In deplina mutenie a Patriarhiei: CAMPANIE IMPOTRIVA OREI DE RELIGIE si program PRO-“DIVERSITATE” in 64 de scoli

• Hotnews: DEZBATERE De ce este Religia materie obligatorie incepand cu clasa pregatitoare si pana la finalul scolii? De la “transmiterea unor valori” pana la “o aberatie totala”

Este Religia o materie pe care elevii nu trebuie sa o rateze in educatia lor in toate cele 13 clase ale invatamantului preuniversitar? Intrebarea a reaparut in spatiul public odata cu punerea in dezbatere de catre Ministerul Educatiei a planului-cadru pentru invatamantul primar. Potrivit planului, Religia face parte din materiile obligatorii inca din clasa pregatitoare. “Religia este in curriculum datorita asocierii dintre politicieni si cler, mai ales Biserica Ortodoxa Romana, ca impact asupra electoratului”, a declarat pentru HotNews.ro Mircea Miclea, psiholog si fost ministru al Educatiei. De cealalta parte, teologul Radu Preda sustine ca religia, “ca materie scolara, isi dovedeste capacitatea transmiterii nu doar a unor informatii, ci a unor valori”. 

“Suntem intr-un moment in care se schimba generatii”, este de parere sociologul Barbu Mateescu, in timp ce Miclea mai da un motiv pentru predarea religiei inca de la clasa pregatitoare: sunt prea putine parohii pentru toti absolventii de invatamant teologic, asa ca acestia au nevoie de locuri de munca.

Cele mai importante idei sustinute de specialistii consultati de HotNews.ro:

• Cercetarile arata ca nu devii nici mai religios, nici mai moral prin studierea Religiei in scoala
• Ea este in curriculum datorita asocierii dintre politicieni si cler, mai ales Biserica Ortodoxa Romana, ca impact asupra electoratului
• Impactul mai degraba cred ca este negativ decat pozitiv in modul in care se studiaza religia in scoli acum. Deci la clasa pregatitoare sa pui Religia este o aberatie totala.
• Anual absolva in invatamantul teologic din Romania, de toate felurile, 11.500 de absolventi. Nu sunt nicidecum atatea parohii. Atunci bineinteles ca presezi sa le gasesti locuri de munca, creand ore, nu conteaza daca e bine sau nu e bine pentru elevi, pentru ca in felul acesta si facultatile si invatamantul teologic au noi candidati. (Mircea Miclea)
• Ca materie scolara, religia isi dovedeste capacitatea transmiterii nu doar a unor informatii, ci a unor valori. (Radu Preda)
• Exista un grup semnificativ, probabil din ce in ce mai mare, de oameni care se vor opune acestei formulari din Constitutie sau introducerii Religiei in scoli. Este foarte posibil ca numarul lor sa creasca si sa devina o masa critica. Probabil ca suntem la 5 sau 10 ani distanta, poate chiar mai mult, de un astfel de moment extrem de vizibil.  (Barbu Mateescu)
• Foarte putini parinti isi retrag copilul de la ora de Religie, pentru ca nu au alternativa. Si atunci il lasa fie si pentru a fi supravegheat. Am destul de multe semnale ca se face mai mult dogmatism decat religie (Mihaela Guna)

Mircea Miclea, psiholog si fost ministru al Educatiei: Anual ies din invatamantul teologic din Romania 11.500 de absolventi. Bineinteles ca presezi sa le gasesti locuri de munca, creand ore, nu conteaza daca e bine sau nu e bine pentru elevi, pentru ca in felul acesta si facultatile si invatamantul teologic au noi candidati

Rep: Care este opinia dvs. referitor la faptul ca se studiaza “Religia” din clasa pregatitoare si pana in clasa a XII-a?

Mircea Miclea: Opinia mea este ca ea ar trebui sa fie optionala in sensul real, in sensul ca te duci daca doresti, nu te duci daca nu doresti. Acum este optionala, dar este prin sign-out, adica by default tu esti inscris la Religie. Parintele trebuie sa faca o cerere catre directiunea scolii ca sa nu faci orele de religie respective.

Stiintific vorbind: studiile despre studiul religiei arata ca religia studiata in scoli este din ce in ce mai inadecvata, in sensul ca daca ea avea un anumit temei cand majoritatea populatiei era religioasa, mergea la biserica, acum foarte putina lume mai merge la biserica. Sunt studii de exemplu pe Anglia care arata ca este tot mai inadecvata in sensul ca Religia continua sa fie obligatorie in conditiile in care tot mai putini oameni merg la biserica. Imi aduc aminte studiile pe populatia din Anglia: in 1944 in Anglia s-a introdus religia ca fiind subiect obligatoriu in scoli si acum vreun an s-a facut o analiza si s-a constatat ca religiozitatea populatiei si frecventarea bisericii au scazut cam cu 60% fata de 1944. Prin urmare, este tot mai inadecvat. Adica au copii care nu merg si totusi le dau religia obligatoriu.

Alte cercetari arata ca nu devii nici mai religios, nici mai moral prin studierea Religiei in scoala. Religiozitatea sau morala sunt lucruri care se dobandesc nu prin discipline formale, deci nu prin discipline in invatamant, ci prin educatie non-formala, educatie informala, prin implicarea in tot felul de activitati care iti dezvolta caracterul, dar nu prin discipline. Sunt studii similare pe etica, de exemplu. Studiul eticii nu te face mai moral – studiul eticii ca disciplina scolara, inclusiv la nivel de universitate. Studiul eticii te face in cel mai bun caz sa poti rezolva puzzle-uri de etica, adica daca ti se dau diverse exercitii de etica si tu ai studiat Etica le rezolvi mai usor decat cei care nu au facut. Dar nu esti nicidecum mai moral.

Deci ideea ca studiul Religiei te face mai moral sau ca este una dintre parghiile prin care se dezvolta moralitatea si valorile la tineri este falsa. Nu se sustine pe cercetare stiintifica. 

Rep: Si atunci care este efectul disciplinei “Religie”?
Mircea Miclea: 1. Ea este in curriculum datorita asocierii dintre politicieni si clerul, mai ales Biserica Ortodoxa Romana, ca impact asupra electoratului.

2. Nu are fundament stiintific, nu te face nici mai religios, nici mai moral, asa arata datele. 

Impactul mai degraba cred ca este negativ decat pozitiv in modul in care se studiaza religia in scoli acum. Mai ales ca e o programa care este extrem de detaliata, inclusiv la clasa pregatitoare. Deci la clasa pregatitoare sa pui Religia este o aberatie totala. Clasa pregatitoare a fost creata pentru a-i pregati pe copii sa faca fata cerintelor scolare. Asta inseamna ca trebuie sa faci cu ei o serie de activitati care sa-i faca sa respecte regulile din scoala, sa inteleaga anumite cunostinte bazale de scris, citit, socotit, dar fara sa faci cu ei scris, citit, socotit. Nicidecum religie. Deci sa pui Religia de la clasa pregatitoare este complet contraproductiv.

Rep: Multi parinti se intreaba ce fac copiii in intervalul orei de religie, atat timp cat decizia este la nivelul fiecarei scoli.

Mircea Miclea: Scoala decide ce vor face pe parcursul acelei ore si practicile pe care le stiu eu prin scoli este ca uneori copiii stau in biblioteca scolii, alteori stau in curtea scolii, depinde ce spatii are scoala. Nu sunt activitati alternative in acel moment.

Rep: Tocmai din cauza asta tot mai multi parinti sustin introducerea unei formule prin care orele de religie sa fie prima ora sau ultima ora din orarul unei zile. 

Mircea Miclea: Numai ca din punct de vedere al orarului lucrul acesta este imposibil. Luand in calcul doua constrangeri: numarul de profesori de Religie pe care ii ai in scoala si numarul de clase, foarte greu poti sa pui numai prima si numai ultima ora. Se poate pune in unele scoli, dar in altele nu.

Rep: Pe de alta parte Constitutia nu contine nicaieri cuvantul “laic” si reglementeaza invatamantul religios (Art. 32. – (7) “Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege”.) Credeti ca de aici pleaca introducerea religiei in toate clasele scolare?

Mircea Miclea: Nu. Introducerea Religiei pleaca din presiunea Bisericii si din alianta dintre biserici si clasa politica. Anual absolva in invatamantul teologic din Romania, de toate felurile – ortodox, catolic, protestant, de la toate nivelurile, seminarii, facultati – 11.500 de absolventi. Nu sunt nicidecum atatea parohii. Si atunci pentru ca sa aiba un debuseu absolventii de facultate exista o presiune foarte clara a bisericii si a facultatilor de teologie sa gaseasca solutii pentru aceste persoane. Deci cand ai 11.500 de absolventi de invatamant teologic pe an, atunci bineinteles ca presezi sa le gasesti locuri de munca, creand ore, nu conteaza daca e bine sau nu e bine pentru elevi, pentru ca in felul acesta si facultatile si invatamantul teologic au noi candidati.

Rep: Care este statutul acestei discipline in alte state? 

Mircea Miclea: Variabil. In Marea Britanie de exemplu este obligatorie, s-a introdus cum am spus in 1944. E o majoritate care spune clar ca nu mai merita sa fie studiata religia, dar in continuare se mentine subiectul in curriculum ca disciplina obligatorie. In tarile nordice, dupa cate stiu eu, cel putin la invatamantul primar nu este prezenta Religia. In Statele Unite variaza de la un stat la altul, in unele state este, in alte state nu este. E foarte variabil. In Olanda mi se pare ca nu este. Nu exista un pattern. In Grecia stiu ca este subiect obligatoriu, dar acolo statul este aproape stat teologal.

In orice caz, nu se cultiva ecumenismul religios asa cum ar trebui, ci se cultiva sectarismul religios, din pacate, in aceste ore. 

Trebuie facuta o diferenta foarte clara intre religiozitate care este o atitudine individuala a unui om, iar religiozitatea – adica raportarea la transcendent – este un lucru bun. Te ajuta sa depasesti adesea greutatile vietii. Dar religiozitatea nu se construieste pe baza orelor de Religie din scoala, asa cum nu devii mai etic daca studiezi etica. Sunt doua lucruri diferite: religiozitatea, ‘homo religiosus’ cum ar spune Mircea Eliade, si disciplina numita Religie. Deci Religia nu te face mai religios, dupa cum se si vede. Uitati cata religiozitate este in acest moment in populatia din Romania. Niciunul dintre cei care sunt de varsta de la 60 de ani pana in 30 de ani care au facut scoala pe vremea lui Ceausescu nu a studiat Religie. Ar fi trebuit sa fie toti atei. Ori, dimpotriva, sunt foarte multi care merg la biserica. Prin urmare, ei au dobandit religiozitatea nu prin scoala. Deci e total diferita religiozitatea care este individuala, o poti dobandi datorita unor experiente personale, a unei dezvoltari personale proprii si orele de Religie, care nu creeaza religiozitate.

Radu Preda, doctor in teologie, titularul cursului de Teologie sociala ortodoxa la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, director fondator al Institutului Roman de Studii Inter-ortodoxe, Inter-confesionale si Inter-religioase (INTER): Ca materie scolara, religia isi dovedeste capacitatea transmiterii nu doar a unor informatii, ci a unor valori

Rep: Care este opinia dumneavoastra referitor la faptul ca elevii studiaza materia “Religie” din clasa pregatitoare si pana in clasa a XII-a?

Radu Preda: Este, fireste, foarte bine. Ca materie scolara, religia isi dovedeste capacitatea transmiterii nu doar a unor informatii, ci a unor valori. Cum rolul scolii este, cum spunea Parvan, sa scoata caractere, prezenta orei de religie poate fi o garantie. Sigur, cu conditia sa fie predata adecvat.

Rep: In comentariile primite la stirile pe acest subiect, exista parinti care sustin ca orele de Religie ar trebui sa fie primele sau ultimele din orarul unei zile, lucru care i-ar ajuta daca decid sa nu-i trimita pe copii la aceste ore. Care este parerea dumneavoastra?

Radu Preda: Asta tine de fiecare scoala in parte.

Rep: Constitutia nu contine cuvantul “laic” si reglementeaza invatamantul religios: Art. 32 – (7) din Constitutie spune ca “In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege”. Considerati aceasta prevedere constitutionala suficienta pentru existenta materiei “Religie” in toate clasele care fac parte din invatamantul preuniversitar?

Radu Preda: Sigur, atata vreme cat scoala pregatitoare este parte a invatamantului de stat. Nu trebuie sa fii jurist pentru a intelege sensul prevederii constitutionale.

Rep: Care este statutul acestei discipline in alte state europene?

Radu Preda: Foarte diferit, Europa neavand, in materie de raporturi stat-culte religioase sau invatamant/cultura, un standard unic. De pilda, ora de religie este parte a planului de invatamant in Austria sau Germania, dar lipseste complet in Franta. Majoritatea statelor UE au religia in programa. De altfel, nu este de mirare ca se discuta acum despre introducerea orei de islam in scoala publica. Miza: trecerea de la scolile coranice de pe langa moschei, unde pericolul radicalizarii mesajului este foarte mare, la scolile publice, sub control administrativ, pe masura rigorilor statului de drept.

Barbu Mateescu, sociolog, absolvent al University of Pennsylvania: Se schimba generatiile, vorbim despre venirea in prim-plan a generatiei decreteilor care va avea un cuvant foarte greu de spus apropo de locul pe care il va ocupa religia in Romania in urmatorii ani

Rep: Care este opinia dumneavoastra referitor la faptul ca elevii studiaza materia “Religie” din clasa pregatitoare si pana in clasa a XII-a?

Barbu Mateescu: Cred ca impactul in mediul urban al studierii Religiei in scoli este ceva mai redus decat se asteapta atat sustinatorii, cat si oponentii acestei stari de fapt, pentru ca exista foarte multe elemente in viata unui copil sau al unui adolescent bucurestean sau dintr-un alt oras mare care intervin. Foarte multe lucruri coloreaza perspectiva tanarului si adolescentului din mediul urban. Ori in orasele mici si in mediul urban cred ca lucrurile stau altfel. Depinde foarte mult si de talentul sau charisma, pregatirea pedagogica a persoanei care preda aceasta materie, in ce masura ea se sedimenteaza, in ce masura ea are cu adevarat un impact. Legat in special de subiectul clasei pregatitoare, aici cred ca este mult mai relevanta opinia unui specialist in psihologia copilului, pentru ca aici factorii psihologici sunt ceva mai importanti. Modul in care psihologia priveste subiectul este crucial. Un psiholog stie mult mai bine ce inseamna un copil la varsta de 6 ani decat un sociolog.

Rep: Ce fac elevii in acest interval al orei de religie, daca parintii decid sa nu isi trimita copiii la aceasta disciplina?

Barbu Mateescu: Vorbim aici de o particularitate a sistemului romanesc de invatamant, si anume faptul ca profesorul vine la clase. In foarte putine locuri sau mai mult accidental avem o formula anglo-saxona in care elevii se duc la ora pe care trebuie sa o aiba. Acum depinde intr-un fel si de scoala. Cred ca s-a vorbit foarte mult in ultimii ani despre a preda Istoria religiilor. Ceea ce inseamna predarea unei materii in linii de cultura generala, nu foarte aprofundat, despre ce inseamna celelalte religii, care sunt implicatiile culturale, cum schimba, cum definesc valorile natiilor, modul in care ele formeaza perspectiva acelor oameni. Legat de acea ora libera sau lipsa, cred ca depinde foarte mult de scoala si resursele materiale sunt putine si de asemenea si creativitatea factorului de decizie este testata.

Rep: Constitutia nu contine nicaieri cuvantul “laic” si reglementeaza invatamantul religios (Art. 32. – (7) “Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege”.) Credeti ca de aici pleaca introducerea religiei in toate clasele scolare?

Barbu Mateescu: In cazul acesta, influenta este decisiva. Ca la orice lucru care tine de Constitutie, exista litera legii si exista spiritul legii si mai ales modul in care o societate aprofundeaza, modul in care o societate isi asuma ceea ce este scris intr-o Constitutie. Nu intotdeauna este cazul si nu intotdeauna in Romania este cazul. Se pare ca aici avem as spune eu o oarecare potrivire, in sensul in care increderea in Biserica (crestinismul macar la nivel declarativ daca nu practicant) este semnificativ inalta, chiar si dupa evolutiile din ultima vreme. Suntem una dintre cele mai crestine natii din Europa, repet ca la nivel declarativ daca nu chiar si participativ, si se pare ca aici Constitutia si perceptiile maselor largi sau grupurilor mari de romani se suprapun destul de corect.

Exista si bineinteles ca va exista intotdeauna un grup semnificativ, probabil din ce in ce mai mare, de oameni care se vor opune acestei formulari din Constitutie sau introducerii Religiei in scoli. Este foarte posibil ca numarul lor sa creasca si sa devina o masa critica. Probabil ca suntem la 5 sau 10 ani distanta, poate chiar mai mult, de un astfel de moment extrem de vizibil. 

Rep: In care societatea sa fie “mai laica”?

Barbu Mateescu: Da. Este o miza importanta in acest moment sau in anii care vin: si anume rolul Bisericii, rolul religiei in Romania. Este posibil sa nu se intample nimic semnificativ, lucrurile sa continue ca pana acum, sa existe o credinta afisata sau interiorizata, dar foarte putine practici, nu atat orientata spre actiune profunda, spre crearea valorilor crestine si aplicarea lor in spatiul public, in politica, in cultura. Totul sa ramana practic cum a fost.

Pe de alta parte suntem intr-un moment in care se schimba generatii. Vorbim despre as spune eu venirea in prim-plan a generatiei decreteilor, oameni nascuti intre 1967-1982, date oarecum aproximative, dar vorbim despre un grup care incepe sa reprezinte din punct de vedere economic si social cea mai importanta parte a societatii romanesti. Ei sunt generatia care a facut Revolutia, sunt generatia care a facut Piata Constitutiei din 1990, ei determinat multe din evolutiile politice din ultimii ani si cred ca vor avea un cuvant foarte greu de spus apropo de locul pe care il va ocupa religia in Romania in urmatorii ani, de la Constitutie la scoli si de la politica la cultura.

Rep: Cum sunt ei structurati, din datele pe care le aveti in ce parte credeti ca vor inclina balanta?

Barbu Mateescu: Aici cred ca vorbim de divizari destul de puternice. Nu exista o singura voce. Dar as spune ca este o dilema sau o intrebare. Ei s-au integrat in capitalism, practic ei sunt la baza capitalismului romanesc din ultimii 20 de ani. Modul in care ei au putut sa jongleze cu cateva dintre dilemele sau antagonismele clasice: cum iti petreci timpul liber, cat de mult timp dedici spiritualului si cat de mult materialului, cum potrivesti materialul si spiritualul? Nu sunt niste intrebari socante, sunt lucruri cu care ei se confrunta in fiecare zi si vorbim de gramaj. Nu exista decat foarte putini oameni la extreme. Dar fiecare cred ca si-a gasit sau incearca sa-si gaseasca raspunsul personal.

Si sa ii privim ca pe niste rauri care curg intr-un fluviu. Cu cat raurile sunt mai numeroase, cu atat fluviul devine mai puternic. Deci daca exista opinii care domina ele se vor impune. Ca sa iau un exemplu foarte concret, exista o pozitie din mediul urban, clasa de mijloc sau oamenii care pana acum cativa ani erau in clasa de mijloc si care au atitudine atee sau mai degraba orientata spre o viziune laica si care se opun introducerii religiei in scoli. O vad drept o reminiscenta a unei Romanii de care ei s-au despartit sau de care ei au fost intotdeauna despartiti si pe care au depasit-o. Bineinteles ca exista si alte puncte de vedere, mai putin vizibile in spatiul public.

Subiectul este foarte incarcat. A devenit foarte incarcat si insusi faptul ca in ultimele luni s-a vorbit destul de mult despre Biserica Ortodoxa Romana, mai ales in ultimii ani, arata ca acest subiect devine unul important, arata ca intr-adevar apare aceasta masa critica de intrebari si de pozitionari. Ele s-ar putea sa nu duca neaparat la o scadere a importantei religiei, bisericii in spatiul public, dar este interesant si important ca apar aceste intrebari. Apar cu mai multa forta decat intotdeauna, pentru ca acesta este unul dintre punctele importante pentru o societate: modul in care se pozitioneaza fata de credinta. Fie intr-un stat laic, fie intr-unul care da o importanta foarte mare religiei dominante sau cultului religios dominant, este un stalp de rezistenta si este foarte semnificativ ca s-a ajuns sa se discute acest lucru.  

Mihaela Guna, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti – Invatamant Preuniversitar: Foarte putini parinti isi retrag copilul de la ora de Religie, pentru ca nu au alternativa. Si atunci il lasa fie si pentru a fi supravegheat

Rep: Care este opinia dumneavoastra referitor la faptul ca elevii studiaza materia “Religie” din clasa pregatitoare si pana in clasa a XII-a?

Mihaela Guna: Eu intotdeauna am sustinut ca religia trebuie sa fie o optiune. Prin urmare parintele trebuie sa opteze. De ce sa nu poata parintele sa il inscrie? Mi se pare mult mai corect, daca exista aceasta posibilitate, parintele sa poata sa inscrie copilul la ora de Religie. Acest lucru l-am sustinut dintotdeauna. Noi suntem ortodocsi, dar mai sunt si alte culte si in conditiile in care manualele de religie sunt cum sunt si in cele mai multe cazuri vorbim de cu totul altceva decat despre credinta, mai degraba despre pedepse si cum te bate Dumnezeu daca nu faci nu stiu ce. Cred ca important este ca parintele sa poata sa aiba aceasta optiune: de a-si trimite copilul la ora de Religie sau nu. Nu trebuie sa atragem copilul catre biserica un pic fortat, trebuie sa-l lasam sa vina catre biserica. Daca pana acum 50 de ani nu am avut voie sa mergem la o slujba sau sa mergem la biserica pentru ca era o problema, sa nu o apucam pe panta inversa, sa avem obligatia sa mergem. Cred ca trebuie sa fie libertatea omului de a face sau nu ceva.

Rep: Multi parinti se intreaba ce fac copiii in intervalul orei de religie, atat timp cat decizia este la nivelul fiecarei scoli.

Mihaela Guna: Trebuie facut programul de asa natura incat copilul sa poata sa faca altceva, un alt optional – ca de asta vorbim de optional – sau la sfarsitul programului astfel incat copilul sa poata pleca mai devreme de la scoala. In primul rand sustin sa fie optional si in conditiile in care este un optional copilul al carui parinte nu este de acord sa faca acest optional sa aiba o alternativa.

Foarte putini parinti isi retrag copilul de la ora de Religie, pentru ca nu au alternativa. Si atunci il lasa fie si pentru a fi supravegheat. Am destul de multe semnale ca se face mai mult dogmatism decat religie si ma gandesc ca am putea face istoria religiilor in clasele mai mari, am putea sa tinem cont si de faptul ca alti copii au alta credinta. Mi se pare un pic fortata nota. In momentul in care ar fi o optiune, scoala trebuie sa faca o alternativa astfel incat copilul sa aiba posibilitatea sa isi aleaga.

Rep: Cati parinti din asociatia dvs. au decis sa isi retraga copilul de la Religie?

Mihaela Guna: Foarte putini si tocmai din motivul asta. Cred ca cei mai multi sunt in Ardeal, in zona Constantei, Tulcea. Nu pot sa va dau un ordin de marime. Dar poate daca am face cu totul si cu totul altceva in anumite ore de Religie poate am atrage mai multi copii. Si in general ce este impus nu este primit cu bucurie.

Religia se studiaza pana in a XII-a si din pacate dupa clasa a X-a invatamantul obligatoriu se cam termina, iar copilul trebuie sa isi aleaga o filiera, un profil, si cred ca ar trebui sa fie lasat sa mearga pe linia aceea si sa incercam sa ii mai diminuam planul-cadru astfel incat sa poata sa si insuseasca aptitudinile, competentele, cunostintele necesare. Atata timp cat invatamantul nu mai este obligatoriu, sa nu il fortam sa isi aleaga niste discipline sau sa opteze in a nu le alege.

Marti este termenul limita al dezbaterii initiate vineri, 15 februarie, de Ministerul Educatiei asupra planurilor-cadru pentru invatamantul primar. Profesorii, parintii si reprezentantii societatii civile au avut cinci zile la dispozitie pentru a transmite observatiile cu privire la acest plan-cadru care cuprinde materiile obligatorii, pe cele optionale, precum si numarul de ore alocat fiecarei materii pe saptamana pentru elevii din clasa pregatitoare, clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a si clasa a IV-a. Proiectul arata ca introducerea ca obligatorie a materiei Limba moderna se face in clasa a III-a, iar Religia ramane ca parte a trunchiului comun inca din clasa pregatitoare.

• Romania Libera: După scandalul paradei gay, Europa ne plăteşte să promovăm diversitatea

Şcolile din România pot participa în acest an la o competiţie europeană în care se încurajează cooperarea internaţională a elevilor din diferite ţări. Tema anului 2013 este diversitatea, iar, până în prezent, din România, s-au înscris 64 de şcoli.

Până în 30 aprilie, şcolile din mediul urban şi rural din 15 ţări europene pot depune proiecte în cadrul competiţiei “aces”, organizată de Academia Şcolilor din Europa Centrală, conform unui comunicat remis redacţiei.

Regulamentul prevede ca fiecare şcoală să îşi găsească o instituţie parteneră din altă ţară, cu care elaborează un proiect pe tema propusă anual de Academie. Dacă proiectul este selectat în finală, şcoala coordonatoare primeşte 1.800 euro, iar şcoala parteneră primeşte 1.600 euro.

Tema anului 2013 este diversitatea, iar proiectele realizate în cadrul campaniei “Eu şi ceilalţi. Să descoperim diversitatea din jurul nostru” pot fi lucrate de elevi între 12 şi 17 ani, din mediul urban sau rural. Până acum, şcolile participante au propus proiecte despre protejarea mediului înconjurător, respectarea multiculturalismului şi a diferenţelor, toleranţă, familii diferite şi minorităţi naţionale.

Ţările participante sunt: Albania, Austria, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia.

Până în prezent, din România s-au înscris 64 de şcoli din toată ţara: Bucureşti, Braşov, Odorheiu Secuiesc, Târgovişte, Fălticeni, Galaţi, Călăraşi, Paşcani, Satu Mare, Suceava, Simeria, Arad, Miercurea Ciuc, Oradea şi altele (Citiţi aici lista completă cu şcolile din România care participă şi proiectele lor). Şcolile din România au parteneriate cu şcoli din celelalte 14 ţări europene participante.

Pentru a găsi parteneri potriviţi pentru proiectele lor, ţările participante trebuie să acceseze pagina web a competiţiei, www.aces.or.at, şi să caute, în funcţie de subiectul pe care şi l-au ales, şcoala cu care consideră că pot colabora cel mai bine. Odată stabilite parteneriatele, cele două şcoli stabilesc ideea proiectului şi o înaintează juriului internaţional al competiţiei. În urma deliberării, sunt alese câteva şcoli care vor implementa proiectele şi care vor primi şi bursele de 1.600, respective 1.800 euro.

“Proiectele şcolare, cum este “aces”, le oferă elevilor posibilitatea de a interacţiona cu persoane din culturi diferite şi de a învăţa unii de la alţii. Astfel, tinerii încep să vadă lumea cu alţi ochi, ceea ce le va genera o gândire critică, o mai mare deschidere şi creativitate- calităţi esenţiale pentru lumea în care trăim”, au explicat reprezentanţii proiectului, demarat în 2006 de Fundaţia ERSTE.

Perioada de implementare a proiectelor este de aproximativ şapte luni, din septembrie 2013 până în martie 2014. În afara burselor pe care le câştigă elevii de la şcolile participante, ei au şi ocazia de a-şi vizita partenerii din ţara aleasă.

În anii trecuţi, s-au înscris în competiţie peste 23.000 elevi şi 3.000 de profesori din cele 15 ţări.

Recent, Colegiul Biling “George Coşbuc” din Capitală a fost anchetat de Inspectoratul Şcolar Bucureşti, pentru că ar fi organizat o paradă gay în şcoală. Foştii elevi ai liceului s-au declarat indignaţi pentru că, au susţinut ei într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educaţiei, liceul este anchetat pentru promovarea non-discrimării.

De asemenea, contactat de România Liberă, Biroul de Presă al Inspectoratului a precizat, luni,că ancheta a fost finalizată, iar concluziile au fost transmise Ministerului Educaţiei. Totuşi, rezultatele anchetei nu au fost făcute publice.