De la fotbal la Dumnezeu: GEORGE OGARARU DESPRE VIATA CRESTINA, FAMILIE, LUPTA CU AVORTUL SI EXEMPLUL LUI MIHAI NESU

15-03-2012 3 minute Sublinieri


Sportul, în România, este un fenomen ce atrage mase. Iar fotbalul este supranumit “sportul rege”, tocmai pentru popularitatea de care se bucură. George Ogăraru ne-a vorbit despre adevăratele valori din viaţa unui fotbalist, poate atipic pentru domeniul în care s-a consacrat: familist convins, creştin practicant şi filantrop.

– Sunteţi un sportiv care a obţinut numeroase performanţe în fotbalul românesc şi internaţional. Ce sfaturi aveţi pentru tinerii ce visează la o carieră sportivă, în condiţiile în care presa de specialitate promovează mai mult non-valorile şi mondenităţile? Care sunt adevăratele valori ale vieţii lui George Ogăraru?

– George Ogăraru: Într-adevăr, pot afirma cu bucurie că am reuşit să ating un bun nivel profesional, deşi nu am fost jucător de fotbal cu calităţi ieşite din comun, însă cu ajutorul lui Dumnezeu am putut suplini, prin muncă, acestea.

A fi sportiv, în sine, reprezintă un mare avantaj, însă “pachetul” ce vine odată cu recunoaşterea publică poate fi greu de cărat. Într-un mediu în care tentaţiile aleargă după tine chiar şi la locul de muncă, trebuie să ai bine stabilit traseul încă de când ai plecat de acasă. Este adevărat că mass-media promovează non-valorile, însă observ că din ce în ce mai mulţi tineri se dau la o parte din calea acestui tip de informare. Am avut plăcuta surpriză ca de-a lungul carierei să întâlnesc sportivi de renume internaţional care îşi bazează viaţa pe valori puternice şi simplitate! Tinerii noştri să ştie că la acest nivel “se poartă” cultura, valorile, viaţa de familie, şi nu doar ceea ce ni se vinde în presa de specialitate; şi i-aş sfătui să vadă fotbalul ca pe o artă, nu mai mult. Celelalte vin de la sine, inclusiv banii. Valorile după care îmi ghidez viaţa sunt normale: credinţă, familie, cultură şi dragoste de ţară.

– Sunteţi, oarecum, atipic peisajului fotbalistic care ni se serveşte în ziare şi la televizor. Cum aţi reuşit ca tânăr, între atâtea tentaţii, să duceţi o viaţă decentă, cu o familie frumoasă, caracterizată simplu printr-o expresie: bunul-simţ?

– Nu din început am gândit ca azi! Am cunoscut o oarecare faimă la o vârstă sensibilă, 20 şi ceva de ani, moment în care nu îmi puneam întrebări existenţiale complexe. A rânduit Dumnezeu să îmi găsesc jumătatea repede şi bine, am devenit tată tânăr şi astfel ogararu-fius-a născut dorinţa de a construi ceva durabil. Odată cu transferul în Olanda a apărut necesitatea unei vieţi spirituale mai profunde. Deşi clubul la care am mers era de un nivel înalt şi m-a învăţat multe lucruri despre disciplină, responsabilitate, autocontrol, socializare, în afara clubului ne simţeam singuri, neintegraţi. În România locuisem mereu vizavi de biserică, iar acum nu găseam acest sprijin pe o rază de câteva sute de kilometri, fapt care a adus conştientizarea importanţei acestui lăcaş în viaţa omului, a noastră. Am primit sprijin din ţară, de la părintele duhovnic şi alţi preoţi şi monahi ce ne-au susţinut de la distanţă prin rugăciuni şi cărţi trimise, ne-am ţinut aproape familiile şi prietenii, şi astfel am reuşit să ne păstrăm echilibrul.Acum, în Elveţia, suntem foarte legaţi de comunitatea românilor din Lausanne, adunată în jurul preotului Adrian Diaconu. Cred că ducem o viaţă normală, eu, soţia mea şi copiii. Mergem la biserică, ne spovedim, citim, ne rugăm, postim, ne împărtăşim, ajutăm, ieşim la plimbare, ne întâlnim cu alţi români pe care i-am cunoscut aici: medici, profesori, arhitecţi. Este o comunitate de mare valoare. Nu facem ceva extraordinar, aşa cum aţi zis: lucruri de bun-simţ. Pentru mine, azi, fotbalul e un sport care nu te separă de Dumnezeu. Tentaţii sunt, dar tovărăşia cu ele se plăteşte, aşa că rezistăm, pentru iubirea lui Dumnezeu, pentru importanţa unităţii familiei şi a sănătăţii mentale şi sufleteşti a tuturor membrilor ei.

– Sunteţi vicepreşedinte al Asociaţiei “Pro Vita” şi promovaţi această organizaţie, în special peste hotare. Care este rolul acestei fundaţii şi cât de important este ajutorul oamenilor pentru respectiva comunitate?

– Tangenţa mea cu Asociaţia “Pro Vita” a început cu vânzarea de tricouri în folosul copiilor asistaţi de această asociaţie, condusă pe atunci de părintele Nicolae Tănase. Am făcut vizite la Valea Plopului, am ajutat cu ce-am putut, iar la reorganizarea făcută am devenit vicepreşedinte. Mă onorează această poziţie în “Pro Vita”, dar mă şi obligă. Rolul ei este să lupte contra avortului şi să ofere alternativă la avort: ajutorul pentru ţinerea sarcinii şi chiar preluarea mamei şi a copilului până îşi rezolvă problemele sociale cu care se confruntă şi care au condus-o la ideea de avort. Nevoile în “Pro Vita” sunt multe şi diversificate, numărul asistaţilor creşte mereu, aşa că se naşte nevoia găsirii de noi căi de a face ca asociaţia să meargă mai departe. De aceea am încercat să le vorbim şi celor din străinătate despre “Pro Vita”, şi am făcut bine, am găsit oameni dispuşi să sprijine.

nesu-ogararu– De curând a avut loc gala oficială a Fundaţiei “Mihai Neşu”, al cărei ambasador sunteţi. Vorbiţi-ne despre prietenia cu Mihai Neşu şi despre activitatea acestei fundaţii.

– Ne cunoaştem de vreo zece ani şi aş putea spune că am crescut împreună, că îmi este mai mult decât prieten şi că îl văd mai degrabă ca pe un frate. Mihai este un om cu suflet mare, cu o educaţie deosebită şi cu valori puternice, iar drept dovadă stau toţi oamenii care îi sunt alături şi se roagă pentru sănătatea lui în urma accidentului suferit anul trecut. Deosebit este faptul că în acest moment de grea încercare el s-a gândit să îi ajute pe cei ce sunt în situaţii asemănătoare lui şi nu beneficiază, în România, de condiţiile şi susţinerea necesară. Astfel a creat Fundaţia “Mihai Neşu” cu sediul în Olanda, având ca scop sprijinul persoanelor cu handicap din România. Faptul că dintr-un scaun electric, folosindu-şi doar inima şi capul, Mihai are dorinţa de a ajuta oameni atât prin intermediul fundaţiei, cât şi prin puterea exemplului personal, mă obligă să îmi pun întrebarea: Oare noi cei sănătoşi fizic putem face la fel?

George Ogăraru, scurtă biografie

George Ogăraru este un fotbalist român care a evoluat, de-a lungul timpului, la cluburi precum Steaua Bucureşti, Ajax Amsterdam (Olanda) sau FC Sion (Elveţia), bifând şi câteva selecţii la echipa naţională de fotbal a României. A câştigat o cupă şi două campionate de fotbal în România, două cupe şi două supercupe ale Olandei şi o cupă a Elveţiei şi a contribuit la ultima performanţă a selecţionatei ţării noastre: câştigarea grupei de calificare la Campionatul European de Fotbal din 2008. În plan extrasportiv, contribuie la activităţile întreprinse de Asociaţia “Pro Vita” (vicepreşedinte) şi de Fundaţia “Mihai Neşu” (ambasador). Este căsătorit cu Andreea şi au împreună trei copii: Eric Emanuel, Natalia Maria şi Sofia Elena.

fam ogararu


Categorii

Convertiri, Pagini Ortodoxe

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “De la fotbal la Dumnezeu: GEORGE OGARARU DESPRE VIATA CRESTINA, FAMILIE, LUPTA CU AVORTUL SI EXEMPLUL LUI MIHAI NESU

  1. Ce frumos! Un om adevarat. Ferice de mama sa!

    Doamne ajuta

  2. Foarte frumos. L-am indragit inca de acum cativa ani pe Ogararu. Il vazusem la TV cu un duhovnic batran la care se spovedea, de atunci mi-am dat seama ca e un om deosebit, in afara de faptul ca se citea pe chipul sau bunatatea. Si cand am auzit de ajutorul pentru Valea Strezii dat paintelui Tanase, l-am apreciat si mai mult; stiam ca e prietenul cel mai bun al lui Nesu, si el la randul sau un om cu inima mare. Dumnezeu sa ii binecuvanteze pe amandoi!

