COMISIA EUROPEANA activeaza sanctiunea cea mai grava POLONIEI pentru propriile sale “legi ale justitiei”. Noul premier polonez: STATELE SUVERANE AU UN DREPT ABSOLUT DE A-SI REFORMA SISTEMELE JUDICIARE. Germania si Franta sustin CE

• Digi24: 

Decizie fără precedent. CE a activat Articolul 7 împotriva Poloniei, după reformele controversate în justiție

Comisia Europeană a activat miercuri, după luni de avertismente, Articolul 7, o procedură fără precedent împotriva Guvernului polonez, care a rămas surd la cererile acesteia vizând modificarea reformelor ei judiciare controversate, relatează AFP, preluată de News.ro. Pentru moment, prima măsură după activarea Articolului 7 se rezumă la un avertisment prin care se cere revizuirea în termen de trei luni a modificărilor legislative care au afectat statul de drept.

„Aplicarea literii de lege este esențială pentru statele cooperante. Nu e doar despre Polonia, ci despre cine suntem. Toate statele membre ar trebui să își rezolve aceste probleme. De aceea sperăm într-un dialog constructiv cu autoritățile din Polonia. Aplicarea acestei decizii este în interesul Poloniei, ai cetățenilor săi și ai Uniunii Europene.

Facem asta pentru Polonia și pentru cetățenii ei. Fiecare cetățean al UE are nevoie de independența justiției. Puterea UE și a pieței libere stă în egalitatea în fața legii. Judecătorii trebuie să fie capabili să lucreze independent de politică. Sistemele juridice care funcționează astfel fac statele mai puternice.

Știu cum vor încerca unii să facă din această decizie un atac asupra Poloniei. Dar cred că drept gardieni ai Comisiei, responsabilitatea noastră este să acționăm, dacă știm că sunt amenințate legile și independența statelor

CE a acționat în interesul Uniunii Europene. În cele din urmă, ce se va întâmpla în Polonia nu va fi decis la Bruxelles, oamenii din Polonia vor decide. Și au toată susținerea noastră. Este de o importanță existențială să rezolvăm aceste probleme. ”, a declarat Frans Timmermans.

„Am declarat în luna iulie că dacă vor fi adoptate legile împotriva Curții Supreme, va fi actrivat Articolul 7. Aceaste legi au fost adoptate. Gândiți-vă că jucați un joc de fotbal și are loc un penalty, un jucător îl accidentează pe altul, iar arbitrul nu dă cartonașul roșu, pentru că se gândește că va supăra pe cineva”, a mai adăugat Frans Timmermans, întrebat de un jurnalist ce s-a schimbat din luna iulie și până acum în privința Poloniei.

„Există acest mit propagat de politicienii polonezi: că nu e nicio problemă în Polonia cu aceste legi, cu excepția unui nebun de la Bruxelles, care nu vrea aceste legi. Noi suntem pregătiți pentru dialog și suntem dispuși să analizăm schimbări ale acestor legi”, a mai spus Timmermans.

---

Varşovia era convinsă că Bruxellesul nu va apela la „soluția nucleară”, cum este supranumit Articolul 7, și se va mulţumi să facă doar încă un bilanţ de etapă în reuniunea săptămânală, miercuri, pe tema „ameninţărilor sistematice” care apasă, apreciază ea, asupra independenţei justiţiei în Polonia.

Bruxellesul „probabil va activa” Articolul 7 al Tratatului UE, a declarat săptămâna trecută noul premier Mateusz Morawiecki, în marja unui summit european la Bruxelles, exprimându-şi dinainte regretul faţă de o măsură „nedreaptă” împotriva Poloniei.

Această procedură, care nu a mai fost utilizată vreodată până în prezent, este catalogată drept o „armă nucleară” între sancţiunile posibile ale UE, deoarece ea poate conduce, la finalul unei proceduri complexe, la o suspendare a drepturilor de vot în cadrul Consiliului Uniunii, instanţa din care fac parte cele 28 de state membre.

În prima sa fază, pe care ar putea să o lanseze Comisia miercuri, Articolul 7 permite să se „constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-o ţară membră, cu aprobarea necesară a 22 de state UE.

Însă eventuale sancţiuni – precum retragerea drepturilor de vot – pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al ţărilor europene (fără cel vizat).

„TREBUIE SĂ O FACEM!”

În contextul în care Ungaria a anunţat deja că se va opune, adoptarea efectivă a unor sancţiuni pare improbabilă. Bruxellesul contează însă pe greutatea simbolică a declanşării procedurii, care va permite implicarea tuturor statelor membre în dezbatere.

Potrivit ministrului francez al Afacerilor Europene Nathalie Loiseau, în lipsa unor angajamente de ultim moment ale Varşoviei „există o probabilitate puternică” ca Articolul 7 să fie declanşat miercuri.

„Trebuie să o facem, Franţa susţine total Comisia în acest demers”, a declarat ea.

Comisia, care dispune de asemenea de susţinerea Berlinului, a refuzat, în ultimele zile, să confirme că a luat vreo decizie.

„Nu vom rupe toate podurile cu Polonia”, s-a mulţumit să declare marţi preşedintele Jean-Claude Juncker.

„Nu ne aflăm în situaţie de război cu Polonia, suntem într-un demers dificil şi sper ca până la urmă să ajungem să ne apropiem”, a adăugat el.

Comisia are mai multe reforme în vizor, inclusiv cea a justiţiei constituţionale poloneze, adoptate în 2016, şi cele mai recente ale organizării jurisdicţiilor de drept comun, a Curţii Supreme şi Consiliului Naţional al Magistraturii.

În privinţa ultimelor două, un veto-surpriză al preşedintelui Andrzej Duda, care provine din Partidul Ordine şi Justiţie (PiS, conservator, la putere), a provocat speranţe.

Însă noile versiuni ale acestor texte nu au convins opoziţia şi organizaţiile societăţii civile poloneze, mobilizate în numele independenţei justiţiei.

„AMENINŢARE FINANCIARĂ”

Angajate în urmă cu peste un an, discuţiile tensionate între Bruxelles şi Varşovia nu par să dea vreun rezultat, Polonia apărându-şi libertatea de a asana o magistratură pe care o prezintă drept o „castă” coruptă.

„Sunt ferm convins că statele suverane – iar Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane – au un drept absolut de a-şi reforma sistemele judiciare”, a subliniat Morawiecki, rămas fidel liniei apărate înainte de el la şefia Guvernului polonez de către eurosceptica Beata Szydlo.

„Avem cu funcţionarii de la Bruxelles probleme de interpretare a ceea ce se întâmplă în Polonia, a reformelor noastre”, a declarat la rândul său, miercuri, şeful diplomaţiei poloneze Witold Waszczykowski.

În faţa acestei infexibilităţi, Comisia ameninţă de luni cu declanşarea Articolului 7, menit să fie mai descurajator decât procedura de infringement care vizează deja Varşovia – pe tema uneia dintre reformele sale judiciare şi din cauza refuzului ei de a aplica cote obligatorii de primire a refugiaţilor.

Deşi este conştientă că o suspendare a drepturilor de vot rămâne o ameninţare teoretică, UE are deja în vedere noi instrumente. Circulă ideea condiţionării accesului la fonduri structurale europene de respectarea valorilor şi deciziilor UE.

„O ţară care intră în derivă faţă de statul de drept nu poate în acelaşi timp să ceară Bruxellesului să o susţină cu fonduri de coeziune în valoare de miliarde de euro”, al căror principal beneficiar este Polonia, a avertizat ministrul francez Nathalie Loiseau.

Prima reacție a Poloniei la sancțiunea istorică impusă de Comisia Europeană

Polonia a „primit cu regret decizia politică, şi nu juridică” a Comisiei Europene de a declanşa o procedură fără precedent, care poate duce la sancţiuni dramatice contra Varşoviei, după ce aceasta a adoptat o serie de reforme controversate ale sistemului judiciar, relevă un comunicat al Ministerului de Externe polonez, citat de AFP, scrie Agerpres.

Această decizie „apasă inutil asupra relaţiilor noastre, ceea ce riscă să facă dificilă construcţia înţelegerii şi a încrederii reciproce între Varşovia şi Bruxelles”, menţionează comunicatul diplomaţiei poloneze, publicat la scurt timp după anunţul executivului comunitar.

Comisia Europeană a anunţat miercuri lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că executivul UE „nu a avut altă opţiune” decât declanşarea procedurii de activare a articolului 7. El a adăugat că Polonia are la dispoziţie trei luni pentru a pune în practică recomandările Comisiei Europene.

Într-o primă fază, precum cea declanşată miercuri de CE, articolul 7 permite „a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin 22 de ţări din UE. Eventualele sancţiuni, aşa cum este cazul retragerii dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară, care presupune un vot cu unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate).

În urmă cu zece zile, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene. Imediat ce a preluat puterea, în octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie din Polonia a întreprins reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană o ameninţare pentru statul de drept.

• Cotidianul:

Polonia, aproape de o decizie fără precedent

Disputa dintre Comisia Europeană și Polonia, pornită de la adoptarea legilor ce extind influența politică asupra Curții Supreme și a Consiliului Național al Magistraturii, se apropie de o premieră – activarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, care suspendă dreptul de vot în CE pentru statul acuzat de încălcarea valorilor fundamentale ale UE. Oficialii europeni au anunțat că acest lucru se va întâmpla pe 20 decembrie, iar președintele Franței și cancelarul Germaniei au dat mână liberă Comisiei. „Avem principii clare ale statului de drept și, dacă Comisia va considera necesar, Germania va sprijini procedura“, a spus cancelarul Angela Merkel.

La Consiliul European de săptămâna trecută, noul premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki, a încercat să-i convingă pe liderii europeni că legile justiției nu violează valorile democratice. În cele din urmă, Morawiecki a sugerat că încercarea sa a eșuat. „Sunt ferm convins că statele suverane – și Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane – au dreptul absolut de a-și reforma sistemul judiciar“, a spus Morawiecki. El a arătat că se bazează pe sprijinul altor state membre în disputa cu Bruxelles-ul, inclusiv pe o înțelegere cu Franța și Germania. „De la începerea acestei proceduri a Articolului 7 și până la finalizarea ei vom discuta cu siguranță de mai multe ori cu partenerii noștri.“

Procedura Articolului 7 presupune emiterea unui avertisment pentru încălcarea valorilor fundamentale, decizie votată cu majoritate calificată. Al doilea pas este ridicarea dreptului de vot al statului respectiv în Consiliul European, decizie ce necesită unanimitate. Or, premierul Ungariei a anunțat că se va opune unei asemenea măsuri.

Disputa dintre Polonia și Bruxelles, la fel ca și aducerea Poloniei, Ungariei și Cehiei în fața Curții Europene de Justiție pentru neacceptarea cotelor de imigranți, anunță, în viziunea presei britanice, o reconfigurare a UE post-Brexit. Ascensiunea naționaliștilor în Polonia, Ungaria, Cehia și Austria, imprevizibilele alegeri din Italia (unde populiștii au prim-planul), contrastează mult cu planul președintelui Franței de a crea un buget al zonei euro, un Minister de Finanțe și un Parlament al țărilor euro și cu planul Berlinului de a înființa un „FMI european“, încât soluția poate fi apariția unui „parteneriat continental“, așa cum era numit de unul dintre foștii consilieri ai lui Emmanuel Macron. Este vorba despre o formulă care va oficializa actuala stare de fapt – un nucleu dur al UE și o periferie. La periferie, cele patru libertăți ale UE (libertatea de circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și a forței de muncă) se vor aplica în funcție de interesele „centrului“.

Calin Marchevici: Miza legilor justiției în Est

Polonia este criticată, dar, până acum, nesancționată de UE pentru reformarea justiției. De ce dorește guvernul de la Varșovia să reformeze justiția? În primul rând, partidul lui Jaroslaw Kaczynski susține că justiția este organizată după formule nedemocratice. Judecătorii îi recrutează pe judecători, tot ei le atribuie poziții, îi promovează, îi trag la răspundere, totul în interiorul unei caste. În al doilea rând, mulți dintre judecători au legături cu fostul regim comunist, acuză guvernul. În Polonia, judecătorii nu sunt numiți de guvern și aprobați de Senat, precum în SUA. Ei formează un stat în stat, susține partidul lui Kaczynski. Da, Polonia nu are un sistem democratic atât de bine pus la punct precum cel anglo-american sau vest-european, iar reformarea justiției poate duce la abuzuri ale puterii executive asupra judecătorilor, însă opinia guvernanților este că reforma trebuie începută de undeva.

Și nu este vorba despre adoptarea unor „legi ale justiției“, precum cele din România. Șantierul polonez este uriaș, iar lucrările sunt avansate. Guvernul Kaczynski a început prin demiterea judecătorilor constituționali numiți în ultimele zile ale guvernării liberale, în 2015. A urmat o criză mare, avertizări de la Bruxelles, însă guvernul a mers mai departe. Ministrul Justiției a redobândit funcția de procuror general, așa cum prevedea legea înaintea guvernării liberale.

Justiția ca stat în stat

Comparativ cu „legile justiției“ din România, ceea ce se întâmplă acum în Polonia poate fi considerat un viraj către autoritarism, și asta chiar de către susținătorii români ai amintitelor legi. Dar nu este așa, scrie Pawel Dobrowolski, de la Enterprise Institute din Varșovia. „Democratizarea societăților semiperiferice implică riscuri. Deranjarea statu quo-ului duce la conflicte între elite și populație. Un conflict care, în lipsa unei economii puternice și a unor instituții puternice, poate duce la instabilitate și la un regim autoritar. Este însă un risc pe care trebuie să ni-l asumăm, dacă ne dorim o Polonie democratică și prosperă.“ Este un proces care presupune încercări și greșeli, totul în cadrul unui proces politic, nu juridic. „Să rămânem unde suntem nu este o opțiune. Progresul nostru economic și modernizarea instituțiilor sunt încetinite. Noi, în Polonia, fie vom încerca să energizăm modernizarea, prin încercări și greșeli, fie din semiperiferie vom deveni periferie“, scrie Dobrowolski.

Precedentul din Ungaria

„Legile justiției“ din Polonia pot părea un afront uriaș adus valorilor europene și euroatlantice, un act de inconștiență al puterii. Dar Polonia nu este prima! În 2011, când presa din România era preocupată, pe bună dreptate, de amendarea în spirit revanșard a Constituției Ungariei, iar presa occidentală și UE erau preocupate de soarta băncilor și marilor companii vestice din Ungaria, guvernul Viktor Orban trecea ușor prin parlament legi care îi eliminau din sistem pe judecătorii incomozi pe simplul criteriu al vârstei (pensionarea la 62 de ani, în loc de 70 de ani). Recent, guvernul de la Budapesta a propus o nouă reformă, în umbra celei poloneze: un sistem judiciar separat care să aibă în grijă administrația și în care să aibă acces nu doar judecătorii de profesie, pentru că jumătate din ei ar urma să fie numiți dintre funcționarii publici care au cel puțin zece ani de experiență în domeniu. Așadar, un soi de sistem paralel pentru contenciosul administrativ, în care cei loiali puterii primesc pâinea și cuțitul.

Fronda antisistem a cehilor

Cehii au ales la alegerile din octombrie ceea ce, după standardele MCV, ar fi un premier lipsit de integritate, corupt, lider al unui partid populist – Andrej Babis. În plus, Cehia a fost criticată anul acesta de Transparency International și de Grupul GRECO al Consiliului Europei pentru legislația anticorupție. Numai că, Cehia nu este supusă verificării MCV. Babis, al doilea cel mai bogat ceh, fiul unui diplomat comunist, este suspectat de colaborare cu poliția politică comunistă și că ar fi agent de influență al Rusiei (astfel a scris The Washington Post). Nu a câștigat alegerile doar datorită platformei sale populiste și trustului media pe care îl deține. El a fost, timp de peste trei ani, vicepremier și ministru de Finanțe, iar cehii l-au putut judeca după fapte, iar acum, Babis se pregătește să conducă un guvern minoritar, susținut de partide antisistem și de Partidul Comunist. Procurorii cehi l-au acuzat de fraudarea a două milioane de euro din fondurile europene, în urmă cu zece ani. I s-a ridicat imunitatea parlamentară exact înainte de alegeri. Însă Babis nu a fost arestat, a participat la alegeri și a câștigat. În Cehia nu există DNA și țara nu este supusă unui MCV.

Ce spune ambasadorul SUA

Care a fost reacția SUA la alegerea lui Babis? Ambasadorul SUA a fost schimbat cu puțin înainte de învestirea guvernului. În locul diplomatului Andrew Shapiro (căruia președintele ceh Milos Zeman i-a spus că ușa cabinetului său îi este închisă), administrația Trump a trimis la post un afacerist – Stephen B. King.

Acesta nu i-a acuzat nici pe Zeman, nici pe Babis pentru lacunele luptei anticorupție, pentru colaborarea cu fosta poliție politică. Dimpotrivă, s-a arătat gata să lucreze cu noul premier, mai ales că ambii au experiență în industria chimică, unde ar putea ieși afaceri frumoase, la fel și cu achiziționarea de elicoptere americane multirol UH-1Y.

DNA de Visegrad

În Polonia există un organ de luptă împotriva corupției – Biroul Central Anticorupție. Cine îl conduce? Este Ernest Bejda, un procuror de 44 de ani (fost adjunct al șefului BCA) care a ajuns aici după ce nu a reușit să fie ales în Parlament pe listele partidului de guvernare. Și în Cehia există un organ anticorupție, care face parte însă din Poliția Națională, subordonat ministrului de Interne, numit politic.

Ca și în cazul Poloniei, Cehia și Ungaria nu sunt supuse unui MCV, iar Comisia Europeană a ales să dea în judecată țările acestea nu pentru inițiative legislative privind justiția, ci pentru neacceptarea cotelor de imigranți. Adică pentru nimic. De ce? Însuși președintele Consiliului European a pus sub semnul îndoielii, înaintea Consiliului de iarnă de la finalul săptămânii trecute, acest sistem.

Concluzia nu poate fi decât că, după experiențele Trump și Brexit, Bruxellesul s-a temut să înceapă războiul mare cu Grupul de la Visegrad și a ales războaie mici, de fațadă. România este încă supusă unui MCV și nu face încă parte din acest Grup.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat că Bruxellesul va începe procedurile suspendării dreptului de vot al Poloniei în CE, din cauza legilor justiției. Procedura, inițiată pe fondul crizei politice din Germania, va dura mult, iar revenirea Angelei Merkel poate însemna și grăbirea unui compromis, căci Merkel, cu mari interese în Europa Centrală, nu a fost adepta antagonizării Poloniei.

„Legile justiției“ din Polonia

Au urmat cele cinci mari legi ale justiției.

1. Managerii tribunalelor sunt total subordonați ministrului Justiției (în vigoare din mai 2017).

2. Judecătorii stagiari sunt numiți direct de ministrul Justiției, iar Consiliul Național al Magistraturii din Polonia nu poate decât ridica obiecții. (O lege importantă, pentru că guvernul dorește eliminarea judecătorilor în vârstă).

3. Ministrul Justiției a dobândit dreptul de a numi președinții instanțelor inferioare, fără a mai cere opinia judecătorilor. Vârsta de pensionare a fost redusă la 60 de ani pentru judecătoare și 65 de ani pentru judecători. Ministrul, care este și procuror general, are putere discreționară în prelungirea activității celor care au atins pragul pensionării.

4. Judecătorii nu-și vor mai putea numi membrii în Consiliul Național al Magistraturii. Această instituție va fi împărțită în două camere: una a politicienilor, plus președintele Curții Supreme din Polonia, iar cealaltă a judecătorilor (numiți însă de Parlament). Camera politicienilor are drept de veto la numirea judecătorilor, veto de care camera judecătorilor poate trece doar dacă e susținută de președintele Curții Supreme.

5. Proiectul de lege privind Curtea Supremă prevede că toți judecătorii acestei instanțe își vor încheia mandatul la intrarea în vigoare a legii, iar noii magistrați vor fi aleși de noul Consiliu Național al Magistraturii, de la punctul 4. Legea prevede că judecătorii Curții Supreme ies la pensie la 65 de ani (vârsta actualei președinte a Curții). În Polonia, Curtea Supremă este instanța care validează alegerile parlamentare și prezidențiale și are dreptul de a emite opinii cu privire la proiectele de lege.

Ultimele două legi au fost cele mai criticate și atacate prin proteste de stradă organizate de opoziția liberală și ONG-uri. Președintele Andrzej Duda, care a candidat cu susținerea partidului lui Kaczynski, a recurs la o frondă, dar a propus amendamente minore, care au nemulțumit guvernele vestice și Comisia Europeană, au fost criticate de Comisia de la Veneția (care se va pronunța și pe legile românești), iar legile amendate au trecut de Seim. Urmează Senatul, iar apoi, promulgarea.

• Daniel Gheorghe:

Declanșarea de către birocrația nealeasă de la Bruxelles a procedurii de sancționare a Poloniei pe un pretext legat de justiție ascunde cu totul și cu totul alte chestiuni. Polonia este probabil cea mai puțin coruptă țară est-europeana și un model de stabilitate economică și morală.

În realitate aceste măsuri dure care implică și suspendarea dreptului de vot al Poloniei la nivelul de vârf al UE sunt rezultatul politicii demne a statului polonez care a respins ferm euro-federalismul și modelul corect politic asortat cu “multikulti” pe care o bună parte din liderii structurilor de la Bruxelles încearcă să îl impună la nivel comunitar în deplin dezacord cu valorile europene clasice pe baza cărora s-a fundamentat proiectul european.

Polonia plătește pentru asumarea fățișa a valorilor creștine și pentru patriotismul sincer afișat. Și că tot se vorbește de justiția din Polonia și de Bruxelles-ul acesta olimpian, putem si noi, ca români creștini și cu respect pentru lege, să întrebăm câți teroriști jihadisti au eliberat în ultimii ani instantele din Bruxelles pe motive aberante ori câte jafuri și tâlharii nerezolvate rămân reclamate pe la autoritățile din capitala UE, ori de ce în același mare oraș occidental pentru a face un inofensiv târg de Crăciun, ai nevoie de pază armată și de garduri de beton?