CAMPANIA UDMR PENTRU EUROPARLAMENTARE – CU ACCENTE ANTI-ROMANESTI. UDMR isi lanseaza euro-candidatii cu apeluri la AUTONOMIA TERITORIALA, militand pentru relatii “MAGHIARO-MAGHIARE”. Analiza: de ce exemplul TIROLULUI DE SUD nu e aplicabil TINUTULUI SECUIESC?

31-03-2014 10 minute Sublinieri

DELIRUL ORBANIST II CUPRINDE PE UDEMERISTI: MARKO BELA IDENTIFICA ADVERSARII MAGHIARILOR: ROMANII, IAR SOGOT CSABA VREA CA SECUII SA ARATE ROMANILOR CUM E SA FII MINORITAR

udmr-od-secuiesc-004-3

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, cu ocazia lansării candidaţilor Uniunii în campania pentru alegerile europarlamentare, că Tirolul de Sud şi Catalonia trebuie “aduse în Ardeal”, îndemnând, totodată, maghiarii să meargă la vot, altfel locul europarlamentarilor maghiari va fi luat de români.

“Interesul comun este să trimitem cât mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul European, interesele noastre pot fi reprezentate numai de maghiari. UDMR se bazează pe comunitatea maghiară şi maghiarii trebuie să ne ajute. Candidaţii noştri nu pot ajunge în PE fără ajutorul lor. Dacă noi nu vom ajunge acolo, locul nostru va fi luat de parlamentarii români. Este vorba despre viitorul nostru”, a declarat sâmbătă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu ocazia lansării candidaţilor UDMR în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Kelemen a afirmat că în ultimii 25 de ani Uniunea – “care îşi trage puterile din credinţa că uneori poate să învingă imposibilul şi să împlinească aspiraţiile cetăţenilor” – a reuşit să facă paşi importanţi în atingerea dezideratelor comunităţii maghiare.

El a adăugat că UDMR crede în Europa multilingvă.

“Noi, maghiarii, am decis de o mie de ani că vom face parte din Europa. Chiar dacă simţim că UE ne dezamăgeşte, nu este o dezamăgire reală. De o Europă puternică avem nevoie şi noi, maghiarii din România, credem în Europa, avem principii comune, care ne leagă. Europa este multilingvă şi noi am luptat să putem folosi limba noastră maternă liber şi să nu o considere nimeni ca pe o limbă care se foloseşte doar în biserică. Noi trebuie să ne apărăm interesele, trebuie să aducem Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal”, a spus Kelemen.

Preşedintele UDMR a explicat celor prezenţi că Europa a creat pentru minoritatea maghiară din România “o altă realitate”, în care “graniţele să nu constituie o piedică în relaţiile maghiaro-maghiare”, chiar dacă a respins initiaţiativa maghiară care urmărea determinarea PE la adoptarea unei legislaţii care să permită autonomiile tertoriale în statele membre.

“Ne străduim ca vocea noastră să fie ascultată în Europa şi să existe o legislaţie care să apere minorităţile. Comisia Europeană a respins cererea noastră, dar nu vom renunţa, vom merge la Curtea Europeană. Ne vom consolida puterile şi vom lupta pentru interesele noastre. Bruxelles nu trebuie să ne ignore, trebuie să ne accepte, schimbările nu pot avea loc fără noi”, a afirmat Kelemen Hunor.

În finalul discursului, acesta a declarat că, în urmă cu 25 de ani, UDMR şi-a asumat responsabilitatea să apere drepturile comunităţii maghiare şi că în spatele succesului obţinut în decurs de un sfert de secol au stat “maghiarii din diferite regiuni ale Transilvaniei”.

“Succesul UDMR este succesul maghiarilor şi noi ne bazăm pe fiecare maghiar, atât acum, cât şi în viitor”, a conchis Kelemen. Lansarea oficială a campaniei electorale a UDMR pentru alegerile europarlamentare, desfăşurată, sâmbătă, la Sala Sporturilor din Odorheiu Secuiesc, a început cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuiesc şi s-a încheiat cu inmul campaniei, “Hai lalea, lalea”. Sloganurile de campanie din acest an ale UDMR sunt “Ardealul în Europa” şi “Interesele maghiarilor la Bruxelles“.

Primele două locuri pe lista de candidaţi UDMR pentru Parlamentul European, considerate eligibile, sunt ocupate, în ordine, de actualii deputaţi europeni Iuliu Winkler şi Sogor Csaba.

Nici nu s-a încheiat bine depunerea listelor de candidaţi că UDMR a şi furat startul campaniei electorale pentru europarlamentarele din 25 mai.: sâmbătă la amiază, în prezenţa a circa o mie de activişti ai Uniunii aduşi din toate judeţele Transilvaniei şi Banatului, Kelemen Hunor, alături de Marko Bela şi Laszlo Borbely, a oficiat lansarea candidaţilor, la un miting electoral găzduit de Sala Sporturilor din Odorheiu Secuiesc

Odată cu obişnuita recuzită roşu-alb-verde – plus, ca de obicei la asemenea evenimente,  imnul Ungariei şi imnul secuiesc –  au fost scoase la iveală şi cele trei sloganuri pentru această campanie: „Majus 25 eves eggyut” (joc de cuvinte: Mai 25 de ani împreună), „Erdelyt Europaba” (Ardealul în Europa) şi „Magyar Erdeket Brusszelbe” (Interesele maghiarilor la Bruxelles). Apoi, după spiciul lui Kelemen Hunor, cei prezenţi au mai avut parte de o „surpriză în primă audiţie publică absolută”: „Hai, lalea, lalea!”, imnul de campanie al UDMR pentru aceste europarlamentare, o melodie pop-rock ritmată pe mesajul „Europa e liberă, hai maghiari cu toţii în ea!”.

[…]

Marko Bela: „Fără noi nu ar fi fost posibilă aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană”

Pe podium a urcat apoi fostul preşedinte unional Marko Bela. „Toată lume spune că românii sunt adversarul nostru şi e destul adevăr în această afirmaţie, în ultimii 25 de ani, în ultimii 100 de ani ne-am confruntat mereu cu românii pentru drepturile noastre. Dar nu acest adversar este cel mai periculos, cel mai periculos adversar al nostru este ignoranţa, care ne spune că nu are nici un rost să mergem la Bucureşti sau la Bruxelles, fie şi doar cu 2-3 oameni. Adversarul cel mai periculos este lipsa de credinţă, de interes, care ne spune că oricum nu avem şanse, care nu se uită la câte rezultate am obţinut în ultimii 25 de ani, atât la Bucureşti, cât  şi pe plan internaţional. Fără noi nu ar fi fost posibilă aderarea la NATO şi la UE, iată de ce rtrebuie să fim în continuare prezenţi atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles. Suntem în stare şi trebuie să mergem la Bruxelles cu reprezentanţii noştri, pentru că avem un cuvânt de spus. UDMR a arătat că poate să mobilizeze oamenii la vot, aşa că toată lumea trebuie să se implice şi atunci vom câştiga!”, a spus Marko Bela.

Borbely Laszlo: „Vom avea şi autonomia, pentru că ni se cuvine”

Primit cu aplauze şi „Happy birthday to you!” pentru ziua sa de naştere, vicele politic al UDMR, Borbely Laszlo şi-a început alocuţiunea cu o inventariere a celor prezenţi, pe judeţe. Concluzia: „Suntem cu toţii aici, maghiarii din tot Ardesalul şi din Banat, şi de aceea suntem puternici, de 25 de ani suntem puternici. De ce? Pentru că avem dreptate. Şi trebuie să spunem concetăţenilor nostri acest lucru. Încă în 1990, apoi mult mai răspicat în 1993, am formulat toate drepturile noastre, tot ceea ce vrem. Şi foarte multe lucruri s-au realizat de atunci, deşi mulţi au fost sceptici că se va realiza ceva. Mulţi au crezut că nu vom putea ridica satuia libertăţii la Arad, mulţi au fost sceptici că ne vom putea folosi limba noatră în învâţământ, de toate gradele, sau că vom putea obţine retrocedarea pădurilor către composesorate.” Apoi a venit şi concluzia: „Ce vrem noi în Parlamentul Europei? Simplu: toate drepturile despre care v-am vorbit. Şi vom avea şi autonomia, pentru că ni se cuvine”

Sogor Csaba: „În Secuime, să-i facem pe români să simtă cum e să trăieşti în minoritate”

Au urmat apoi la microfon, în ordinea poziţionării pe listă, candidaţii UDMR pentru Bruxelles la scrutinul din 25 mai: actualii europarlamentari Winkler Iuliu şi Sogor Csaba, care au mandatele ca şi asigurate, urmaţi de Vincze Lorand,  care ar putea „prinde” şi el un mandat, la redistribuire.  Lait-motivul discursului fiecăruia dintre ei – „Ardealul trebuie dus în Europa!” şi „Interesele maghiarilor în Europa!”, cele două sloganuri ale UDMR în această campanie.

„În Secuime noi nu suntem minoritari, în Europa noi nu suntem minoritari, aşa cum se simt colegii noştri români în Uniunea Europeană. Noi, maghiarii din Ardeal avem dreptul să trăim în Europa, ştim ce vrem şi cum va fi lumea pe care o dorim. Şi suntem dispuşi, dacă e nevoie, să-i facem pe români să simtă cum e să trăieşti în minoritate, pentru asta vă cer ajutorul!”, a sunat apelul „mobilizator” cu care şi-a încheiat cuvântarea Sogor Csaba. „Nu e adevărat, nu asta a zis, probabil a fost foarte greşit tradusă. A zis că în Uniunea Europeană toţi suntem minoritari, şi românii sunt minoritari şi asta trebuie să înţeleagă fiecare şi românii trebuie să înţeleagă ce simţim noi ca minoritari, nu a vorbit despre românii din Secuime”, a încercat să-l „scoată” ulterior, la finalul mitingului, prim-vicepremierul Kelemen Hunor. În ceea ce îl priveşte, Vincze Lorand a promis că prioritatea sa ca europarlamentar va fi ca” autonomiile din Europa să fie împământenite şi în Ardeal”.

După două ore, primul miting electoral al UDMR pentru europarlamentare s-a încheiat cu un „Tatăl Nostru”, urmat de inmul Uniunii Europene şi de „Hai, lalea, lalea!”

Nota noastra:

Semnalele radicalizarii maghiarimii si a principalului reprezentant politic al acesteia, UDMR, sunt tot mai alarmante. Nu impartasim anti-maghiarismul unora si nici macar ideea ca UDMR nu ar fi necesara politic – este, totusi, de neinchipuit ca maghiarii din Romania sa nu aiba o formatiune politica reprezentativa, chit ca criteriul exclusiv al etnicitatii este problematic in constituirea unei organizatii politice cu reprezentativitate nationala. Ce se intampla insa cu UDMR? Cum e posibil ca, in alegerile europene, chipurile in numele tolerantei si deschiderii europene, a multiculturalismului, sa se vina cu texte de genul “romanii sunt adversarii nostri” si “hai sa le aratam cum e sa fii minoritar”? Pai care mai e diferenta intre UDMR si Laszlo Tokes? Cum e posibil sa vina astfel de lozinci tampite si radicale din partea unor politicieni care au facut cariera, avere si prestigiu exclusiv pe seama participarii la guvernarea romaneasca? Ce ar fi fost ei in Ungaria? Niste neica-nimeni si lustruitori de pantofi ai sefilor de la Budapesta.

Cat priveste declaratiile lui Csaba, nu s-a gasit nimeni care sa-i aminteasca faptul ca romanii stiu prea bine ce inseamna sa fii minoritar sub autoritate ungureasca? Nu s-a gasit nimeni sa-i aduca aminte luptele grele duse de romanii ardeleni pentru a fi egali in drepturi cu maghiarii? Nu s-a gasit nimeni sa-i arate ca romanii din HarCov DEJA simt pe propria piele cum e sa fii minoritar? Si ca tocmai din cauza acestor precedente istorice, a comportamentului maghiar din al doilea razboi mondial si a situatiei actuale a romanilor din HarCov nu se poate avea incredere in “toleranta” elitei maghiare, revansarda, iredentista si anti-romana? 

Si, pentru ca udemeristii tot vantura exemplul Tirolului de Sud drept un precedent pentru autonomia Tinutului Secuiesc, iata o analiza a cercetatorului Constantin Secara care arata de ce NU e cazul sa fie comparate cele doua situatii.

Teme dezbătute la Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului a Românilor de Pretutindeni

Asemănări, dar, mai ales, deosebiri faţă de Tirolul de Sud

CONSTANTIN SECARĂ, etnomuzicolog, cercetător ştiinţific la Institutul de Etnografie şi Folclor ,,Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, a încercat să deplaseze centrul de greutate al acestei dezbateri în domeniul culturii, ,,cu unele punctări social-politice, pentru că nu avem încotro”:

“Între anii 2011 şi 2013 am fost beneficiarul unei burse de cercetare a Academiei Române, deoarece am propus un proiect care se intitula Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona Arcului Intracarpatic – valoare identitară a spiritualităţii româneşti în contextul multietnic şi multicultural european contemporan. Eu fiind etnomuzicolog, deci cel care studiază folclorul şi muzica etnică. În acest context am avut posibilitatea de a face un stagiu de cercetare şi documentare, iar locul acestui stagiu mi l-am ales eu, în deplină cunoştinţă, şi cu proprie voinţă, şi anume în Tirolul de Sud, care este nordul Italiei, din punct de vedere administrativ. De fapt, ne referim la teritoriul cuprins în perimetrul provinciei italiene Bolzano. Acest ţinut a fost colonizat, în Antichitate, de reţi, primul popor non-indoeuropean cunoscut în zona Munţilor Alpi şi a fost latinizat de romani aproximativ în anul 15, înainte de Cristos, rămânând în stăpânirea Imperiului Roman până în anul 476, data prăbuşirii Imperiului Roman de Apus. Zona a fost colonizată, ulterior, de popoarele germanice, în special de bavarezi, începând cu sec. al VI-lea făcând parte din Imperiul Carolingian şi s-a constituit în Comitatul Tirol sub conţii familiei Albert, începând cu sec. al XIII-lea. După anul 1363 teritoriul se va afla sub dominaţia Casei de Habsburg, aparţinând, ca provincie austriacă, mai întâi de Sfântul Imperiu German, până în 1814, şi de Imperiul Austriac, între 1815 şi 1866, ca urmare a Congresului de la Viena, din 1815. Apoi, între anii 1867 şi 1918 a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar. Reţine atenţia o scurtă paranteză istorică, de 5 ani, între 1810 şi 1814, când Bolzano şi Basa Atesina, respectiv valea inferioară a râului Adige, au făcut parte din Regatul Italian, condus de Napoleon. La sfârşitul Primului Război Mondial, acest teritoriu a fost anexat Regatului Italiei, purtând numele Alto Adige, aflat deja în uz în perioada napoleoniană. Această titulatură este valabilă atât pentru regiunea arondată oraşului Trento, cât şi pentru cea aparţinătoare de Bolzano. În timpul fascismului musollinian, teritoriul a fost supus unui proces intens de italienizare forţată, prin care a fost favorizată emigrarea populaţiei italiene, îndeosebi la Bolzano, şi a fost interzisă folosirea limbii germane în cadrul şcolilor de stat, ceea ce a dus la dezvoltarea unor metode de învăţământ ilegal şi clandestin, pentru păstrarea limbii germane, prin aşa-numitele katakomben schulen. În paralel cu o intensă campanie de italienizare a toponimelor şi chiar a patronimelor germane.

După al II-lea Război Mondial, şi până la sfârşitul anilor ’80, ca provincie autonomă, în cadrul celor 5 provincii autonome italiene – Constituţia Italiei cuprinde acest aspect – Alto Adige a fost zguduită de ample acţiuni teroriste, prin înfiinţarea formaţiunilor paramilitare teroriste, intitulate, în traducere, Comitetul pentru eliberarea Tirolului de Sud, constituit în 1956, şi apoi formaţiunea Ein Tirol, în anii ’80. Ambele formaţiuni au organizat mai multe atentate cu bombe artizanale, care vizau, în principal, sabotarea dezvoltării economice a regiunii, cu scopul de a institui o mişcare de autodeterminare care ar fi urmat să producă desprinderea de Italia şi anexarea la Austria, urmărindu-se apoi, sub suveranitatea austriacă, unificarea politică a întregii regiuni istorice a Tirolului.Din anul 1972, anul promulgării Legii statutului special pentru Trentino şi Alto Adige şi până în prezent, în Alto Aduge se construieşte o coexistenţă – să-i spunem paşnică, dar nu lipsită de tensiuni şi asperităţi – între populaţia majoritară germană şi minoritatea italiană. A treia minoritate importantă din regiune, cea ladină – ladinii sunt strămoşii reţilor, cei care au populat prima dată acest teritoriu, contemporani cu dacii noştri – constituie, în ciuda procentului mic de reprezentare, sub 5 la sută, un important factor de stabilitate şi coeziune.

Reţin atenţia, şi în prezent, unele tensiuni, camuflate, ce-i drept, care se manifestă în ocazii bine determinate, cade pildă: Feurnacht – Noaptea Focurilor, o tradiţie legată de sărbătoarea religioasă catolică Sacre Coeur. În Tirolul istoric şi Alto Adige a fost instituit, de-a lungul timpului, obiceiul ca în noaptea acestei sărbători să se aprindă focuri pe munţi şi înălţimi, reprezentând inimi şi cruci, denumite Focurile inimii lui Iisus. În noaptea de 11 spre 12 iunie 1961, un grup de terorişti tirolezi au întreprins o serie de atentate, dinamitând stâlpi de înaltă tensiune statali. Ulterior au organizat şi alte atentate, revendicate de organizaţia Ein Tirol. Din 2009 şi până în prezent, în timpul acestei sărbători, pe Muntele Pascolo, deasupra oraşului Bresanone, a fost expusă, sub formă luminoasă, an de an, inscripţia Ein Tirol, cu trimitere care aminteşte atât de organizaţia omonimă, cât şi de intenţiile secesioniste – toate camuflate sub forma unei tradiţii tiroleze bicentenare şi a unor pretexte religios-culturale, precum sărbătoarea religioasă, istorie, obiceiuri, tradiţii ş.a.m.d. Situaţia s-a repetat şi în 2012, când am fost eu acolo şi a dat naştere unui protest vehement din partea organizaţiei naţionaliste italiene Unita.

De asemenea, pot fi identificate şi unele gesturi politice actuale, care ar putea fi identificate sub caracterul unui gest separatist, precum sărbătorirea celor două decenii de la semnarea tratatului de închidere a controversei sud-tiroleze şi a pachetului de măsuri care l-au acompaniat. În acest context amintim că la 19 iunie 1992 s-a ratificat, în cadrul ONU, închiderea chestiunii sud-tiroleze şi a diferendului internaţional dintre Italia şi Austria. La 19 iunie 2012, preşedintele Regiunii Autonome Bolzano, Luis Gunwalder, a sărbătorit acest eveniment, nu la Roma, cum ar fi părut firesc, la invitaţia preşedintelui Republicii Italiene sau a Parlamentului Italian, ci la Viena, ca invitat special în cadrul Parlamentului Austriei. Poate sună cunoscut!

Câteva concluzii şi câteva comparaţii cu situaţia din Transilvania

În sprijinul solicitării, din ce în ce mai insistente, a autonomiei maghiare pe criterii etnice în Transilvania, liderii minorităţii maghiare din România invocă modelul european de succes al provinciei autonome Bolzano, privind aplicarea acestui tip de guvernare. Am menţionat, mai înainte, câteva din realităţile istorice şi politico-sociale din această provincie. Situaţia din Transilvania este cunoscută, asemănările pot fi generate de apartenenţa ambelor regiuni la Imperiul Austro-Ungar, însă, după destrămarea acestuia, la sfârşitul Primului Război Mondial, România şi Italia şi-au întregit teritoriul în mod diferit: prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în situaţia României şi prin anexarea Tirolului de Sud, în cea a Italiei. În această perspectivă existenţa minorităţilor maghiară şi germană în spaţiul transilvănean face parte din acelaşi context multietnic imperial, specific şi nordului Italiei.

Dacă ne raportăm la subiectul autonomiei pe criterii etnice, similitudinile se opresc însă aici, căci sunt contrazise de numeroase diferenţe:

1. Tirolul de Nord, de Est şi de Sud formează o unitate teritorială considerată, până la un punct, omogenă, chiar dacă din punct de vedere lingvistic există diferenţe dialectale destul de importante între cele trei miniregiuni, cu deosebire între Tirolul de Sud şi cel de Nord; prin comparaţie, aşa-zisul Ţinut Secuiesc, ca enclavă formată din vorbitori de limba maghiară, se află în centrul României, învecinându-se cu regiuni locuite doar de români;

2. Oricât ar fi de diferiţi, din punct de vedere cultural, italienii, ladinii şi germanii, locuitori ai acestui ţinut, împărtăşesc, cu toţii, aceeaşi credinţă religioasă: creştinismul romano-catolic; deosebirea fundamentală, din punct de vedere confesional, dintre Alto Adige şi Sud-Estul Transilvaniei constă tocmai în varietatea exprimărilor religioase în cadrul acestui ţinut românesc, unde există o corelaţie strictă între apartenenţa etnică şi cea religioasă;

3. Prezenţa şi implicarea statului în acest zone: Alto Adige se bucură de o extinsă autonomie politică, economică, juridică, culturală, în conformitate cu Constituţia italiană, dar statul îşi exercită o prezenţă efectivă, clară şi hotărâtă, prin instituţiile sale specifice: armată, forţe de ordine, carabinieri, garda financiară, ale căror posturi sunt ocupate exclusiv de cetăţeni italieni. Cu toate acestea, cetăţenii italieni, cei 25 la sută, trăitori în Tirolul de Sud, reclamă tot timpul o mai hotărâtă prezenţă a statului;

4. Rolul şi importanţa şcolii în viaţa socială sunt binecunoscute. În Tirolul de Sud, învăţământul de stat este partajat în şcoli cu predare în limbile celor trei naţionalităţi;

5. Camuflarea unor acţiuni naţionaliste, prin aşa-zisele tradiţii culturale şi obiceiuri religioase, reprezintă, din păcate, un element comun în manifestările de ordin iredentist din sud-tirol şi din aşa-numitul Ţinut Secuiesc. În acest caz poate fi făcută o paralelă între inscripţiile naţionaliste tiroleze din Noaptea Focurilor şi inscripţiile iredentiste precum Terra Siculorum şi aşa mai departe şi cele monolingve; tensiunile legate de arborarea aşa-zisului drapel secuiesc sau pelerinajul, aşa-zis cultural-religios de la Şumuleu-Ciuc, promovat cu insistenţă în ultimii ani de însăşi autorităţile statale maghiare.

Toate aceste realităţi, din cele două ţări, pot fi văzute ca interferenţe ale iredentismului revanşard, prin care este deplânsă destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi pierderea vechilor teritorii”.

(Consemnare de ŞTEFAN DANCIU)


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “CAMPANIA UDMR PENTRU EUROPARLAMENTARE – CU ACCENTE ANTI-ROMANESTI. UDMR isi lanseaza euro-candidatii cu apeluri la AUTONOMIA TERITORIALA, militand pentru relatii “MAGHIARO-MAGHIARE”. Analiza: de ce exemplul TIROLULUI DE SUD nu e aplicabil TINUTULUI SECUIESC?

  1. “Ce se intampla insa cu UDMR?[…] Cum e posibil sa vina astfel de lozinci tampite si radicale[…] ?”
    Raspunsul l-ati dat chiar dvs.: Radicalizarea maghiarimii. Cand l-ati dat probabil prin “maghiarime” dvs. intelegeati “reprezentantii ei politici”. Numai ca din pacate s-a radicalizat maghiarimea insasi. UDMR ar pierde electorat daca nu ar veni cu astfel de lozinci. Pentru ca maghiarii care nu s-au radicalizat nu merg la vot.
    Daca pragul electoral ar fi fost mai mic ar fi putut coexista in parlament 2 partide maghiare ar fi fost intre ele o competitie adevarata pe diverse teme iar maghiarul de rand ar avut motiv sa mearga la vot si pentru alte teme decat pentru afirmarea identitatii nationale.
    Dar un prag electoral mai mic ar fi fost mult mai riscant pt politicienii
    romani (si magiari) caci ar fi putut fi luati prin surprindere de aparitia fulgeratoare a unor competitori puternici.
    Asa ca … era de asteptat.
    Sa ne rugam ca aceasta radicalizare sa nu duca din nou la episoade violente.

  2. Pingback: REZOLUTIE PRO-AUTONOMIE TERITORIALA a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. UDMR SE PREVALEAZA, AGITAND VESNICUL EXEMPLU AL TIROLULUI DE SUS - Recomandari
  3. Pingback: PROPAGANDA SECESIONISTA a UDMR, care asociaza Romania si STATUTUL ETNIEI MAGHIARE cu situatia din UCRAINA/ Vicepresedintele Parlamentului Ungariei este un membru JOBBIK - Recomandari
  4. Pingback: “DEMITIZATORUL” LUCIAN BOIA LEGITIMEAZA REVIZIONISMUL MAGHIAR: “Românii nu puteau invoca un DREPT ISTORIC asupra TRANSILVANIEI, care nu apartinuse niciodata României”. Care este sensul acestei noi teme lansate intr-o perioada tul
  5. Pingback: VIKTOR ORBAN CONDUCE DIRECT SI PE FATA UDMR, INCLUSIV IN “PROBLEME DE POLITICA INTERNA” ROMANESTI! Intr-un tarziu, MAE roman reactioneaza: DECLARATIA PREMIERULUI UNGAR DESPRE AUTONOMIA TERITORIALA – INACCEPTABILA - Recomandari
  6. Pingback: COMPROMIS PE PROCESUL AUTONOMIEI. UDMR si PSD au stabilit ca Romania sa nu mai sustina activ COMISIA EUROPEANA intr-un proces in care aceasta RESPINGEA autonomia pe criterii culturale/ AUTONOMIA CA GHETOU – analiza - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare