CAUZELE NESTIUTE (?) ALE SINDROMULUI HEMOLITIC UREMIC. Scandalul alertei “gresite” a Italiei cu privire la BRANZETURILE ROMÂNEȘTI sau de ce E.COLI de Franta e mai buna decat E.COLI de România

23-03-2016 16 minute Sublinieri

Lactate-Bradet

  • ActiveNews: 

Adriana Oprea-Popescu: De ce ascund autoritățile cazurile de Sindrom Hemolitic Uremic înregistrate anul trecut?

Sindromul Hemolitic Uremic (SHU) este cel care a ucis în februarie trei bebeluși din Argeș. Din aceeași cauză, alți copii au făcut sau încă mai fac dializă și riscă să rămână cu sechele pe viață. 

Ȋn spațiul public se vorbește mult despre brânză, și deloc despre acest SHU. Este prima oară când se pune acest diagnostic în România? S-au mai întâlnit medicii cu așa ceva? Dacă da, care a fost atunci cauza îmbolnăvirilor?

Ȋn „Raportul privind activitățile derulate la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică pe anul 2015”, raport dat recent publicității ), scrie, negru pe alb: „Nu s-a înregistrat niciun caz suspect de Sindrom Hemolitic Uremic (SHU).” Chiar așa să fie?

La 17 martie, revista online a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (CEPCB) a publicat un raport despre cazurile de sindrom hemolitic uremic înregistrare în România. Documentul este semnat de specialiști români de la Spitalul „Marie Curie”, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Institutul Cantacuzino, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” și Ministerul Sănătății, dar și de cinci experți de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și de un cercetător de la Laboratorul de referință al UE pentru Escherichia coli din Roma.

Ȋn acest raport se precizează, tot negru pe alb, că în România au fost înregistrate, anul trecut, 25 de cazuri de SHU. Este maximum înregistrat în perioada analizată de experții CEPCB: 2010 – 2016.„În România, 4 spitale regionale (București, Cluj, Iași și Timișoara) sunt centre de referință pentru gestionarea cazurilor de SHU. Pentru a stabili linia de bază referitoare la numărul de cazuri de SHU în România și pentru a confirma epidemia, am colectat date privind internările cu SHU în aceste 4 spitale, între 2010 și 2015, a copiilor sub 5 ani. Am efectuat o analiză a datelor, prin reprezentarea grafică a numărului lunar de cazuri SHU raportat la data diagnosticării, din 2010 până în 2016”, se spune în raportul experților Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

 

„Între 2010 și 2015, 101 cazuri au fost diagnosticate cu SHU în România, cu un număr mediu de 16 de cazuri pe an, cu un minim de 5 cazuri în 2010 și un maxim de 25 de cazuri în 2015.Analiza acestor intervale de timp n-a arătat nici tendința, nici caracterul sezonier al incidenței SHU din 2010 până în 2016”, se prezicează în același raport.

Conform graficului de mai sus, în primăvara anului trecut a exista un vârf de 5 cazuri. Rapoartele săptămânale pentru supravegherea bolilor diareice acute, rapoarte publice pe site-ul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, încep de la 1 iunie 2015. 

Comparăm cifrele raportate de autoritățile române cu cele prezentate în raportul experților străini. Pentru fiecare săptămână din luna iunie 2015, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile raportează, cu copy/paste, „Nu s-a înregistrat niciun caz suspect de Sindrom Hemolitic Uremic (SHU)”.

Ȋn graficul din raportul experților de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor apar însă, pentru iunie 2015, 3 cazuri.

„Nu s-a înregistrat niciun caz suspect de Sindrom Hemolitic Uremic (SHU)” apare și în rapoartele anuale ale Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din anii 2014, 2013, 2012 și 2011. Graficul din raportul experților de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor contrazice însă rapoartele publice ale autorităților române.

Cui ajută aceste minciuni? De ce n-au fost raportate public cazurile de Sindrom Hemolitic Uremic din anii precedenți? 

Este ca pe vremea lui Ceaușescu, când șefii de CAP-uri raportau secretarilor de la județ, iar aceștia mai departe, exact ceea ce Tovarășul își dorea să audă. Fenomenul s-a conservat perfect, îl întâlniți la orice prezentare de bilanț anual a instituțiilor publice. Polițiștii depășesc producția la hectar de infractori, procurorii – norma de dosare și de condamnări, iar medicii raportează că poporul român pleznește de sănătate.

Am scris recent despre modul în care Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile ține sub tăcere efectele adverse ale vaccinurilor. Acum descoperim că și cazurile de Sindrom Hemolitic Uremic au fost ținute la secret. Și, probabil că dacă acei copii din Argeș n-ar fi murit din cauza SHU, și pentru anul acesta s-ar fi raportat că „nu s-a înregistrat niciun caz suspect”… 

Nu cred că există o „conspirație mondială”. Cred că există doar o gravă lipsă de curaj în asumarea adevărului. Dar și o infinită lipsă de respect față de oamenii în slujba cărora te afli, ca angajat al unei instituții publice.

Cerem Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile să raporteze corect numărul cazurilor de sindrom hemolotic uremic înregistrate în România în anii anteriori. Cerem să ni se spună în ce județe au fost înregistrate aceste cazuri și pentru ce categorii de vârstă. Ȋnsă, mai ales, cerem să ni se spună care a fost cauza/sursa acestor îmbolnăviri, descoperită în urma investigațiilor efectuate atunci.

EXCLUSIV În timp ce produsele Lactate Brădet sunt scoase de pe piață, Auchan vinde alimente putrezite

Acuzați că sunt la originea îmbolnăvirilor cu E.coli, produsele Lactate Brădet au fost eliminate/retrase de pe piață.

Ce facem cu marile lanțuri de magazine în care colcaie șobolanii? Sau carevând apă otrăvită? Sau care fură la cântar?

Iată o întâmplare care a avut loc vineri seara, într-un hipermarket Auchan din București. Un client a dorit să cumpere măsline fără sâmburi și a mers la raionul dedicat. Ajuns acolo, a cerut produsul, numai că, spre stupoarea sa, vânzătoarea i-a spus că are măsline fără sâmburi la vânzare, dar că mai bine ar cumpăra altceva! Clientul s-a blocat, neînțelegând despre ce e vorba. Atunci, vânzătoarea a luat o măslină și i-a arătat-o: era putrezită în interior! Clientul a plecat uluit de la raion, punându-și niște întrebări.

Cum este posibil să menții la vânzare asemenea produse? Chiar nu îi pasă nimănui de ceea ce mâncăm? Foarte probabil, aceste resturi, că nu se mai poate vorbi de mâncare în acest caz, ajung la bucătăria Auchan, unde se transformă în pizza și alte feluri de mâncare, fiind vândute clienților. Nimic nu se pierde, totul se transformă.

Probabil cei de la ANPC și ANSVSA sunt ocupați să stârpească și ultima urmă de produs Lactete Brădet din magazine și ignoră alte abuzuri la care sunt supuși clienții români. Sau probabil nu au voie să controleze “al patrulea angajator din România”, după cum se spune în comunicatele pe care francezii le remit presei din când în când.

Pentru a proteja vânzătoarea, nu vom dezvălui despre ce magazin este vorba.

Ironia sorții este că cei care au anunțat primii că retrag de la vânzare produsele Lactate Brădet au fost cei de la hipermarketurile Auchan. Ce-i drept, au revenit asupra deciziei în 24 de ore.

Adriana Oprea-Popescu: Cum behăie vacile din România, dacă e nevoie

Dennis are 1 an și 3 luni și locuiește cu părinții lui în Florența. La începutul acestei luni, copilul s-a simțit rău și a fost dus la spital. Inițial, medicii n-au știut ce diagnostic să-i pună. „Probleme si probleme, fiecare isi da cu parerea si nimeni nu vine cu o solutie…”, scria mama băiețelului pe facebook la 9 martie. A doua zi, seara târziu, femeia anunța, scriind în limba italiană: „a fost operat pentru o infecție intestinală… este bine acum… sperăm bine”.

La rândul său, tatăl lui Dennis povestea, pe aceeași rețea de socializare, cum medicii pediatri italieni s-au încurcat inițial în diagnostic. „Cum e posibil, oare, ca la celebrul spital Meyer să opereze un copil de 14 luni de apendicită… la care să-mi spună în față, după operație că, de fapt, copilul avea intestinul inflamat??! Și să mă mai ia și la mișto zicându-mi că măcar așa nu va mai avea probleme cu apendicele? Și ăla are rolul lui în corp, că altfel ne nășteam fără el. Și vestea BOMBA primită la 2 zile după operație de la pediatrul spitalului, că chirurgul nu mai e de găsit, e… că băiatul a fost operat degeaba și că, de fapt, e infectat cu ECOLI!!! Cineva va plăti pentru asta și nu aș vrea să fiu în locul lui”, a scris părintele pe Facebook. Postarea, care a fost între timp ștearsă, este citată de  ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei”.

Cel mai probabil, medicii italieni au descoperit E.Coli în cazul din Florența în jurul datei de 12 martie. Trei zile mai târziu, specialiștii care nu reușiseră să depisteze de la început prezența bacteriei în coprocultură stabilieau acum cu exactitate sursa îmbolnăvirii: brânza de oaie „made în România” pe care copilul ar fi mâncat-o. De mare ajutor le-a fost informația oferită de tatăl lui Dennis, care a spus că în ziua de 1 martie cumpărase brânză dintr-un magazin cu produse românești.  

La 15 martie, Ministerul Sănătății din Italia emitea un comunicat de presă în care anunța că „prin sistemul de alertă RASFF (n.r. – „Food and Feed Safety Alerts – European Commission”) a fost publicată informarea NEWS 16-811 în ceea ce privește retragerea voluntară, ca măsură de precauție, a unor produse alimentare pe bază de lapte de la SC Brădet (România). Această informare a fost făcută (n.r. – la data de 7 martie a.c.) datorită cazurilor de sindrom hemolitic uremic (SHU) asociate cu infecția cu E.coli O26: H11 înregistrate în România. Produsele retrase erau distribuite și în unele țări europene, inclusiv în Italia. Ministerul Sănătății a informat imediat direcțiile de sănătate din regiunile prezente pe listele de distribuție – Lazio, Toscana și Campania -, pentru a verifica distribuirea produselor implicate, precum și pentru adoptarea unor măsuri. 

Ca urmare a controalelor efectuate de ASL din Pistoia, astăzi (n.r. – 15 martie a.c.), regiunea Toscana a anunțat un caz probabil de sindrom hemolitic uremic, diagnosticat clinic la un copil în vâsrtă de 14 luni internat la Spitalul Mayer din Florența. Conform informațiilor disponibile, copilul ar fi consumat o brânză moale a firmei românești mai sus menționate. USL3 din Toscana a emis un comunicat de presă, pentru informarea publicului.

Până la finalizarea investigaților analitice și ca o măsură de precauție, ministerul Sănătății îi invită pe cei care au cumpărat produsele companiei românești Brădet să nu le consume și să le returneze la magazin, în cazul în care le-au achiziționat( sursa, AICI).”

Ȋn aceeași zi, scandalul a explodat în presa din Italia, fiind preluat și dezvoltat apoi de mass-media din România. 

A doua zi, 16 martie, Italia introducea în sistemul de alertă RASFF, în atenția tuturor statelor membre UE, o notificare (2016.0312): „shigatoxin – producing Escheria coli (presumtive 026, vtx1+, vtx2+, eae+) in sheep milk cheese fron Romania” („Toxina Shiga – produsă de Escherichia coli (prezumtiv 026, vtx1 +, vtx2 +, eae+) în brânză din lapte de oaie din România”).

 

Numai că fabrica de lactate din Brădet procesează doar lapte de vacă și nu are niciun produs bazat pe lapte de oaie. Este un „amănunt” căruia nici presa, dar nici autoritățile române nu i-au dat importanță. Din acel moment, toată brânza produsă în România, din orice fel de lapte, a intrat sub embargo.

Vineri, 18 martie, Ministerul Sănătății a organizat o conferință de presă în care a fost prezentată versiunea oficială a cazului din Florența: „Copilul din Italia provine dintr-o familie de români stabilită în Italia. Familia a consumat brânză de burduf produsă în România, în data de 5 martie, iar a doua zi au început să prezinte stări diareice, însă doar copilul a fost internat în spital, pe 12 martie, la secția de nefrologie”, a declarat Amalia Șerban, director în Ministerul Sănătății. Minciună prin omisiune – copilul fusese internat în spital din 9 martie și chiar și operat, între timp! 

Mai departe, reprezentantul Ministerului Sănătății spune că băiețelului și părinților acestuia „li s-au administrat antibiotice. Apoi s-au prelevat probe din brânza de burduf și s-a stabilit că în produs s-a identificat tulpina E.coli O26, pozitivă pentru verotoxina 1 și 2”, a declarat Amalia Șerban, director în Ministerul Sănătății.

E o altă minciună. Conform notificării italienilor din sistemul de alertă RASFF, notificare actualizată la 17 martie, nu este o certitudine, ci doar se prezumă că ar fi vorba de tulpina E.coli O26 (vtx1 +, vtx2 +, eae+).  

„Concluzia experților a fost că sunt trei evidențe clare ale legăturii acestui caz cu cazurile de îmbolnăvire din România și anume: identificarea produsului lactat fabricat și importat din România, existența tulpinii 0.26 în probele biologice de la copil și identificarea tulpinii O26 din proba de brânză”, concluzionează directorul din Ministerul Sănătății. Din nou, se minte, prezentându-se drept concluzie o simplă ipoteză. 

Oficialii români n-au pomenit însă niciun cuvânt despre operația de apendicită la care a fost supus copilul. Nici despre diagnosticul de „infecție intestinală”. Nimic despre laptele din care era produsă acea brânză. Era de oaie sau de vacă? Era sigur de la Brădet?

Nici în acest moment nu știm dacă brânza de la Brădet a fost sau nu contaminată, atâta vreme cât autoritățile române nu fac dovada certă. Până acum Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Singuranța Alimentelor (ANSVSA), dar și Institutul Cantacuzino au declarat că produsele fabricii din Brădet NU au nicio legătură cu îmbolnăvirea copiilor.

Ieri, în conferința de presă, întrebat fiind dacă s-a găsit E.coli în produsele de la Brădet, Andrei Butaru, președintele ANSVSA a răspuns: „da, într-un cașcaval, pe 7 martie”. El nu spune însă și ce tip de E.Coli, pentru că doar unul anume, înalt patogen, e vinovat de producerea SHU. Precizează, în schimb, că primele analize ale probelor recoltate la 1 martie au fost negative. „După discuția cu ACDC am extins la mai multe sortimente. Tot ce înseamnă produs lactat. Am luat eșantioane din fiecare. Și cașcaval. Nu în toate loturile poate să existe”, a precizat el.

La început, s-a spus despre copiii bolnavi că mâncaseră brânzică proaspătă. Acum ANSVSA, de voie, de nevoie, anunță că ar fi un pic de E.Coli într-un cașcaval. Repet, nu știm și nici nu ni se spune ce fel de E.Coli (patogen/nepatogen) și nici dacă există vreo legătură cu îmbolnăvirea copiilor. Cei care se agață cu disperare de teoria că Brădet e sursa nenorocirilor n-au nevoie să știe; ceilalți nici nu mai îndrăznesc să întrebe.

„Calomniază cu îndrăzneală, până la urmă tot se prinde ceva”, scria Beaumarchais. Scandalul brânzei lovește acum în toate produsele similare românești. Care oricum beneficiază de un regim special pe piața europeană. 

La 17 decembrie 2015, Franța anunța, în același sistem de alertă RASFF, că un tip de brânză din lapte proaspăt produsă în țara lor este infestată cu „Escherichia coli (O26:H11; stx1-; stx2-; eae+)”. Exact, este același tip de bacterie care provoacă SHU. Și rezultatul nu este prezumtiv, ci unul categoric. Produsele erau distribuite în Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Spania, Elveția, Anglia și, firește, și în Franța. 

N-a fost niciun subiect de scandal internațional. Ministerul Sănătății din Italia n-a dat niciun comunicat de presă, pentru avertizarea populației, verificând apoi copiii internați prin spitale, pentru a depista vreun posibil caz. Desigur, E.Coli O26:H11 din Franța este mult mai prietenos cu organismul uman decât prezumtivul E.Coli de România, țară în care, dacă ni se cere, și vacile pot învăța să behaie, la comandă.

Hai că m-am mai liniştit – nu suntem noi chiar cei mai varză din lume! Italienii sunt varză cu brânză de oaie, dată pe alertă.

Cum e ceva pe dos în ţărişoară, cum ne fuge gândul la surorile noaste de geantă latină (şi nu numai), din vitrina bătrânei marochinărese, Europa.

Uite, de exemplu, cum a intrat eurobrânza românească de ovină – care sigur nu e vacă, aşa cum cred unii, chiar şi de pe la noi -, ca un cui, în talpa cizmei continentului, la doar câţiva anişori după ce Franţa acuza România că i-ar fi spus „lasagnei” : „Stricato, ia calul meu si du-te-n insula lui Richard, că tocmai caută o cabalină s-o schimbe cu regatul!”.

Şi acum, ca şi atunci, alerta s-a dovedit a fi o manevră de om prost – că la mârşăvie nu-mi vine să mă gândesc.

Sigur că aici e şi mână statului român, atinsă de pareza ipocriziei, care, de aproape două luni, nu e în stare să-l strângă de gât – la figurat, se înţelege – pe acela din cauza cărui se îmbolnăvesc şi mor copii nevinovaţi.

Astfel încât, produse infestate continuă să plece la export, ceea ce onor concurenţa europeană abia aşteaptă, ca să ne desfiinţeze angro.

Iar italienii, aceşti zgârie brânză comunitari, ne-au dovedit că şi ei au toate ingredientele ca s-o facă de oaie.

După ce un copilaş român, în vârstă de 14 luni, a fost spitalizat la Florenţa cu sindrom hemolitic-uremic (SHU), în urma consumului de brânza românească, Autoritatea sanitară locală a emis această înştiinţare: “Autorităţile pentru siguranţa alimentară au iniţiat imediat o investigaţie epidemiologică în zona Florenţa; există suspiciuni că boala ar putea fi provocată de consumul de brânză provenind din România. Cetăţenilor li se recomandă să nu consume produse lactate fabricate de firma SC Brădet SRL şi să le predea cât mai rapid la magazinele de unde le-au cumpărat”.

Apoi, a fost emisă o alertă sanitară în provinciile Lazio, Toscana şi Campania, pentru retragerea respectivului produs de la vânzare. Cu toate acestea, înştiinţarea de alertă s-a referit, se pare, nu la brânza din lapte de vacă, ci din lapte de oaie.

Bref, Comisia Europeană a gogonat-o şi ea, emiţănd o alertă referitoare la infectarea cu E.coli a unui produs de brânză din lapte de oaie, din România, ţările afectate de această măsură fiind Italia, Franţa, Germania şi România, iar alerta considera riscul ca fiind unul “serios”, şi presupunea retragerea produselor din lapte de oaie din piaţă.

În schimb, deloc serioase s-au dovedit autorităţile italiene în domeniu, care au confundat vaca cu oaia, lovindu-ne la Mioriţă, acolo unde ne doare cel mai tare.

Ceea ce l-a înfuriat pe Cioloş mai tare decât pe Vitoria Lipan

„A fost o alertă greşit dată de autorităţile italiene, care – o dată ca au vorbit de laptele de oaie şi nu de laptele de vacă şi, mai mult, înţeleg că alerta a vizat exact produsele de la Brădet şi nu altele. Comunicarea care a venit de la Comisie a fost prea generală şi am cerut clarificarea lucrurilor acestora. Eu am şi transmis prin reprezentanţa noastră la Bruxelles, către Comisia Europeană, că dacă aceste lucruri nu sunt clarificate, eu voi lua o poziţie foarte clară, pentru că nu pot să accept astfel de erori care au impact asupra economiei agroalimentare româneşti – şi ştiu foarte bine despre ce vorbesc”, a spus premierul.

Ei, aşa da! Că doar România nu e stână fără câini, cum ar fi vrut unii să fie.

Ba, eu, dacă mi s-ar permite să-i dau un sfat lui Dacian Cioloş, i-aş spune că, întrucât, pe viitor, orice-am zice noi, neam să mai prindem european degustând telemeaua românească, să le ceară italienilor, care şi-au recunoscut greşeala, o despăgubire substanţială.

Deoarece greşeala se plăteşte, chiar dacă te cheamă altfel decât România.

Autoritățile italiene au emis o atenţionare prin sistemul rapid de alertă al Comisiei Europene, pentru retragerea brânzei Brădet de la vânzare după ce un copil român a fost infestat cu E.coli şi a ajuns la spital, în Florenţa, cu sindrom hemolitic uremic. Ulterior, italienii au revenit pe sistemul electronic de alertă şi au băgat, la grămadă, toată brânza de oaie de proveniență românească. După ce răul a fost făcut, italienii au admis că, din eroare, a fost menționată o brânză provenită de la SC Brădet, produsă din lapte de oaie, în loc de brânză produsă din lapte de vacă. Exportatorii au fost primii care au sesizat pericolul şi preț de câteva ore, până s-a clarificat problema, tot mediul de afaceri din sectorul alimentar a fost în derivă. Potrivit europarlamentarului Laurențiu Rebega, din graba cu care italienii au aruncat pata pe toată brânza românească transpare intenția de a scăpa de concurența producătorilor noştri.

România produce 200.000 de tone de brânză de oaie anual, din care 80.000 merg la export.

Oameni buni, imi este greu sa va cer sa intelegeti, eu insumi nu inteleg, nu-mi gasesc cuvintele sa mai explic, dupa acea alerta din Italia la fel ca si in Romania se revine si se spune ca a fost o greseala ca nu se poate asocia numele Bradet si Italia retrage alerta. CINE mai crede si ce? Astazi 21.03.16 nu am un document care sa certifice existenta unei alerte din Italia. Va rog, va rog pe toti de la omul de rand pana la cea mai inalta autoritate a statului sa ma ajutati in aflarea ADEVARULUI. In acest joc murdar nu a fost terfelit doar Bradet acum sunt distruse toate produsele Romanesti. Mare, mare pacat!
Marius Badea

Soţii Corban, părinţii băieţelului internat într-un spital din Italia cu sindrom hemolitic uremic, sunt indignaţi de felul în care autorităţile române desfăşoară ancheta în cazul valului de îmbolnăviri cu sindrom hemolitic urmeic (SHU) în rândul bebeluşilor. Părinţii micuţului le răspund dur şi patronilor firmei Lactate Brădet, care se apară în scandalul brânzei cu E.coli.

Dennis, copilul care, săptămâna trecută, a aniversat vârsta de un an şi trei luni pe un pat de spital din Florenţa, acolo unde a fost adus de urgenţă cu simptome de sindrom hemolitic uremic, se simte mai bine, însă părinţii lui, români stabiliţi în Italia, sunt în continuare îngrijoraţi în legătură cu evoluţia stării de sănătate a micuţului. „Încă suntem pe linia de plutire. Analizele încep să iasă un pic mai bine, însă e încă sub strictă supraveghere, pentru că rezultatul analizelor se poate schimba de la o zi la alta”, au declarat, pentru „Adevărul”, părinţii băieţelului.

În urmă cu o săptămână, presa italiană anunţa că un copil român a fost internat într-un spital din Florenţa cu sindromul hemolitic-uremic după ce ar fi mâncat brânză provenită de la o firmă din România. Autorităţile italiene s-au mişcat extrem de repede în acest caz. Au comunicat populaţiei toate datele necesare pentru ca situaţia să nu se mai repete. Cetăţenilor li s-a recomandat să nu consume produse fabricate de firma S.C. Lactate Brădet S.R.L., din Curtea de Argeş, şi să le predea cât mai rapid magazinelor de unde le-au cumpărat. Măsura a fost luată după ce părinţii lui Dennis au precizat că băiatul consumase brânză de la această firmă, la fel şi tatăl său, dar şi în urma unor teste asupra alimentelor.

Italia a luat toate măsurile sanitar-veterinare, avertizând rapid statele UE asupra eventualelor probleme medicale care ar putea apărea. Imediat, Comisia Europeană a emis o alertă după ce Italia a semnalat îmbolnăvirea copilului român internat în Florenţa. În România, însă, ancheta epidemiologică bâjbâie şi acum, la aproape două luni de la moartea primului dintre cei trei bebeluşi cu SHU din Argeş, decedaţi la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti.

„Ministrul român al Sănătăţii neglijează sau ascunde cauza îmbolnăvirii copiilor”, a mai declarat, pentru „Adevărul”, Adrian Corban, tatăl micuţului Dennis. Bărbatul consideră că în spaţiul public au fost vehiculate o serie de informaţii neadevărate în scandalul valului de îmbolnăviri în rândul bebeluşilor.

Patronul Lactate Brădet a luat calea Italiei

Nicoleta şi Marius Badea, patronii Lactate Brădet, încearcă să le explice soţilor Corban, pe o reţea de socializare, că întregul scandal care priveşte brandul argeşean n-ar fi decât o poveste nefondată creată la adresa lor. „Vă asigur că numai Dumnezeu ştie cât am dormit noi în ultimele trei săptămâni, ne rugăm pentru copilul dumneavoastră, cât şi pentru toţi copilaşii ce sunt în această situaţie grea. Vrem să vă spunem că niciun caz din România nu s-a confirmat până acum că ar avea legătură cu produsele noastre (asta spune şi Cantacuzino). În cazul dumneavoastră, nu ştim care este realitatea, dar va asigurăm de toată responsabilitatea noastră”, i-a transmis familiei Corban, zilele trecute, Nicoleta Badea, soţia patronului Lactate Brădet.

Contactat, luni, de reporterii „Adevărul”, patronul Marius Badea a precizat că are rezerve faţă de alerta internaţională declarată de autorităţile italiene şi faţă de informaţiile potrivit cărora ar exista o cauzalitate între brânza produsă de Lactate Brădet şi îmbolnăvirea copilului din Italia. „Tot ce s-a vehiculat până acum în presa italiană au fost doar zvonuri. Eu sunt, în acest moment, în Italia, chiar la laboratorul  lor naţional de analize. În prezenţa mea au fost desigilate probele ridicate în Italia. Vorbim despre brânza de burduf, faţă de care ar fi existat suspiciuni. Cât despre alertă, eu, personal, am solicitat şi DSVSA din România şi autorităţilor sanitar-veterinare din Italia un document care să certifice existenta unei alerte din Italia şi nu am primit nimic”, a declarat, pentru „Adevărul”, luni după-amiază Marius Badea, patronul Lactate Brădet.

Tot luni, cu câteva ore înainte, Marius Badea postase pe pagina de Facebook a firmei sale următorul mesaj: „Dupa acea alertă din Italia, la fel ca şi în Romania se revine şi se spune că a fost o greşeală, că nu se poate asocia numele Brădet şi Italia retrage alerta. Cine mai crede şi ce? Astăzi, 21.03.16 nu am un document care să certifice existenţa unei alerte din Italia. Vă rog, vă rog pe toţi, să mă ajutaţi în aflarea adevărului. În acest joc murdar nu a fost terfelit doar Brădet, acum sunt distruse toate produsele româneşti”

Pe de altă parte, aflat ieri în Alba, premierul Dacian Cioloş a clarificat, luni, faptul că alerta transmisă de autorităţile italiene Comisiei Europene se referă strict la produsele firmei Lactate Brădet, şi nu la toată producţia românească de brânză. „Am cerut încă de vineri clarificarea situaţiei cu Comisia Europeană vis-a-vis de alerta care a fost făcută de italieni şi am înţeles că problema acolo a fost. A fost o alertă greşit dată de autorităţile italiene care o dată că au vorbit de laptele de oaie, şi nu de laptele de vacă. (…) Şi înţeleg că alerta a vizat doar produsele de la Brădet, şi nu altele. Comunicarea care a venit de la comisie a fost prea generală şi am cerut clarificarea lucrurilor”, a spus Cioloş.

„Vinovatul va fi găsit şi va plăti”

Părinţii lui Dennis, care de o săptămâna trăiesc un adevărat coşmar şi se roagă doar ca micuţul lor să se poată întoarce sănătos acasă, fiind încă internat într-un spital din Florenţa, le-au răspuns dur patronilor Lactate Brădet. „Aş vrea să cred toată povestea, să se termine odată calvarul, dar nu pot, nu mă lasă conştiinţa, nu pot să nu mă gândesc că fiul meu putea să nu mai fie astăzi lângă mine, e lumina ochilor mei şi voi merge până în pânzele albe pentru el, vinovatul va fi găsit şi va plăti”, scrie Adrian Corban pe pagina sa de socializare.

Bărbatul atacă dur autorităţile din România, despre care spune că nu sunt în stare să precizeze sursele îmbolnăvirilor şi să le spună părinţilor din ţară de ce anume ar trebui să-şi ferească micuţii: „A fost nevoie de o explozie la nivel european ca să iasă la iveală anumite adevăruri. Deja nu mai vorbim despre sănătatea copiilor sau de marca Brădet, deja, uşor-uşor, vorbim despre un scandal politic internaţional, care, încă o dată, pune în valoare corupţia şi ineficienţa autorităţilor române, sau încă mai aşteptau să moară trei copii ca să dea lucrurile pe faţă?”.

În România, păriţii copiilor diagnosticaţi cu SHU încă mai aşteaptă o informare oficială privind rezultatele anchetei epidemiologice care nu mai reuşeşte să stabilească sursa îmbolnăvirilor în lanţ pornite din Argeş. „Ancheta continuă la Ministerul Sănătăţii. Din Argeş au fost prelevate o serie de probe, însă până la această dată nu s-a comunicat un rezultat final al analizelor pentru a putea spune care a fost sursa îmbolnăvirii bebeluşilor”, a declarat, pentru „Adevărul”, Cristian Soare”, prefectul judeţului Argeş.

„La acest moment, toţi copiii din Argeş diagnosticaţi cu sindrom hemolitic uremic uremic au fost externaţi de la Spitalul Marie Curie. Ultimul care a plecat acasă a fost copilul din Mioveni, iar de atunci, la nivelul judeţului Argeş, nu a mai apărut nici un caz nou.  Referitor la sursele îmbolnăvirilor, ancheta Ministerului Sănătăţii este singura care poate corobora rezultatele analizelor la brânză, cu cele din coproculturile angajaţilor Lactate Brădet  depistaţi cu E.Coli şi cu probele prelevate de copiii cu SHU,”, a precizat Sorina Honţaru, şefa Direcţiei de Sănătate Publică Argeş.

Trei copii au murit. Încă niciun răspuns

Lanţul îmbolnăvirilor, pentru care nu s-a găsit încă o explicaţie clară, a început la sfârşitul lunii ianuarie, când primul copil din Argeş diagnosticat cu sindrom hemolitic uremic a fost transferat la Spitalul „Marie Curie” din Capitală. Alţi 14 micuţi cu aceleaşi probleme au ajuns în februarie la Bucureşti. Trei dintre bebeluşi cu SHU din Argeş au murit. Prima care s-a stins (pe 4 februarie) a fost Diana Oncescu, fetiţa în vârstă de un an din Topoloveni, diagnosticată cu sindrom hemolitic uremic. Ioana Şerban, în vârstă tot de an, din localitatea argeşeană Poiana Lacului, transferată a murit pe 15 februarie, iar o zi mai târziu, pe 16 februarie, s-a stins din viaţă, tot la spitalul „Marie Curie” din şi Maria Olărescu, fetiţa în vârstă de un an şi patru luni din Piteşti.

Premierul Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să clarifice situaţia alertei europene declanșate greşit de Italia în cazul brânzei româneşti. Autorităţile din peninsulă au anunţat iniţial că brânza de la Brădet care ar fi îmbolnăvit un bebeluş român în Italia era de oaie şi nu de vacă. „Nu putem accepta asemenea greşeli care afectează economia”, spune prim-ministrul Cioloș.

A fost o alertă greșit dată de autoritățile italiene, care – o dată ca au vorbit de laptele de oaie și nu de laptele de vacă și, mai mult, înțeleg că alerta a vizat exact produsele de la Brădet și nu altele. Comunicarea care a venit de la comisie a fost prea generală și am cerut clarificarea lucrurilor acestora. Eu am și transmis prin reprezentanța noastră la Bruxelles, către Comisia Europeană, că dacă aceste lucruri nu sunt clarificate, eu voi lua o poziție foarte clară, pentru că nu pot să accept astfel de erori care au impact asupra economiei agroalimentare românești – și știu foarte bine despre ce vorbesc”, spune Dacian Cioloș.

 


Categorii

1. DIVERSE, Agricultura/ Satul romanesc, Epidemii, gripa porcina, gripa aviara, e.coli, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “CAUZELE NESTIUTE (?) ALE SINDROMULUI HEMOLITIC UREMIC. Scandalul alertei “gresite” a Italiei cu privire la BRANZETURILE ROMÂNEȘTI sau de ce E.COLI de Franta e mai buna decat E.COLI de România

  1. Cu alte cuvinte au facut-o de oaie ca sa compromita ce-i romanesc.

  2. “ROMÂNII au dat NOTA 2 fermierilor Austrieci. Fermierii specialisti români au vizitat fermele din Austria: “Produc iaurt “aromatizat”, plin de chimicale la care-i spun “BIO” și pe care-l dau copiilor. Nici măcar adulții n-ar trebui să mănânce așa ceva”
    […]
    “În toate fermele vizitate ne-a surprins faptul că platforma betonată era foarte aproape de linia de procesare. La noi, cei de la Mediu ne spun că trebuie să avem o platformă betonată departe de zona de acces și departe de a influența orice activitatea umană și cu obligativitatea de a avea un canal de scurgere, într-un bazin.

    Aici nu am văzut așa ceva, ci mai mult decât atât, am văzut un canal care se formează și care se scurge într-un râu. Din acest punct de vedere sigur nu se respectau normele de mediu. Un bălegar pentru a putea fi administrat în siguranță pe pajiște trebuie să stea la fermentat cel puțin 6 luni dacă i se pune o substanță care să grăbească procesul de fermentare.

    Acolo se administrează foarte mult bălegar și singur nu cred că se respectă normele de mediu și nici cantitățile pentru că altfel nu ar avea cum să cosească pajiștea de 4-5 ori pe an”, își arată indignarea ilfoveanul.

    Președintele Asociației fermierilor cu automate de lapte a ținut să precizeze că, la recomandarea specialiștilor, în România, gunoiul de grajd se administrează odată la 4 ani, pe când în Austria gunoiul de grajd se administrează de fiecare dată când pajiștea se cosește, adică de 4-5 ori pe an.
    Laptele în Austria se colectează cu un furtun direct din tanc”
    […]

    Integral la sursa: http://www.fluierul.ro/mobile/article/indexDisplayArticleMobile.jsp?artid=677746

  3. Poate ar mai putea sa verifice si ce medicamente primesc vacile sau cat de rezistente la antibiotice sunt spefiile alea “benigne” de E-coli. Vecina noastra, de la care am luat la un moment dat lapte si-a cumparat o vaca, dar la un moment dat striga la poarta altui vecin care are experienta mai mare cu vacile. Cert e ca noi am banuit ca ii cere ajutorul cu privire la vaca ei, dar nu am incetat sa luam lapte de la ea, desi banuiam ca administreaza un medicament vacii si ar fi trebuit sa nu mai comercializeze laptele. Insa nu eram siguri. La cateva zile, sotul si mama mea s-au ales cu o exema pe fata, in jurul nasului, care apare cand beau orice fel de lapte. Asta s-a intamplat acum trei ani, dar cea mai mica urma de lapte ii face sa arate de parca tocmai ar fi iesit de la sauna. Cunosc o fosta agenta veterinara care amai prins colectarea laptelui in comunism cel putin si spune c bagau Moldamin ca sa nu se trice laptele pana veneau sa-l ridice. Dac cititi ce baga unii in lapte ca sa nu se careasca rapid, va cruciti

    “Pentru a-şi masca neglijenţa şi superficialitatea în aplicarea corectă a regulilor de igienă în mulgerea animalelor, unii producători caută să înşele vigilenţa şi buna-credinţă a consumatorului sau a procesatorului. Astfel, pentru a opri în mod brutal, din start, procesul de înmulţire a microbilor în lapte, producătorii vor adăuga în conţinutul acestuia o serie de substanţe conservante: apă oxigenată, acid salicylic (aspirină) şi salicilaţi, acid benzoic şi benzoaţi, formol, bicarbonat de potasiu, acid boric şi chiar antibiotce.

    Substanţele conservante distrug bateriile lactice, care transformă zaharurile din lapte în acid lactic. Bacteriile nelactice (numite proteolitice) din lapte, unele fiind chiar patogene, sunt afectate mai puţin. În plus, apar microbi nedoriţi (nelactici), printre care şi agentul patogen Stafilococcus enterotoxic, care, prin înmulţirea rapidă va provoca intoxicaţii grave consumatorilor.”

    http://www.revista-ferma.ro/articole-alimentatie/cum-depistam-laptele-falsificat.html

    Unii producători de lapte, cu scopul de a preîntâmpina sau de a masca acidifierea produsului, utilizează substanţe chimice care neutralizează reacţia acidă a acestuia. În acest scop, ei folosesc, în mod fraudulos, carbonat sau bicarbonat de sodiu şi chiar hidroxid de sodiu (sodă caustică), substanţe care produc bacterii şi toxine.

  4. Aceeasi sursa si la ultimul paragraf unde am uitat sa pun ghilimelele. Banuiesc ca atunci cand se consuma un astfel de lapte, mai ales de catre cei mici, se poate ajunge si la alergii la antibiotic sau mai stiu eu ce alte substante, care mai tarziu pot duce spre un soc anafilactic.

    In cazul asta insa, avand in vedere cat se codesc autoritatile sa dea si cea mai scurta explicatie coerenta, banuiesc ca totusi este vorba de o reactie la un vaccin.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare