletul meu este mort. Duhul Sfânt înviază sufletul. Duhul Sfânt ne învață desăvârșita iubire, ne mângâie în amărăciuni și în chinurile vieții ne întărește să ne depășim neputințele și căderile. Cuviosul Siluan cunoaște foarte bine ce spune, atunci când zice că Duhul Sfânt este cel mai mare dar al lui Dumnezeu către om. Cum vom cunoaște și vom dobândi Duhul Sfânt? Prin Sfintele Taine. Fiecare dintre noi este chemat să aibă înlăuntrul lui această experiență. Să ne rugăm să o cunoaștem, smerit, cu discernământ pentru că El suflă unde voiește și este pretutindenea și umple toate. Se poate ca aceasta să se întâmple deodată și pe neașteptate. În durerea nesuferită a bolii când vezi fața celui îndurerat că se îndulcește, că se înseninează, că se înfrumusețează.
Când ne părăsesc prietenii, cunoscuții, și ne simțim atât de singuri, se poate ca atunci să fim legați mai strâns și mai esențial de Dumnezeu. Zice gheronda Paisie Aghioritul: „Am trecut o perioadă cu multe supărări și din pricina lor am avut dureri puternice de cap. Din cauza presiunii zvâcnea ochiul meu și mă primejduiam să fac accident cerebral. O simțeam ca și cum cineva mă lovea din interior cu un ciocan și voia să iasă afară. În timp ce eram întins pe pat, am văzut un înger, foarte frumos, ca și cum ar fi ieșit din mine sub forma unui copil mic, de vreo 12 ani. Părul lui era blond până la umeri. Mi-a zâmbit și și-a trecut blând mâna peste ochii mei. Imediat mi-a fugit toată supărarea și au încetat durerile. Am simțit atâta dulceață că aș fi preferat să-mi vină înapoi durerea, numai să mai văd din nou pe îngerul meu păzitor”.
Harul lui Dumnezeu nu ni se oferă după vrednicia noastră, ci după mare mila Lui. Harul oricum este dar, totuși are nevoie de împreună-lucrarea omenească pentru a se sălășlui în noi. Ceea ce poate omul să dăruiască este credința lui, dragostea lui, smerenia lui, curăția lui, rugăciunea lui. Ai nevoie, de asemenea, de mare discernământ pentru a nu fi atras în ispită, fiindcă diavolul se preface și în înger de lumină, în năluciri și false simțiri, devieri sentimentale și relaxări psihologice. Dar în această stare de har autentică, cel ce crede are bucurie, pace, răbdare, blândețe, binecuvântare. Pe toți îi înțelegem, îi iubim, suferim alături de ei, îi îndreptățim, nu rivalizăm cu ei, nu îi lepădăm, nu ne obosesc, nu ne îngreuiază, nu ne tulbură deloc.
(Moise Aghioritul, Pathoktonia [Omorârea patimilor], Ed. Εν πλω, Atena, 2011)
@Lucian-Octavian Anghel
“Când ne părăsesc prietenii, cunoscuții, și ne simțim atât de singuri, se poate ca atunci să fim legați mai strâns și mai esențial de Dumnezeu.”
Oare cati ar intelege si ar accepta asta?
Aceia care au trait-o…
Generatia Z: compania a luat locul tatalui, iar profesorii nu conteaza
Pe primul loc în topul celor care influenţează Generaţia Z, în proporţie de 49%, este reprezentat de actualii angajaţi ai companiei, chiar şi interni, pe locul al doilea se află mama, cu 48%, pe al treilea – consilierii în carieră, cu 44%, pe al patrulea loc specialistul în recrutare al companiei, cu 43%, iar pe a cincea poziţie se află tatăl, cu 40%.
‘Comparativ cu răspunsurile la nivel global, profesorii nu intră în top cinci ‘influenceri’ în alegerea angajatorului.’
http://www.economica.net/generatia-z-cum-isi-aleg-tinerii-de-20-de-ani-angajatorul-studiu-ey_140629.html
Respectul faţă de profesori, înlocuit cu necuviinţa
Sondajul realizat în ianuarie 2013, de reprezentanţii Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative scoate la iveală date alarmante: aproape toate cadrele didactice din învăţământul preuniversitar se confruntă cu o atitudine necuviincioasă din partea elevilor. Potrivit analizei, 7% dintre profesorii intervievaţi au spus că în şcoala sau în liceul unde predau se confruntă în foarte mare măsură cu o atitudine necuviincioasă din partea elevilor, iar 26% au afirmat că acest lucru se întâmplă în mare măsură. Alţi 31% dintre respondenţi au spus că în unităţile de învăţământ în care predau se confruntă cu o atitudine necuviincioasă a elevilor în mică măsură, 19% au declarat că în foarte mică măsură, şi doar 17% au spus că deloc.
50% dintre respondenţi au spus că au auzit, anul trecut, în unităţile lor de învăţământ des şi foarte des de cazuri în care elevii fumează în şcoală, 37% – rar şi foarte rar, iar 13% – deloc. Totodată, 28% dintre cadrele didactice participante la sondaj au declarat că în şcolile lor au auzit anul trecut des şi foarte des de cazuri de elevi care să fie ameninţaţi sau loviţi de alţi elevi, 53% – rar şi foarte rar, iar 18% – deloc.
https://www.telegrafonline.ro/respectul-fata-de-profesori-inlocuit-cu-necuviinta
Adolescenţii din generaţia „Fulgi de nea“
Psihoterapeutul Keren Rosner consideră că principalul „pericol“ ce îi pândeşte pe aceşti copii hipersensibili este incapacitatea de adaptare şi de a fi fericiţi, dificultăţile de a lua decizii funcţionale pentru propria persoană. „Puterea lor de a se hotărî este uşor dezamorsată pentru că nu ştiu ce îşi doresc cu adevărat şi perseverenţa lor este superficială. Ei urmează în copilărie indicaţiile părinţilor, fără entuziasm şi fără implicare. De asemenea, părinţii acestor copii asociază cerinţele cu dorinţa de a primi ajutor şi vin cu soluţii care scutesc copilul de efort. Astfel, nefiind încurajaţi să îşi dorească şi să persevereze, să găsească ei soluţii şi să acţioneze în consecinţă, copiii sunt învăţaţi ca altcineva să le ofere schemele pentru a se dezvolta. Nu au răbdare şi nu ştiu cum să construiască strategii“
https://adevarul.ro/life-style/parinti/adolescentii-generatiafulgi-nea-victime-propriilor-parinti-bunele-intentii-transforma-bariere-frane-dezvoltare-integrare-sociala-1_5a85a9cedf52022f7597e778/index.html
fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi
Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.
Ziua ninge Noaptea ninge Dimineata ninge iara!
Pusnicul Ioan și Oamenii din ziua de azi
https://www.youtube.com/watch?time_continue=92&v=IejGwp6EPfw
27:00 “Problema cu copii, mai complicata, ca eu nu sunt de acord cu randuielile astea: da profesorul o palma la copil, gata, fuga la politie! Eu nu sunt de acord, eu daca pe mine nu ma batea, nu invatam. Ma batea si taica-miu si profesorii. N-am fost un elev silitor, eram corijent abonat la trei obiecte: matematica, fizica si chimia. In fiecare an luam cate o bataie, nu faceam depresie, cum vin multi elevi, studenti la mine: “am depresie, am luat nota 8, am luat 7″, pai sa fii fericit ca ai luat ca daca luam un 7 eram cel mei mare”
Putin da vina pe globalizare pentru “octombrie rosu”
Vladislav Rosliakov, un elev în vârstă de 18 ani, a fost identificat de autorităţi drept autorul atacului de miercuri în care 20 de persoane au fost ucise şi alte 44 au fost rănite într-un liceu tehnic din Kerci, în peninsula Crimeea.
Fosta iubită a elevului a declarat: ‘El a spus că nu mai are încredere în oameni după ce colegi din clasa lui începuseră să-l umilească pentru că nu era ca ceilalţi’
https://www.stiripesurse.ro/vladimir-putin-are-o-explica-ie-halucinanta-a-macelului-din-liceul-din-crimeea-marturia-iubitei-cr_1297450.html
0:46 “We sail into history!”
https://www.youtube.com/watch?v=kxL8uBmdulY
O ursoaica isi educa puiul pe versantul abrupt al muntelui, ca sa nu devina “fulg de nea”
Bear cub climbs mountain to reunite with mama bear
Video footage of the plucky young animal shows the creature refusing to have a melt-down, despite repeatedly sliding down the powdery surface. The clip, which has gone viral on social media, had viewers admitting they felt “stressed out” as it was “hard to watch” the cub continually slide down the mountain, towards rocks.
https://www.youtube.com/watch?v=rhjBXnEFKQs
Fulgii de nea si-ar pierde identitatea si s-ar topi daca nu ar ramane reci…
Why we need pain to feel happiness
https://www.youtube.com/watch?v=W_x9cbrdgnw
Foarte interesant, despre cum cultiverea “succesului” si placerilor, marginalizarea esecului si suferintei a creat generatia fulgilor de nea si epidemia de depresie, despre cu durerea te face mai atent, mai prezent, mai intelegator si simtitor fata de durerea altora.