NEUTRALITATEA INTERNETULUI a luat sfarsit in SUA. Care este miza miscarii, ce implicatii pot exista?

• GoForIt: Decizie cu implicaţii majore: Neutralitatea internetului a fost eliminată în SUA

Federal Communications Commission (FCC) a votat pe 14 decembrie pentru a elimina regulile care asigurau neutralitatea internetului în SUA. Acesta este un principiu conform căruia toţi utilizatorii de internet trebuie trataţi în mod egal de către furnizorii de servicii de telecomunicaţii.

Măsura deschide calea spre aşa numitele „culoare rapide” pe internet, care pot fi accesate de către cei care plătesc mai mult. De exemplu, compania Comcast a dat semnale că este dispusă să primească bani de la Netflix pentru ca video-urile de pe platforma de streaming să ruleze în cele mai bune condiţii în reţeaua sa. Costurile suplimentare care vor fi consemnate de Netflix sau Amazon Prime Video vor fi pasate, inevitabil, clienţilor (inclusiv celor din România). Este posibil şi ca preţurile aplicaţiilor şi micro-tranzacţiilor din magazinele virtuale precum App Store sau Google Play să crească. 

Principiul neutralităţii internetului fusese întărit în 2015 în SUA prin noi reguli introduse de administraţia Obama. Conform susţinătorilor principiului, decizia FCC va favoriza marile companii şi va afecta inovaţia. Potrivit lor, un start-up care vine cu o idee genială s-ar putea să nu aibă fondurile necesare pentru a accesa un culoar rapid pe internet şi, astfel, să nu reuşească să se dezvolte.

• Digi24/ Laura Stefanut: Ce înseamnă că SUA a renunțat la neutralitatea internetului

Prin anularea din 14 decembrie a reglementărilor privind neutralitatea internetului se deschide calea către scenarii în care providerii de internet pot taxa  utilizatorii pentru accesarea unor pagini precum Facebook sau Instagram. Aceeași provideri vor putea bloca anumite pagini, anumite știri sau apeluri la proteste de pe rețelele de socializare, fără consecințe legale. Vor putea controla cât de rapid se încarcă o pagină de internet și vor putea forța companii să plătească pentru ca durata de încărcare să fie mai scurtă.

Pe scurt, li se oferă câtorva companii gigant puteri extraordinare care pot impacta masiv societatea din SUA în următorii ani. Totodată, se deschide calea pentru presiuni cu consecințe similare în Europa.

Ce s-a întâmplat mai exact în 14 decembrie?

Comisia Federală de Comunicații din SUA a decis anularea Titlului II de protecție a neutralității internetului, printr-un vot de 3 (republicani) la 2 (democrați). În 2015 fuseseră implementate câteva reglementări care întăreau neutralitatea, reglementări pentru care s-au dus lupte majore de peste un deceniu.

Reglementările defineau internetul ca utilitate publică (asemenea curentului electric, apei potabile, telefoniei mobile) și asigurau acces echitabil la acesta. Practic au fost șterse reguli care nu ar fi permis providerilor de internet să blocheze anumite pagini sau să ceară taxe pentru accesarea contentului. Miza era asigurarea internetului ca serviciu public la care să aibă acces toată lumea.

Argumentele aduse pentru anularea neutralității au fost cele susținute de administrația Trump, argumente care se bazează în mare parte pe ideea că reglementările dăunează pieței libere.

Problema este că piața a fost și va rămâne în mâna câtorva companii, un oligopol în care membrilor le este ușor să se înțeleagă între ei pentru a obține mai mulți bani de la cetățeni.  

Mai mult, se pare că principalii trei provideri de internet au investit peste jumătate de miliard de dolari în ultimii nouă ani pentru campanii împotriva neutralității internetului.

Dacă aceste companii vor profita în viitor de libertățile primite, pot avea consecințe majore dincolo de a crește costurile pentru cetățeni. Vor putea altera preferințele pentru vot, prin blocarea anumitor știri și siteuri. Vor putea impiedica apariția unor proteste mari, prin blocarea accesului la apeluri la protest pe rețele de socializare. Practic pot deveni foarte ușor un instrument politic foarte eficient și este clar pe cine vor favoriza.

În plus, creșterea costului va împinge la marginea societății grupurile deja vulnerabile.

Când vor intra în vigoare?

Anularea intră în vigoare în câteva săptămâni și deja s-au anunțat procese împotriva deciziei.

Mai mulți procurori generali, precum procurorul general al New York, democratul Eric T. Schneiderman, au anunțat că vor lansa procese pentru a bloca anularea. Anunțuri similare au venit de la organizații pentru protecția publicului și companii gigant—inclusiv Google și Facebook au declarat că iau în considerare deschiderea proceselor.

De partea cealaltă, președintele unui mare provider de internet a spus că nu va fi sfârșitul internetului așa cum îl știm azi și că serviciile acestora nu se vor modifica.

Cine a criticat renunțarea la neutralitate ?

În SUA au fost mai multe proteste recent pentru a împiedica votul de anulare. 18 procurori generali au cerut amânarea votului. Asociații ale Universităților din State au spus că măsura va afecta cercetarea și sistemul de învățământ. Companii precum Netflix, Google și Facebook au criticat dur decizia.

La nivel internațional, prim-ministrul canadian Justin Trudeau și-a exprimat la rândul lui îngrijorarea.

Cum poate anularea neutralității internetului afecta Europa?

Sunt deja semnale de alarmă că modificările din SUA vor deschide calea pentru mișcări similare în Europa.

UE a introdus în 2015 o serie de reguli menite să asigure acces echitabil la conținutul online, dar mulți au acuzat că acestea sunt prea slabe și relativ simplu de fentat. Și în Europa au izbucnit scandaluri și Portugalia chiar a fost dată exemplu negativ în campaniile pentru menținerea neutralității în SUA.

• Cotidianul/ Calin Marchevici: „Neutralitatea Internetului“, joc cu miză mare în SUA

Companiile furnizoare de Internet din SUA ar putea să încetinească accesul pe anumite site-uri, ar putea bloca accesul sau ar putea impune taxe suplimentare pentru asta, dacă Agenția Federală a Comunicațiilor (FCC) se pronunță în favoarea unui proiect de lege privind „neutralitatea Internetului“.

Votul din cadrul agenției federale, care urma să aibă loc pe 14 decembrie, va elimina această „neutralitate“, susțin majoritatea publicațiilor din SUA, câtă vreme agenția este una politică, dominată acum de republicanii favorabili modificării legislației. Subiectul acesta a stârnit polemici peste Ocean, între cei care susțin că neutralitatea Internetului (obligația furnizorului de a trata echitabil toate site-urile și informațiile) contribuie la menținerea egalității de șanse și cei care cred marile companii care domină piața sunt cele mai îndreptățite să administreze serviciile telecom. Cum președintele FCC, numit recent de Donald Trump, este un fost avocat al companiei Verizon, (unul din marii furnizori de Internet din SUA), majoritatea analiștilor considera că „neutralitatea Internetului“ își trăiește ultimele clipe.

Criticii noii legislații susțin că americanii vor deveni prizonierii unei noi forme de cenzură a Internetului impusă de marile companii (Verizon, Comcast, AT&T și Charter), fiecare în funcție de propriile interese, mai cu seamă că peste 90% din americani nu au acces decât la un singur asemenea furnizor. Dacă ținem cont și de încercarea AT&T de a prelua postul CNN, sunt justificate îngrijorările că vor fi favorizate anumite linii politice de către furnizorii de Internet. Cum poate afecta Europa o potențială decizie americană împotriva „neutralității internetului“? „Nu cred că mișcarea din SUA va fi urmată de restul lumii. Nu cred că lumea se mai uită acum la SUA ca la un far“, spune Dwayne Winseck, profesor la Universitatea Carleton din Canada, citat de Al Jazeera. Comisia Europeană arată că în țările UE este interzisă blocarea, limitarea sau discriminarea conținutului online, a aplicațiilor și serviciilor. Numai că, CE are autoritate limitată în statele membre, unde dictează autoritățile naționale de reglementare.

• Gheorghe Piperea: 

Marea Britanie are in pregatire o lege care va asimila cu redactorii de stiri gestionarii paginilor de socializare, proprietarii motoarelor de cautare si titularii ultra-magazinelor on-line, adica facebook, twitter, google, amazon, alibaba si ceilalti moguli IT. Astfel ca, pentru continutul periculos, ofensator si prejudiciabil pus on-line de utilizatori va raspunde si mogulul IT, inclusiv sub forma unor daune punitive. Ceea ce va duce la selectarea drastica a continutului pus on-line de orice utilizator.

Ceea ce va determina zeci sau poate sute de mii de noi job-uri de monitorizare si cenzura a tot ceea ce se pune pe net. Am spus “noi” job-uri, pentru ca treaba asta se face deja, mai ales in urma discutiilor despre fake-news-uri declansate in SUA, anul trecut, cu tinta Rusia si China si cu reverberatii in Germania si cu creatii originale romanesti de genul ministerului ong-ist al adevarului pe net, sustinut de presa noastra militarista si plina de acoperiti ai serviciilor secrete. Ce, nu stiati ca sunteti monitorizati? Nu stiati ca sunteti cenzurati? O sa va dati seama curand.

Initiativa UK nu e in totalitate gresita. Poate ca facebook nu va mai permite postarea si extensia incrementala a unor “productii” ca filmuletele cu recentul eveniment tragic de la metrou. Nu de alta, dar e plina lumea de dezaxati cu “profil” sau pagina de net, care au frenzi si care primesc share-uri si like-uri si care ar putea repeta gestul criminal. Macar pentru celebritate…

Intr-adevar nociva este, insa, initiativa americanilor de a desfiinta neutralitatea internetului, principiu de la originile internetului care obliga provider-ii de net sa trateze toata lumea la fel din punctul de vedere al vitezei si extensiei pe net. Companiile multi-miliardare din domeniu vor trata segregationist lumea, facand ca internetul sa aiba doua sau mai multe viteze. Chestia asta cu doua viteze e la moda, din cate observ. Dupa Europa cu doua viteze si internetul cu doua viteze va urma, probabil, un dublu standard in educatie si sanatate, in calitatea si durata vietii, chiar, una pentru bogati, cealalta pentru restul. Inca o data, bun venit in evul mediu.