  3. Jos palaria!Cred ca de/prin Nesu(si nu numai)vom mai primi vesti in viitor…

  4. Cred că Bunul Dumnezeu are aleşii săi în toate domeniile şi activităţile omeneşti, în toate mediile de viaţă şi categoriile de vârstă, care-şi duc crucea mântuirii şi mărturiei, ca îdemn şi ca dovadă tuturor. Cine va putea spune că nu s-a putut trăi ortodoxeşte oriunde şi oricând, mai ales în ţară ortodoxă cu tadiţie de două milenii ?

    Frate George ce sfântă nobleţe ţi-a dăruit Domnul Hristos şi ce frumoasă mărturie este
    cununa familiei tale în unitate şi armonie ortodoxă.

    Totă dragostea, susţinerea şi preţuirea.

  5. Din zori de zi în miez de noapte
    Iisuse pururi ostenesc
    Să fiu întâiu’n tot şi-n tote
    Şi-n vrednicie să trăiesc.

    Din ani ai tinereţii mele,
    Muncind cinstit am adunat
    (Cât am putut), întotdeauna,
    Dar, milostenii n’am prea dat.

    Ce’am putut da, e’n ce-i în juru-mi.
    (În ce am strâns şi-am cheltuit),
    Dar să-mi dau truda’n milostenii,
    Celor săraci…, nu m-am grăbit.

    Şi’aş da, ( căci duhul mă îndeamnă)
    Şi simt că trebuie Iisus,
    Dar nu pot da, că…(n’am de unde),
    Că ce am eu…, nu mii de’ajuns

    Aş da, din ce nu-mi trebuieşte,
    Dar nici de’acolo nu pot da
    Că-n tot şi-n toate-i preţul trudei
    Şi-o parte din inima mea.

    Nu am, nici n’am avut vre’odată
    Belşugul ce mi l’am dorit,
    De’aceia nici de darul vieţii
    N-am fost şi nu sunt mulţumit,

    Căci vreau să am. (Să-mi prisosească).
    Să fiu şi eu ca cei ce au.
    Şi…,’aş milui pe toţi săracii,
    Dar…, să nu sărăcesc, când dau.

    Sunt ortdox, (socot eu), sincer.
    Trăisc din munca mea, cinstit.
    Dar simt că’n duhul rugăciunii
    Şi’n dragoste nu am sporit.

    Vreau să trăiesc ortodoxeşte
    Ca să mă bucur de ce-i sfânt,
    Dar inima nu mi se’nlaţă.
    O simt legată de pământ,

    Şi un glas lăuntric î-mi tot spune,
    Că-n ce vreau eu şi-n ce iubesc,
    Nu e comoara Ta cerească
    Ci “Raiu” nostru, pământesc.

    .
    .

    .

  6. George te felicitam pentru TOT CE AI FACUT,FACI, SI VEI MAI FACE din Mila DOMNULUI!

  7. Felicitari….dovada de un mare om.echilibrat.sensibil si cuun suflet mare.sa iti dea Dumnezeu sanatete,tie si familiei tale,pentru tot ceea ce faci ….esti un exemplu ca se poate daca vrei….bvcu stima andrei HQ

  8. Pingback: George Ogararu si “tabara” de copii de la Valea Screzii. “Am simtit ca trebuie sa ne intoarcem acasa. Asa ne-a dictat inima” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: MIHAI COADA despre luptele duhovnicesti ale unui actor credincios si razboiul impotriva poporului roman: “NU SFATUIESC PE NICIUN TANAR SA DEA LA TEATRU” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: CONVERTITI CONTEMPORANI LA ORTODOXIE marturisesc despre intoarcerea lor "ACASA": "Ortodoxia e o trezire" - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Interviu impresionant cu MIHAI NESU. “Credeam ca sunt indestructibil. Acum stiu altceva; Am constatat asa, ca pe o revelatie, ca traim complicat”. DESPRE ZVONURILE DE RETRAGERE LA MANASTIRE: “Aici, la români, dacă te duci duminica la b
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare