“CODRUL, FRATE CU STRAINUL” – reportaj “In Premiera” despre MAFIILE PERICULOASE CARE AU PUS STAPANIRE PE PADURILE ROMANESTI, DISTRUGAND MUNTI INTREGI. Tragediile din APUSENI si BORȘA: “Muntii vor fi goi, cum sa nu te doara sufletul? Parca intra un cutit la os. IN 2 ANI SE VA SFARSI CU TOT”

Vedeti si:

• Antena3: Reportaj În Premieră. Codrul, frate cu străinul

23 Martie 2014 – Reportaj de: Romana Puiuleţ si Andrei Ciurcanu

Echipa În Premieră a dezvăluit situaţia dramatică în care se află pădurile din ţara noastră. Companii şi fonduri de investiţii cumpără munţi întregi, în urma unor retrocedări ilegale.

Caracatiţa afacerilor cu păduri implică administraţiile locale, magistraţi şi factori de decizie din Capitală. De teamă că ilegalităţile vor fi descoperite, unele companii vând tot şi fug din ţară. Altele însă se pregătesc să cumpere suprafeţe uriaşe.

La Bacău, de exemplu, se negociază cu autorităţile locale achiziţionarea unei suprafete de padure de două ori mai mare decât suprafata Bucureştiului.

Sărăciţi de tăierile masive de lemn şi cu o industrie locală care se pregăteşte pentru faliment, Apuseniul s-a urnit iar moţii au ieşit în stradă, cerând statului, din nou, să înceteze cu nedreptăţile.

Munţii lor, din care ar trebui să beneficieze şi ei, sunt exploataţi la maximum de o companie din Austria, care de 9 ani are un statut privilegiat în România.

Aceştia taie ce vor, dar mai ales când vor, în timp ce oamenii locului sunt trataţi cu dispreţ, iar autorităţile, cele care ar trebui să le apere, se fac că nu observă nimic.

Aşa că moţii şi-au luat soarta în mâini, s-au răsculat şi i-au forţat pe austrieci să îşi ia utiliajele şi să plece din pădure. În urma lor a rămas însă un dezastru.

“Oamenii au venit în stradă pentru că nu mai pot trăi în acest fel! Nu mai pot trăi văzând ce se întâmplă în munţii noştri, cum pleacă pădurea la alţii!”, a strigat mulţimea prin vocea unui om.

O mare de cioate şi aşchii, mărginită de câţiva copaci care nu vor mai sta nici ei mult timp în picioare, asta este imaginea pe care au văzut-o moţii în munţii noştri după plecarea austriecilor, în timp ce ei nu au ce pune iarna în sobă.

În vocea lor se simte revolta după ce au aflat că firma din Austria, care rade Apusenii de câţiva ani, a mai primit un contract de la stat prin care i se permite să taie noi suprafeţe uriaşe de pădure.

Zvonul revoltei s-a răspândit atât de repede în pădure, încât, din ea, au ieşit toate maşinile austriecilor, care primiseră pesemne, ordinul să se predea.

Maşinile au părăsit localitatea în chiotele de bucurie ale moţilor. O mică victorie într-un război lung, şi cel mai probabil fără un final fericit, căci companiile acestea rezistă în România de mai bine de un deceniu.

Adam Crăciunescu spune că moţii nici nu merită foarte multă înţelegere din partea statului, pentru că vina este a lor.

O lege îi protejează însă pe moţi, care spune clar că familiile care locuiesc acolo pot cumpăra de la stat, pentru că la altitudinea aceea se poate trăi doar de urma lemnului. Însă, timp de un an de zile, niciun localnic nu a mai avut voie să taie niciun copac.

Prin toată pădurea se văd urmele utilajelor, nici copacii tineri nu sunt iertaţi, austriecii selectează lemnul, iar moţilor le rămân aşchii şi rămăşite putregăite.

“În şapte-opt ani voi avea şi eu un copil şi mă va întreba ce este aia pădure. Nu am ce să îi arăt! Dacă se va continua aşa în doi ani se va sfârşi cu tot”, a povestit cu disperare unul dintre moţi.

Acum 11 ani, compania austriacă a intrat la Gârda, a fost însă, unul dintre multele fronturi deschisă de ea în toată România. Guvernul Năstase a primit-o cu planglici, aplauze, dar mai ales multe speranţe. Compania promitea mii de locuri de muncă şi bani la buget.

Însă nimeni nu şi-a pus problema de ce compania fusese forţată să plece din propria ţară şi apoi din Cehia şi Polonia, din cauza modului agresiv în care sacrifica pădurile. Austriecii îi cunosc bine traseul, însă în România nu i-a gonit nimeni.

Mai sunt disponibile două contracte în Alba şi Sibiu, restul au expirat anul trecut, însă compania se descurcă bine şi fără ele. Firma şi-a creat un sistem atât de sofisticat de achiziţii în întreaga ţară, încât mare parte din lemnul de brad, tăiat la noi, ajunge la ea prin intermediari.

Pentru că pământurile patriei sunt foarte fertile, dar mai ales înfloritoare pentru afacerile austriecilor, aceştia au deschis două fabrici mari: la Sebeş şi Rădăuţi, unde prelucrează anual 2,5 milioane de metri cubi de lemn, iar expansiunea continuă. O fabrică nouă făcută în Covasna va mări capacitatea de prelucrare, iar producătorii autohtoni se tem că vor voi fi scoşi de pe piaţă.

“Aşa suntem noi românii făcuţi: să închidem firmele mici, pentru a trăi cei mari. Vor veni ani în care munţii vor fi goi, cum să nu te doară sufletul? Parcă intră un cuţit la os”, se gândesc cu disperare la viitor oamenii care trăiesc în Apuseni.

Se pare însă că nimeni nu îi mai ascultă, se uită cu regret la carnetele de moţi, cel care certifică faptul că are dreptul să cumpere lemn din pădurea statului. Acum este inutil! O schimbare dramatică de statut pentru o comunitate care de multe generaţii a păstrat această zonă şi s-a hrănit din ea.

O explicaţie halucinantă iese însă la iveală “Noi nu avem bani pentru a plăti campaniile electorale. Noi nu avem sute de mii de euro“, povesteşte un localnic.

Speranţe însă mai au, deşi lupta este inegală. Cei mari şi bogaţi fac regulile, iar ei se simt uitaţi.

“Eu am trăit în Africa şi nici acolo nu se întâmpla aşa ceva. Materia primă a unei naţiuni, aparţine întregii naţiuni, nu este proprietatea câtorva oameni”, spun cu durere românii ale căror fabrici au dat faliment, deşi se află la doi paşi de pădure.

Reprezentanţii Schweighofer au răspuns întrebărilor puse de jurnalişti, iar compania, aşa cum era de aşteptat, neagă acuzaţiile aduse de moţi şi spune că nu are cunoştinţă despre activităţi ilegale în Munţii Apuseni, pentru că ea achiziţionează lemn doar din surse legale.

*

Iar dacă aţi crezut că aţi văzut totul, vă înşelaţi. Companii străine duc negocieri intense pentru cea mai mare suprafaţă de pădure retrocedată după revoluţie. 43 de mii de hectare, valorând 3 sute de milioane de euro. Un business în care apar nume mari, inclusiv miniştri, plus alte personaje cu legături interesante pe la Bucureşti.

Afaceri monstruoase se nasc din corupţie şi haos legislativ. Aşa am ajuns să avem în România un alt stat, Borşa Maramureş. Acolo legea nu există, tăierile de pădure sunt controlate de o mafie atât de periculoasă, încât dacă te aventurezi pe acei munţi îţi pui viaţa în pericol.

Imagini rare şi şocante dintr-o zonă în care nu pare să fi călcat vreodată vreo autoritate.

La câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina, munţi întregi, care erau odată mândria judeţului şi a ţării, arată acum ca după un bombardament nuclear. De 9 ani, hoţii organizaţi în clanuri şi susţinuţi se spune, de nume şi companii celebre, taie pădurile României fără milă.

Interesele sunt atât de mari şi banii atât de mulţi, încât să te afli în zonă fără acordul celor care devastează, înseamnă să îţi pui viaţa în pericol. Şi nu sunt puţini cei care spun că au văzut moartea cu ochii.

Pe munţii din Borşa nu se încumetă foarte multă lume să urce. Oamenii au arme, se spune, alţii te alergă cu drujba dacă te-ai apropiat mai mult decât trebuie, aici nu există lege şi nici autorităţi care să o aplice.

Povestea a început în 2005, când 20 de mii de oameni din Borşa, constituiţi într-o asocieaţie revendicau şi primeau prin hotărâre judecătorească 17 mii de hectare de pădure pe munţii din împrejurimi. Romsilva şi administraţia locală nu au fost însă de acord cu modul în care a fost împărţită pădurea, aşa că au hotărât să fie distribuită altfel.

Aşa a ajuns proprietară pe 6 mii de hectare o asociaţie în spatele căreia se află un om, originar din Borşa şi binecunoscut autorităţilor locale, misteriosul miliardar român, Frank Timiş.

Acesta este implicat pe tot globul în busines-uri corupte, cu mine de aur şi de diamante şi cunoscut românilor din afacerea Roşia Montană. După el a început masacrul pe cele 17 mii de hectare de pământ, revendicate de oamenii locului.

“Cea mai puternică firmă este Holtz Industries, care a venit ca un cancer şi a fost plasat în mijlocul României, este factorul principal care a distrus economic ţara. Nu aţi distrus România destul? Vreţi să ajungem în situaţia în care să părăsim ţara“, povesteşte Matei Mihaly, preşedintele Asociaţiei Composesorală Borşa, după ce a fost ameninţat, i s-a dat foc casei şi i-a fost aruncat un cocktail molotov în maşină.

Autorităţile române se comportă însă ca şi cum interesele ţării sunt mai prejos decât cele ale străinilor, iar imaginile pe care le vedem în urma lor sunt dezolante. Mii de hectare de păduri sunt rase de pe faţa pământului, într-o ţară care se luptă să supravieţuiască, dar vinde tot străinilor.

S-a ajuns aici din cauza complicităţii conştiente sau nu, la acţiuni care ar trebui să tragă un semnal de alarmă. Haosul retrocedărilor şi legile vagi sau intenţionat formulate în favoarea unor grupuri de interese, le-au permis companiilor străine nu numai să exploateze pădurile noastre, dar să şi cumpere munţi întregi. Şi suntem singurii de pe continent care fac asta.

• Adevarul: FOTOGALERIE Proprietarii de păduri au cerut, într-un marş de protest, alocarea de bani europeni pentru conservarea mediului forestier

Protestul Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva faţă de lipsa alocării de fonduri europene de către Ministerul Agriculturi pentru sprijinirea celor care deţin păduri s-a încheiat la Universitate, după un marş de la Dealul Patriarhiei. Peste 400 de persoane au participat la protest.

Sâmbătă a avut loc, la Palatul Patriarhiei, Congresul Naţional al Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, încheiat cu marşul de protest, la care au participat şi reprezentanţi ai WWF România.

UE poate da bani, dar statul român nu-i vrea

Raluca Dan, specialist în politici publice la WWF România, a explicat că, din banii alocaţi României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Ministerul Agriculturii nu a alocat bani pentru plăţile compensatorii prin care proprietarii ar trebui să fie sprijiniţi să-şi conserve pădurile.

Aceste plăţi sunt prevăzute în Regulamentul european pentru dezvoltare rurală, în vigoare din decembrie 2013, însă fiecare stat membru poate alege ce măsuri finanţează din fondurile alocate din FEADR, a arătat Raluca Dan, precizând că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, aflat în dezbatere, nu prevede o alocare pentru aceste plăţi.

“Susţinem aceste plăţi pentru că vin în sprijinul proprietarilor să îşi îngrijească pădurile în aşa fel încât ecosistemul să nu fie degradat”, a mai spus Raluca Dan.

Doar două măsuri pentru sectorul forestier

Potrivit Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, în cadrul propunerilor de împărţire a celor 8 miliarde de euro din PNDR, pentru domeniul forestier sunt curpinse doar o măsură de împădurire a terenurilor agricole şi neagricole (alocare de 100 de milioane de euro) şi una de realizare de drumuri forestiere dar şi de accesibilizare a fermelor agricole (alocare de 200 de milioane de euro).

“Practic, din cei 8 miliarde de euro din PNDR, domeniul forestier are o alocaţie financiară de maximum 200 de milioane de euro (2,5%), în condiţiile în care agricultura beneficiază şi de plăţile directe pe suprafaţă prin FEADR în valoare de 10 miliarde de euro în exerciţiul financiar 2014 – 2020. Marginalizarea domeniului forestier în PNDR este o problemă acută”, arată federaţia.

Codrul, frate cu românul. Românul, duşmanul codrului

Potrivit forestierilor, în ultimii 20 de ani s-au tăiat ilegal 366.000 ha de pădure, cauzând prejudicii de 5 miliarde de euro.

Proprietarii de păduri mai spun că sute de mii de hectare teren forestier au fost înstrăinate în perioada 2006-2013 către fonduri de investiţii străine, iar unele tranzacţii au avut la bază retrocedări frauduloase, dând exemplu “vânzarea munţilor Puru, Galbenu, Petrimanu, obţinuţi cu acte false şi înstrăinaţi unor investitori din Austria”.

Totodată, proprietarii de păduri cer Ministerului Agriculturii şi celorlalte instituţii ale statului, pe lângă o alocare financiară echitabilă în viitorul PNDR pentru sectorul forestier, măsuri de sprijinire pentru prelucrarea masei lemnoase în România.

Federaţia a iniţiat o petiţie pentru salvarea pădurilor României, postată la adresa http://www.petitieonline.com/salvati_padurile_romaniei

• Economica.net: Doina Pană: implementarea unui sistem de supraveghere a traseului lemnului ar putea reduce hoţia

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană consideră că implementarea unui sistem de supraveghere a traseului lemnului ar putea reduce hoţia din domeniu cu 70%.

Implementarea unui sistem de supraveghere a traseului lemnului ar putea reduce hoţia cu 70%, a declarat, sâmbătă, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, la Congresul Naţional al Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, informează Agerpres.

Ministrul Doina pană nu a dorit să ofere detalii tehnice despre sistemul de supraveghere, dar a spus că acesta va permite urmărirea în timp real a traseului materiei lemnoase, din pădure şi până la depozit. De asemenea, ministrul a explicat că implementarea acestuia va fi aprobată prin intermediul unei hotărâri de guvern.

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, Nostra Silva, a organizat, sâmbătă, Congresul Naţional al Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România. Evenimentul s-a desfăşurat Palatul Patriarhiei, Aula Magna ‘Teoctist Patriarhul’.

Manifestarea este urmată de un marş de protest ‘Salvaţi pădurile României!‘ pe traseul Dealul Mitropoliei – Piaţa Unirii – Bulevardul I.C. Brătianu – Piaţa Universităţii

 

Vedeti si: