Mina de aur CERTEJ, proiect de exploatare similar RMGC, bazat tot pe CIANURI: ELDORADO GOLD CORPORATION a primit ”unda verde”

4-09-2012 8 minute Sublinieri

UVERTURA PENTRU ROSIA MONTANA?

GUVERNUL SPUNE CA A AFLAT DIN PRESA; MINISTRUL MEDIULUI A CONCEDIAT SEFA AUTORITATII REGIONALE CARE A DAT AVIZUL

BASESCU, EMIRUL DIN QATAR SI AURUL DIN CERTEJ

Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

UPDATE. General Director al Deva Gold SA, Nicolae Stanca, a explicat, pentru EVZ, că procesul de avizare a proiectului minier a fost unul „greoi”. „Am primit avizele și din Ungaria. Mai aveam autorizația de construcție. În al doilea trimestru al anului 2015 estimăm să începem exploatarea”, a explicat Stanca. În opinia acestuia, statul avizează mult prea greu proiecte economice care ar putea dezvolta anumite zone și a adăugat că societatea se așteaptă la noi pierderi din cauza întârzierilor în ceea ce privește avizarea proiectului.

În emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul pe care îl are proiectul minier, asemănător cu cel de la Roșia Montană.

Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat în decembrie 2011 European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute de compania de stat Minvest Deva.

La Bursa newyorkeză acest aur ar fi cotat acum la peste 40 de milioane de euro. Din aceşti bani, statul român va încasa maxim 10.000.000 de dolari reprezentând redevenţa de 4% și participațiunea de 19,25 % cu care statul este acționar.

Investiția de la Certej se ridică la180 de milioane de euro și se va derula pe o perioadă de 15 ani generând aproximativ 700 de locuri de muncă. Dincolo de acest aspect, al investiției directe, trebuie ținut cont și de faptul că proiectul de la Certej va implica și o dezvoltare pe orizontală a economiei din zonă.

Eldorado Gold este un producător de vârf internațional, cu costuri de producție reduse care deține șapte exploatări miniere în funcțiune, două exploatări în construcție , patru proiecte în dezvoltare, un proiect de extindere și un program de explorare extins. Are proiecte în Turcia, China, Grecia, Brazilia și Romania. În 2012 compania preconizează o producție de aur de aproximativ 660.000 uncii la un cost cash de operare de 465$ / uncie. Societatea plătește dividende semestrial în funcție de unciile de aur vândute și prețul aurului realizat.

Ținând cont de experiența internațională, exploatările recente, marjele robuste și bilanțul solid, Eldorado urmează sa producă 1,7 milioane uncii de aur în 2016.

Ce înseamnă exploatarea minieră de la Certej

Zăcământ auro-argentifer epitermal exploatabil în carieră
Studiul de Fezabilitate este finalizat
Acordul de Mediu obținut
Se preconizează începerea producției în Trim II 2015
Previzionarea producției: 130.000 uncii Au/an si 660.000 uncii Ag/an la $400/uncie costuri de operare cash (net din produse secundare)

UPDATE Agenţia Regională de Mediu Timişoara a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, judeţul Hunedoara, iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri, a declarat, luni, directorul agenţiei, Gabriela Lambrino, potrivit Mediafax.


Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus luni demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara, care a aprobat, încă din 9 iulie, acordul de mediu pentru proiectul minier de la Certej (Hunedoara) al canadienilor de la Eldorado Gold Corporation.

Motivul este că directorul Agenţiei din Timişoara nu a informat autoritatea de mediu şi nici Ministerul Mediului în legătură cu emiterea aprobării pentru acest proiect, ministrul Plumb susţinând că abia azi a aflat, din presă, că proiectul Certej a primit acordul de mediu – prima exploatare a aurului pe scară largă pe bază de cianuri din România care a primit acordul de mediu.

„Azi am aflat (de acordul de mediu pentru proiectul Certej). Directoarea de la ARPM Timişoara nu a informat nici ministerul Mediului, nici Agenţia Naţională de Mediu. Agenţiile au personalitate juridică, dar trebuia să informeze ministerul de aprobarea acordului de mediu pentru proiectul Certej, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional”, a declarat pentru gândul Rovana Plumb.

Totodată, ministrul a dispus verificarea “de urgenţă” a acordului de mediu, acesta urmând să fie anulat dacă se constată că nu a fost emis în conformitate cu legea.

Aurul, extras pe bază de cianuri

Proiectul minier Certej are unele asemănări cu cel de la Roşia Montană, şi anume utilizarea cianurilor în procesul de obţinere a aurului. 

“Cele două proiecte au unele asemănări, dar unul este de suprafaţă şi unul este de adâncime. Vom prezenta într-o conferinţă care sunt asemănările şi deosebirile dintre cele două proiecte”, ne-a explicat ministrul Plumb.

Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care deţin 80% din Deva Gold SA, au primit încă din 9 iulie avizul de mediu pentru începerea exploatării de aur de la Certeju de Sus (Hunedoara). Informaţia apare într-un comunicat din 27 iulie pe site-ul companiei canadiene, dar şi pe site-ul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

Avizul de mediu este considerat de canadieni drept „ultima piatră de hotar” înainte de demararea proiectului minier.

„La 9 iulie 2012, acordul de mediu pentru Certej a fost aprobat de către Departamentul regional de mediu. Aceasta a fost ultima piatră de hotar majoră în procesul de autorizare de mediu pentru Certej. Activităţile de achiziţie a terenului continuă să progreseze în mod satisfăcător“, se arată pe site-ul companiei canadiene.

Luni, Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation au condamnat, într-un comunicat, emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România.

Proiectul minier ocupă o suprafaţă de 456 de hectare şi presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu – cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu -, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei, se arată în comunicatul ONG-urilor.

Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare, se mai arată în comunicat.

Seara zilei de 29 iulie 2012. La puțin timp după încheiarea votului de la referendum. Mai țineți minte cui a ținut, în mod special, Traian Băsescu să-i transmită salutări prin intermediul corespondentului Al-Jazeera la București? Emirului din Qatar, Hamad bin Khalifa al-Thani. Un personaj cu care președintele României are discuții telefonice în mod constant (detalii aici) și ale cărui interese directe (prin Qatar Holdings) în țara noastră sunt reprezentate de aurul de la Certej (jud. Hunedoara, la aproximativ 20 km. de Deva). Veselia cu care Traian Băsescu a transmis asigurările avea și o explicație, necunoscută publicului în acel moment: acordarea, la începutul lunii iulie, a acordului de mediu pentru exploatarea de la Certej.

Informația a devenit publică doar ieri, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declarându-se în necunoștință de cauză, invocând faptul că avizul nu a fost acordat direct de către minister, ci de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului (ARPM) Timișoara. Rovana Plumb a solicitat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului demiterea directorului de la Timișoara și un control al legalității procedurale de eliberare a documentului. O operațiune tardivă, cu șanse reduse de reușită și care, la o adică, va implica un proces juridic de durată.

Mai mult, avizul de mediu acordat proiectului de la Certej reprezintă un precedent periculos și pentru celelalte proiecte care prevăd exploatarea cu cianuri a aurului din România, inclusiv pentru proiectul de la Roșia Montană cu care cel din județul Hunedoara are mai multe asemănări. În ciuda declarațiilor făcute de ministrul Rovana Plumb și ale unor declarații ambigue ale liderilor USL, acordarea avizului pentru proiectul de la Certej arată că politica pe care actuala guvernare o aplică în domeniu nu diferă esențial de modelul colonialist promovat de fosta guvernare PDL (distrugerile, costurile și riscurile de mediu, sociale și de patrimoniu principale cad în sarcina statului român, iar profiturile majore se duc către băieții deștepți de pe Wall Street și din Qatar).

Deși i s-a solicitat în mod public, de mai multe ori, o poziție fermă și explicită în privința proiectelor miniere de exploatare cu cianuri a metalelor prețioase din România, precum și constituirea unei comisii de anchetă guvernamentale sau parlamentare care să investigheze toate proiectele din domeniu, Victor Ponta a refuzat să o facă.

***

Cifrele proiectului de la Certej*

80% din acțiunile companiei Deva Gold – sunt deținute de Eldorado Gold, o companie minieră listată la Bursa din Vancouver, care a preluat, în februarie 2012, pachetul majoritar de la European Goldfields; European Goldfields a fost înființată de același afacerist, Frank Timiș, care a pus și bazele RMGC de la Roșia Montană; Eldorado Gold operează proiecte de exploatare a aurului în Grecia, Turcia, China, Brazilia și România. În Grecia este implicat în controversatele proiecte de la Olympias, Stratoni și Skouries.

456,2 hectare – este suprafața proiectului, dintre acestea 187 hectare fiind păduri, 5,3 hectare terenuri arabile, 30,7 fânețe și 18,7 hectare zone locuite

62,8 hectare – suprafața viitoarei cariere

63,6 hectare – suprafața viitorului iaz de decantare

108,7 hectare – reprezintă suprafața din Situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munții Metaliferi peste care se suprapune amprenta proiectului minier

16 ani – durata anunțată a exploatării miniere

4 tone de aur și 20 de tone de argint – cantitatea estimată de metale prețioase pe care Eldorado Gold speră s-o extragă de la Certej

18,9% (prin Minvest Deva) – este participația statului român la profitul afacerii; care este profitul real al unor afaceri corporatiste este, însă, o problemă căreia nici măcar Fiscul american nu i-a dat de capăt

4% – este redevența (la ora actuală) pentru extragerea aurului și argintului; ar fi singurul profit sigur al statului român, restul fiind cifre speculative; o eventuală creștere a redevenței nu este sigur că s-ar aplica și proiectului de la Certej (în condițiile în care, în contractul de acordare a licenței este prevăzută vreo clauză în acest sens)

26.448 tone de cianură – ar urma să fie utilizate pe perioada exploatării

15.280 tone de sulfat de cupru – ar urma să fie utilizate pe perioada exploatării

29,583 milioane m3 de apă – luate din râul Mureș vor fi utilizate în proiect (influențînd întreg debitul, pânza freatică și mediul din aval)

0 (zero) garanții – conform unui document făcut public ieri de Asociațiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior și Re.Generation, ”nu există nicio prevedere concretă cu privire la garanțiile privind refacerea mediului în cazul unui accident. În afara nominalizării titularului de proiect drept răspunzător pentru accidentele produse, nu se specifică cum este evaluat prejudiciul creat, care este cuantumul despăgubirilor aferente și în ce mod este asigurat faptul că aceste considerații ar fi îndeplinite”.

Notă*: date extrase din documentația depusă la ARPM Timișoara de către asociațiile care se opun proiectului și date de pe site-urile oficiale ale proiectului

***

Dezastrul de la Certej – 89 de morți

89 de morți și 76 de răniți – reprezintă numărul victimelor accidentului din 30 octombrie 1971 ale accidentului de la Certej, când digul iazului de decantare a fost rupt; pentru a nu declara doliu național, autoritățile comuniste au anunțat doar 48 de victime, minimalizând efectele tragediei; un amănunt scos la iveală după 89 a fost faptul că trupurile scoase de sub haldele de nămol steril erau goale, hainele fiind arse de cianura din deșeuri; până la cutremurul din 1977, accidentul de la Certej a fost cea mai mare tragedie produsă în România după al doilea război mondial; până la ora actuală nu există nicio estimare oficială făcută publică legată de efectele dezastruoase ale tragediei asupra mediului.

După cercetările și audierile care au durat un an, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute, nimeni nefiind vreodată condamnat pentru moartea celor 89 de persoane.

 

Despre mina de la Certej si actionar, mai jos:

VoxPublica (Mihai Gotiu): Morminte de la Băsescu în Apuseni. Imagini cu proiectele aurului promovate de președinte. Și cine se află în spatele European Goldfields și Carpathian Gold

Că Traian Băsescu face lobby pentru proiectul RMGC de la Roșia Montană nu mai e o noutate. Astăzi, a fost în turneu publicitar la Roșia Montană. Cum am mai afirmat, iar Traian Băsescu a confirmat săptămâna trecută, Roșia Montană este, însă, doar proiectul-pilot pentru raderea zăcămintelor Apusenilor. Dacă despre Roșia Montană s-a scris și s-a vorbit suficient de mult în ultimii ani și, mai ales, în ultimele luni, despre celelalte două proiecte despre care Băsescu afirmă că vor urma Roșiei Montana, românii cunosc mai puține amănunte.

Conform lui Alexandru Pătruți, directorul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), cele două noi proiecte ar viza două exploatări în județul Hunedoara, la Certej (licență deținută de Deva Gold) și la Băița-Crăciunești (licență în avizare la ARNM, tot la Deva Gold). După cum am arătat ieri (detalii aici) pe site-ul oficial al ARNM nu se menționează însă de nicio licență de exploatare sau de explorare (premergătoare celei de exploatare) pentru Băița Crăciunești. În schimb, tot în județul Hunedoara, există o licență de explorare a aurului pentru Samax SRL Baia Mare, SRL controlat de Carpathian Gold. Să le luăm pe rând.

Deva Gold – European Goldfields, revine Frank Timiș

Deva Gold SA (cu sediul în Deva) este controlată, în proporție de peste 80% de Deva Gold Ltd (Barbados), companie la care, de asemenea, 80% din acțiuni aparțin European Goldfilds. European Goldfilds este, de fapt, sora Gabriel Resources, care deține 80% din RMGC. Nu doar că modul de ”dezvoltare” a afacerii este același (de la împărțirea procentelor la înființarea unor societăți cu același nume în paradisuri fiscale), dar cele două companii au și același părinte, Frank Timiș. Condamnat pentru trafic de droguri în Australia, Frank Timiș este, conform clasamentului ”Forbes International”, al doilea cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de euro (locul 1057 în lume).

Frank Timiș a înființat European Goldfields în anul 2000 și a listat-o la bursa din Toronto și apoi la cea din Londra (în 2004). European Goldfields a fost formată prin preluarea a unei părți importante din obiectivele Gabriel Resources din România (practic a splitat compania inițială în două), Gabriel rămânând cu Roșia Montană și Bucium (în județul Alba) și Băișoara (în județul Cluj), iar European Goldfields cu perimetrele din județele Hunedoara. Frank Timiș a deținut 30% din European Goldfields și a fost președinte al companiei până în 2007, când și-a redus participația și a renunțat la funcția de președinte pentru a se concentra pe o altă mare afacere din domeniu: African Minerals. Dacă el este, în continuare, deținătorul celor 20% din acțiunile Deva Gold Ltd, doar cocotierii din Barbados ar putea spune.

În România, European Goldfields deține licență de explorare pentru o suprafață de 534 km2 în județul Hunedoara (de 2,5 ori mai mare decât suprafața Bucureștiului). Astfel, conform informațiilor de pe propriul site, European Goldfields și-a extins vechea licență pe un perimetru de 338 km2 la vest de Certej (perimetru adiacent fostelor mine de lângă Brad), și pe o suprafață de 137 km2 lângă Deva, în zona depozitelor de aur și cupru de la Muncel-Vețel.

În cea mai avansată fază de avizare este proiectul de exploatare a aurului de la Certej. Localitatea este ”celebră” din cauza celui mai grav accident de muncă produs de o exploatare a aurului din România. Pe 30 octombrie 1971, o haldă de steril provenită de la exploatarea minieră s-a dizlocat și a ras localitatea. Autoritățile comuniste au păstrat tăcerea asupra proporțiilor dezastrului. Anchetele realizate, după anii 2000, de jurnaliștii de la ”Hunedoreanul” și ”Adevărul” au relevat un bilanț sinistru: 89 de morți într-un sfert de oră (povestea dezastrului de la Certej, aici). La acea dată a fost cea mai mare tragedie a României înregistrată pe timp de pace (eveniment ”bătut” apoi doar de cutremurul din 1977).

În imaginile de mai jos (sursa: www.egoldfields.com) puteți vedea craterele și haldele uriașe de steril care vor rezulta din exploatarea de la Certej (dacă va fi pornită).

(…)


Categorii

1. DIVERSE, Batalia pentru resurse, Razboiul impotriva Romaniei, ROSIA MONTANA, Tradatori si lichele

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “Mina de aur CERTEJ, proiect de exploatare similar RMGC, bazat tot pe CIANURI: ELDORADO GOLD CORPORATION a primit ”unda verde”

  1. “Azi am aflat (de acordul de mediu pentru proiectul Certej). Directoarea de la ARPM Timişoara nu a informat nici ministerul Mediului, nici Agenţia Naţională de Mediu. Agenţiile au personalitate juridică, dar trebuia să informeze ministerul de aprobarea acordului de mediu pentru proiectul Certej, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional”, a declarat pentru gândul Rovana Plumb.

    asta e o vrajeala proasta, ma intreb cum ar putea crede cineva in ipoteza asta, normal ca e foarte convenabil sa pui un nimeni sa dea avizele si dup-aia sa il concediezi… Autoritatile ne trateaza ca pe niste copii retardati.

  2. continua vanzarea…..

  3. Am impresia ca partea cu directoarea este o minciuna pentru a tine publicul departe de demersurile care se fac acum pe ultima 100 de metri,nu de alceva dar dupa vom afla ca sa dat pana la urma. Astia vor sa fim si noi dati oare? Cred ca da din moment ce multi parasesc tara penstru a slugari la straini.

  4. de acord cu doamna eugenia, jaful,distrugerea si vanzarea continua

  5. Totusi, pentru a restabili adevarul:

    http://www.cotidianul.ro/un-sef-pdl-ist-din-timisoara-a-dat-unda-verde-exploatarii-cu-cianuri-la-certej-193222/

    România este ţara tuturor posibilităţilor, mai ales în zonele în care PDL mai are oameni în puncte de decizie. Un şef regional de la Mediu trece peste minister şi dă undă verde unei exploatări cu cianuri.

    Semnal de alarmă din partea unor ONG-uri

    Trei ONG-uri – Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation – au transmis ziarului cotidianul.ro un semnal de alarmă privind iminenţa demarării unui proiect minier bazat pe exploatări cu cianuri. În documentul primit la redacţie se menţionează: „Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societăţii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România. Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România…”.

    Cum, de mai bine de un an de zile, cotidianul.ro a atras atenţia că „sunt probleme” la Certej, semnalul de alarmă tras de cele 3 ONG-uri ne-a readus în atenţie subiectul. Am aflat astfel că avizul de mediu a fost dat pe 2 iulie 2012 (când toată clasa politică şi media era conectată la blitzkrieg-ul schimbărilor de la Bucureşti).

    Ministrul Mediului cere verificări şi demisii la Timişoara

    Chiar în timp ce efectuam verificări la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara, Ministerul Mediului a remis un comunicat presei, din care cităm: „Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus, prin ordin, verificarea, în regim urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, judeţul Hunedoara, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Se va urmări verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce măsură s-au respectat toate prevederile legale”. De asemenea, în documentul MMP se mai precizează că ministrul de resort a cerut ANPM „demiterea directorului Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emitere acordului de mediu pentru acest proiect”.

    Acordul de mediu, dat de un membru PDL

    Director Coordonator la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara – persoana care a semnat acordul de mediu pentru Certej – este doamna Gabriela Lambrino, care ocupă această funcţie din 2008. Gabriela Lambrino este soţia fostului deputat PDL de Timiş (din legislatura 2004-2008), Radu Lambrino. Care a fost ulterior până la căderea guvernului Boc director de cabinet al ministrului Traian Igaş, fiind pentru o perioadă detaşat în funcţia de vicepreşedinte la Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti, deşi nu avea nicio tangenţă cu sportul. Dar aşa sunt regulile în „marea familie” a PDL. Şi soţul şi soţia trebuie să deţină funcţii de conducere.

    UPDATE: Tupeu PDL-ist: Gabriela Lambrino nu vrea să plece

    Gabriela Lambrino a declarat pentru Mediafax că avizul de mediu l-a dat legal şi că, atunci când s-a luat decizia, ar fi fost de faţă şi actuala consilieră a ministrului Rovana Plumb, Georgeta Barabaş. „Acel proiect nu avea de ce să ajungă la Agenţia Naţională de Mediu. A fost pus pe site la noi, nu am de ce să demisionez şi nici de ce să fiu demisă, nu am greşit cu nimic. Doamna ministru Rovana Plumb are competenţe să trimită Corpul de control…”, a declarat Gabriela Lambrino.

    Precedentele Gabrielei Lambrino

    Şefa de la Mediu din Timişoara este cunoscută şi prin alte aprobări dubioase. Site-ul pressalert.ro a informat în 2010 că Gabriela Lambrino a „legalizat tăierile ilegale de la Solventul” şi că „avizul dat de directoarea Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, pedelista Gabriela Lambrino, pentru parcul eolian Sfânta Elena s-a făcut în baza unui studiu ilegal”.

    Rămâne de văzut cum se va finaliza scandalul monstru din 2012 legat de exploatarea Certej, mai ales după ce Lambrino s-a contrat şi cu ministrul de resort.

  6. Pingback: Mihai Gotiu: Romania a ajuns colonie prin TRADARE DE TARA. Harta jafului securistic al resurselor Romaniei - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: Exploatarea aurifera cu cianuri de la Certej: s-ar fi demarat procedura de ANULARE a avizului de mediu - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Mircea Cosea despre semnificatia tradarilor lui Ponta pe tema procurorilor si a gazelor de sist: DE ACUM INAINTE NE PUTEM ASTEPTA LA ORICE. SUNTEM SI COLONIE POLITICA, NU DOAR ECONOMICA! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: Inca o uriasa ticalosie si tradare: GUVERNUL PONTA VREA SA DEMAREZE IN TROMBA EXPLOATAREA DE LA ROSIA MONTANA! Ministrul liberal DANIEL BARBU s-a inrolat si el sub flamura cianurii, a lasitatii si ipocriziei! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: sos halkidiki salvati rosia montana protest salonic
  11. Pingback: SOS HALKIDIKI. Miting la TESALONIC impotriva EXPLOATARILOR AURIFERE si SOLIDARIZARE cu protestatarii romani anti-RMGC - Recomandari
  12. Pingback: ”RESURSE SARACE”. Reportaj In Premiera (VIDEO+TRANSCRIPT) despre cum au ajuns pe mana SPIONILOR SI STRAINILOR INFORMATIILE CLASIFICATE DESPRE ZACAMINTELE IMPORTANTE ALE ROMANIEI. “Dam cupru, dam aur, dam tot, şi Romania o vindem la pachet”
  13. Pingback: Cum functioneaza LOBBY-ul Rosia Montana. COALITIA CORPORATIILOR AMERICANE si “DOMNIA LEGII” - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare