Amenință că vor interzice întrunirile familiale mari. Dacă amenințările repetate de a închide membrii familiei pentru că au îndrăzneala de a-și dori să-și petreacă timpul împreună, dacă starea constantă de incertitudine și incapacitatea de a planifica ceva încep să te dărâme, acesta este scopul! Acesta este chiar scopul acestei campanii – să te slăbească pe tine și puterea ta mentală. De ce fac asta? Pentru că pot.
“Acum trebuie să mergem să ne uităm în familii pentru a-i găsi pe acei oameni care ar putea fi bolnavi și să-i îndepărtam și să-i izolăm într-un mod sigur și demn”, a spus Ryan pe 22 martie. Carlson a găsit această „amenințare” de rău augur.
„Doar ca sa știi, venim la tine acasă, ii vom lua pe copii „izolându-i într-o manieră sigură și demnă”, orice înseamnă asta”, a tradus el. Reporterul Fox a observat că aceasta nu este genul de declarație pe care oficialii „o aruncă” în timpul ședințelor de presă și, în mod normal, astfel de „amenințări” de a-i lua pe copii ar putea „declanșa violența”. Cu toate acestea, mass-media a tratat declarația lui Ryan ca și cum nu ar fi „mare lucru”.
”Vă spun că vom ajunge să ne obișnuim să fim numiți ”extremă dreapta” și să fim insultați de politicienii progresiști și de liderii instituțiilor când vom încerca să protejăm integritatea familiilor noastre și drepturile noastre ca părinți, drepturi care sunt anterioare apariției statului. Anul trecut, la Budapesta, am intervievat un cuplu, oameni care au fost educați în anii 1950-1960. Mi-au spus că propaganda de atunci era concepută pentru ca oricui era credincios și păstra traditiile să-i fie rușine de religia lui și de el însuși. Vedem că asta se întâmplă acum în Spania (…). Sunt lucruri ce vin direct din manualul comunist, totul în numele progresului”, scrie Rod Dreher pentru American Conservative. ”Iar dacă te împotrivești și îți aperi familia, esti denunțat ca ”extremă dreapta” și propagator al urii. Și contul Twitter îți este suspendat”.
Dacă separarea și trauma sunt făcute în numele „progresului”, și dacă părinții mai sunt și „gay”, adică noii „sfinți” ai panteonului corectitudinii politice, atunci separarea este bună. Uitați ce tați iubitori, cum își expun ei în public, triumfal, bebelușul. Ce contează că acest „bebeluș” a fost practic cumpărat de la o femeie? Ce contează traumele suferite de acest bebeluș? Mai că ne vine să credem că cei doi tați sunt în stare să îl și… alăpteze. Știrea e atât de perfid scrisă, că ar putea să ne ceară să credem și asta.
Va veni vremea să ne dorim să ieșim și să ne ridicăm din patul durerii, pentru o cauză nobilă, și nu vom mai avea putere. Va veni vremea să dorim să dăm răspunsul nostru, dar nu ne va mai întreba nimeni. Va veni vremea în care, neputincioși, ne vom ruga cu lacrimi pentru binele copiilor noștri și vom implora ajutorul divin. Și vom spune: Doamne, fac tot ce îmi ceri! Și vom vrea să fi făcut. Și vom vrea să ne audă. Va veni vremea când vom regreta că ne-am rupt din rădăcina neamului nostru, că nu ținem seama de îndemnul părinților noștri.
România Liberă: Iulian Capsali: Interviu cu Horațiu „Harry” Miheț, apărătorul pro bono al creștinilor persecutați în SUA Unde se poate ajunge atunci când familia devine ținta predilectă a activiștilor globaliști? Într-un interviu exclusiv pentru „România liberă”, Harry Mihet, avocat american de …
Prin urmare, participarea la referendum, în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018, este un act de mărturisire a credinţei în iubirea lui Dumnezeu pentru familie, un act de maximă responsabilitate pentru viitorul poporului român, precum şi un examen de maturitate spirituală pentru a alege între valori permanente şi ideologii efemere.
După ce am acceptat pasivi (sau mai degrabă ignoranți) ratificarea Convenției de la Istanbul în țara noastră (2016), care oferă baza teoretică pentru asemenea reeducări, și după ce legile 174 și 178/2018 au fost adoptate fără măcar să aflăm de existența lor, cel puțin în al doisprezecelea ceas să arătăm că suntem responsabili față de copiii noștri printr-o atitudine fermă la Referendumul pentru familie. Să amintim succint că acest demers urmărește definirea termenilor de „soți” ca „bărbat și femeie” în definiția constituțională a căsătoriei, eliminând posibilitatea interpretării căsătoriei în favoarea ideologiei LGBT – cu tot ce am văzut că implică acest lucru.
“Vă îndemn, ca mărturisire publică de credinţă, să participaţi, pe 7 octombrie, la Referendumul pentru modificarea articolului 48, alineatul 1, din Constituţie. Este prima dată în istoria ţării când 3 milioane de oameni se gândesc că ar trebui modificat articolul din Constituţie privitor la căsătorie.
Dumnezeu, la 100 de ani de la Unire, ne cere să facem istorie. Şi putem face istorie mărturisind valorile în care credem: Familie, Biserică, Credinţă! Cine lipseşte, înseamnă că împărtăşeşte alte valori. Avem deci ocazia, pe 7 octombrie, să mărturisim valorile în care credem, cu nobleţe şi cu foarte multă demnitate.”
Aşa cum comuniştii nu ar fi ajuns niciodată la putere în România decât cocoţaţi pe tancurile sovietice, nici ei nu vor avea niciodată şansa de a-şi impune politica distrugătoare de neam, familie, valori creştine decât pe căi oculte, obligatoriu cu masivă susţinere mediatică şi politico-financiară. E un adevăr care-i doare, de aceea se văicăresc atât de tare. Dincolo de spoiala europeană, îşi dau acum pe faţă arama fariseismului, perorând precum înaintaşii lor de acum două milenii: „Dar mulţimea aceasta, care nu cunoaşte Legea, este blestemată!” (Ioan 7, 49). Iar strategia lor este una perversă de-a dreptul: „Noi ne poziţionăm împotriva referendumului şi spunem că opţiunea noastră este aceea de a nu merge la vot. Prin urmare, toţi cei care nu vor merge la vot sunt de acord cu noi”. Sesizaţi viclenia acestui sofism ieftin? Când nu poţi câştiga într-o înfruntare cinstită, apelezi la trucuri comuniste. Doar tovarăşii bolşevici mai aveau obiceiul să vorbească în numele poporului, fără ca poporul să aibă şansa de a-şi spune, în fapt, opinia.
Atunci mi-a venit în minte gândul: oare nu dovedim că avem aceeași credință și că suntem uniți tocmai în momentele când ne apărăm valorile și când nu-i lăsăm pe alții să ne pervertească sufletul, mintea și viața? Iar un mare test care va răspunde la aceste întrebări, cred că va fi tocmai Referendumulpentru definirea familiei tradiționale, naturale și normale, așa cum a lăsat-o Dumnezeu și așa cum ne arată și firea noastră că este și trebuie să fie.
Care este scopul revoluției sexuale, al pornografiei generalizate, al căsătoriei homosexuale etc.? Care sunt consecinţele politice ale revoluției sexuale?
Consecința politică este un nou totalitarism. Cei care vor să conducă oamenii au pus la cale un plan viclean. Ei oferă „libertatea” în sfera sexuală, ceea ce nu înseamnă altceva decât „libertatea” de a te autodistruge, în schimbul impunerii unui nivel uluitor de supraveghere și control din partea statului şi a marilor corporații, precum şi a unor entităţi nonguvernamentale precum universitățile. Revoluția sexuală vine în „ajutorul” statului conducând la eliminarea sau slăbirea totală a celei mai puternice instituţii care rezistă statului, adică familia, şi a asociațiilor constituite la nivel local, care depind de soliditatea familiilor. Prin urmare, individul depravat sexual se aliază cu statul împotriva dușmanului comun: familia.
Posturile mainstream, cum ar fi BBC, ca și marile universtități, tind să împingă conservatorismul la periferia dezbaterilor și a gândirii, sau chiar să presupună că a fost înfrânt și nici măcar nu mai există. Aceasta este o strategie mult mai subtilă decât cenzura, iar pentru că este mai puțin scandaloasă este mult mai eficientă. Dar indivizii fără putere, nu jurnaliștii și profesorii universitari, ci învățătorii și asistentele care lucrează în sectorul de stat trebuie să fie foarte atenți la ceea ce spun sau își vor pierde locurile de muncă, ceea ce înseamnă represiune. În zilele noastre avem șomaj în loc de Gulag. Fără îndoială că este într-un fel o îmbunătățire, deoarece lipsa unui loc de muncă este mai puțin dură decât o închisoare fără doar și poate, dar tot reușește să le țină gurile oamenilor închise. Iar oamenii nu protestează față de acest fapt.
Ziarul Lumina: Referendumul pentru căsătorie, un exercițiu de unire De câțiva ani, avocata Ana-Corina Săcrieru, membru fondator al Platformei Civice de drepturi și libertăți ÎMPREUNĂ, pledează pentru împlinirea inițiativei celor trei milioane de români care au cerut, în 2015, clarificarea …
Cu vreo doi ani în urmă, producea o mare emoție cazul unui cuplu de români emigrați în Norvegia, căruia autoritatea locală dedicată (Barnevernet) i-a interzis să-și mai crească copiii, argumentând că nu ar avea ”competențele parentale” necesare. Limbajul este esențial, căci el conține un mod de gândire și, totodată, include in nuce un mod de operare. Or, strategia educațională de mai sus își propune ca obiectiv central să ”reducă deficitul de competențe parentale semnalat la nivelul societății românești” (Art. 47).
Așadar, odată reconfirmată constituționalitatea legii de organizare a referendumului, a devenit o evidență faptul că – indiferent câți ani au trecut, câte tergiversări, blocări, sesizări neîntemeiate sau inadmisibile au făcut USR, PNL sau președintele – inițiativa cetățenească a milioane de români a ajuns acum la momentul promulgării legii de organizare a referendumului.
De la primul paragraf până la ultimul, acest document programatic seamănă izbitor cu Planul Vyshinsky impus României după al Doilea Război Mondial de ideologia sovietică cu sprijinul propagandei comuniste și a tancurilor sovietice. Se pare că astăzi, Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025 este impusă de Think-tank -urile ateiste cu sprijinul propagandei progresiste care caută terenul potrivit (vulnerabilitățile românești) pentru a face noi experimente sociale.
Decizia CJUE nu este o decizie privitoare la recunoasterea sau instituirea mariajelor gay in legislatia interna, ci o decizie care obliga statul national românesc sa recunoasca, in cadrul dreptului la libera circulatie, mariajele gay incheiate de cetateni români sau din cadrul UE cu persoane din alt stat. Totusi, chiar si asa, statul national are libertatea de a NU recunoaste mariajele gay incheiate in alte state in afara dreptului la libera circulatie;
Așadar, NU familia, ci căsătoria face obiectul proiectului de lege care va sta la baza Referendumului pentru Căsătorie. Prin avizul constituțional dat de CCR în iulie 2016, se arată în mod expres că „prin înlocuirea sintagmei între soți cu un bărbat și o femeie, se realizează doar o precizare în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului”.
In grădiniţe şi în şcoli, copiii sînt îndemnaţi să nu decidă pripit între fustiţă şi pantalonaşi. Să îşi asculte sinele şi abia apoi să decidă ce sînt: fetiţă sau băieţel, transexiţă sau transexiţel. Culturile şi naţiunile au fost date la repopulat. Stăpînii lumii, Cancelari germani, Miniştri britanici şi francezi, Comisari europeni, cheamă cu braţele deschise migranţii ce ne vor lua locul. Căci noi ne stingem, statistic şi moral. Ne abolim din prea multă plăcere şi plictis de viaţă. Noua deviză şi poruncă: un copil în minus, un iPad şi o vacanţă thailandeză în plus. Dar conştiinţa? A fost decuplată de la tuburi cu mult înaintea lui Alfie Evans.
Stiripentruviata: IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei: „Paștele este sărbătoarea Bisericii, a familiei și a unității noastre naționale. Considerăm urgent să întreprindem acțiuni reale în sprijinul familiei, a realității de care depinde viitorul și dezvoltarea poporului nostru” (…) Iubiți părinți, frați și surori, …
Trebuie să menționăm aici că Președintele României s-a exprimat și se exprimă împotriva revizuirii constituționale și împotriva organizării referendumului. Dacă amânările Parlamentului au fost resimțite în societatea civilă din România ca fiind urmarea enormei presiuni externe exercitate prin toate canalele, acum, în schimb, Președintele României este hotărât să blocheze organizarea referendumului prin orice mijloace. Ne exprimăm astfel preocuparea și îngrijorarea pentru poziția Președintelui, considerăm că împărtășirea de către domnia sa a discursului cinic și disprețuitor al activiștilor anticreștini și antidemocratici ai ideologiei de gen este inacceptabilă, profund antidemocratică și părtinitoare.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că nu crede că există un motiv de grabă în organizarea unui referendum pentru redefinirea familiei. “Luna mai e o lună frumoasă, nu ştiu dacă şi pentru referendum. (…) Nu cred că e niciun motiv de grabă”, a adăugat Iohannis.
“Sfânta Scriptură ne spune lucrul esenţial în ceea ce priveşte viaţa. (…) Referitor la Domnul Iisus Hristos ne spune că El este viaţa. (…) Mai mult, ştim că avortul, din moment ce suprimă o viaţă, este crimă, crimă calificată. (…) Prin Moise, Domnul a dat cele zece porunci. În porunca a şasea, Domnul Dumnezeu ne spune aşa: să nu ucizi! (…) S-a constatat îmbătrânirea României, şi nu numai a României, ci a întregii lumi creştine. Toate familiile noastre tinere ar trebui să aibă câte trei copilaşi. Măcar câte trei copilaşi. Unul pentru tata, unul pentru mama şi celălalt pentru biserică şi pentru ţară”, a spus, în faţa participanţilor, Andrei Andreicuţ.
Familia, în această interpretare, este o „închisoare” a omului, o limitare a libertăţii sale originare, familia trebuie deci abolită. Familia este celula care reproduce morala naturală elementară, dar şi pe cea creştină, deci trebuie deconstruită, refuzată. Copilul trebuie livrat statului, educaţiei dictate de acesta, educaţie ideologică, realizată împotriva familiei. Acestea nu sunt lucruri abstracte, ci purul adevăr, ceva ce a devenit loc comun, experienţă cotidiană în statele din Occident. Introducerea educaţiei sexuale în anii ‘70 ai secolului trecut a pregătit îndelung terenul pentru revoluţia sexuală de astăzi. Obiectivul îl reprezintă copiii, reeducarea lor, ruperea de morala familială, de religie. Avem exemplul clar în ceea ce deja am aflat cu privire la Barnervernet, o poliţie a statului menită să reeduce părinţii şi copiii, să facă ca şi cum copiii ar fi ai statului, doar temporar „concesionaţi” familiei.
Conform acestei ideologii, sexul ființei umane, ca bărbat sau femeie, nu are importanță pentru personalitatea sa, dar este prezentat ca „dictatura naturii“ față de libera alegere a omului, o dictatură de care el trebuie să se elibereze. Această ideologie care, prin ratificarea Convenției, ar deveni o lege de drept constrângătoare pentru cetățenii bulgari, neagă un adevăr fundamental biblic: “Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie”(Geneza 1:27).
Patriarhul Bulgariei a luat atitudine, arătând clar că “sub pretextul protejării femeilor si copiilor” (Conventia de la Istanbul are drept titlu combaterea violentei), aceste dispoziții despart noțiunea de gen de sexul biologic, ideologia de gen fiind “străină de limbajul si mentalitatea tării”. La noi insă, tocmai faptul ca a devenit obligatorie prin normativizarea ei – adică aducerea ei in norma juridica – începe sa ne transforme viețile: nu mai avem voie sa spunem ce gândim despre ce credem noi că este genul, nu mai avem voie sa păstrăm cultura si mentalitatea tării, nu mai avem voie să ne împotrivim in absolut niciun fel acestei ideologii pentru că deja sunt instruite si autoritățile publice in sensul sancțiunilor care urmează a ne fi aplicate. Avem cunoștință de toate acestea? Înțelegem implicațiile lor asupra vieților noastre?
Toți stăpânii noștri s-au plâns de noi și-au încercat să ne inoculeze îndoială și rușine pentru ceea ce suntem. Asta fac și acum. Eu n-o să-i ajut. Nu-i ajuta nici tu. Dacă nu pentru noi, măcar pentru cei care vin după. Se nasc copii minunați în România. Istoria – tot istoria – ne-a arătat că ideile și dezastrele au o capacitate extraordinară de a cataliza solidarizarea oamenilor. Ne rămâne să gândim sau să așteptăm cutremurul.
Falsa Europă este utopică şi tiranică. Campionii falsei Europe sunt vrăjiţi de superstiţia progresului inevitabil. Cred că Istoria este de partea lor, iar această credinţă îi face aroganţi şi dispreţuitori, incapabili să mai recunoască defectele lumii la care pun umărul, o lume în care nu mai există naţiuni şi culturi. În plus, aceştia ignoră adevăratul izvor al virtuţilor umane pe care le preţuiesc – la fel ca şi noi. Ei ignoră sau chiar resping rădăcinile creştine ale Europei. Şi sunt extrem de atenţi să nu-i ofenseze pe musulmani, despre care îşi închipuie că vor adopta cu bucurie perspectiva lor seculară şi multiculturală. Năpădită de prejudecăţi, superstiţie şi ignoranţă şi orbită de viziunea înfumurată şi plină de sine a unui viitor utopic, falsa Europă înăbuşă în mod automat orice dezacord. Ceea ce se face, desigur, în numele libertăţii şi toleranţei.
In jurul acestei doctrine se contureaza, de fapt, o politie a familiei, o institutie de stat paralela familiei si parintilor care isi aroga autoritatea de a urmari indeaproape viata de familie si ce se intimpla in familie. Pretextul e bunastarea copiilor dar deja stim bine unde duce pretextul acesta. In Norvegia duce la confiscarea anuala a mii de copii de catre Barnevernet de la parintii lor biologici care sunt redistribuiti altor familii ori plasati in familii sociale. E vorba, de fapt, de o redistribuire demografica facuta de stat. Statul isi aroga autoritatea de a ne spune cum sa ne crestem copiii, ce putem discuta in familie, ce le putem da sa manince, ne priveste cu suspiciune, se interpune intre parinti si copii, ne spune ce inseamna a fi un parinte bun.
recent a fost emis un Raport al Agentiei Britanice Wilton Park care cere reinterpretarea Bibliei pentru a o face compatibila cu ideologia revolutiei sexuale si homosexualitatea si predarea unor perspective pro-homosexuale la orele de religie in scoli si biserica dar mai ales in seminariile de teologie.
Îl mărturisesc pe Domnul Iisus Hristos şi pe Maica Domnului şi cei care fac parte din Coaliţia pentru Familie şi care insistă să fie trecut în Constituţie faptul că familia este formată dintr-un bărbat şi o femeie şi din copilaşii lor. Fără a fi inchizitoriali şi a le vrea răul altora, care doresc să aleagă un alt mod de trai, Dumnezeu ne dă libertate absolută, dar cei care fac parte din Coaliţia pentru Familie pledează pentru normalitate.
In plina propaganda anti-Coalitie pentru Familie, tema declinului demografic este ignorata strategic. Mai mult decat atat, semnalele de alarma sunt directionate, explicit, spre tema familiei si necesitatii incurajarii natalitatii prin politici destinate tinerelor familii. O observatie critica, totusi. E inadmisibila ideea elaborarii unor politici destinate doar tinerelor familii din ”clasa de mijloc”. Politicile trebuie concepute spre incurajarea tuturor.
Astăzi, un nou mod de a privi lucrurile se insinuează în vieţile noastre. Şi în cultura noastră de zi cu zi, în modul nostru cotidian de a fi. Este vorba despre noile reguli, acceptate de oameni mai uşor decât acum 70 de ani, ba chiar dorite de mulţi dintre semenii noştri. Noile reguli se instituie, mai întâi, prin schimbarea sensului cuvintelor. Uitaţi‑vă, bunăoară, la aceste cuvinte: familie, patrie, iubire, Dumnezeu. Ce tip de realităţi defineau aceste cuvinte până adineaori, în istoria recentă, şi ce mai definesc ele acum?
Așa cum am mai relatat, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) se află pendinte o cauză (R.F. c. Germaniei) a cărei miză este alterarea reglementărilor privind filiația, pentru a servi două persoane de același sex care „au copii”. O altă cauză, de asemenea pendinte, oferă o nouă ocazie de a se folosi pretinse argumente anti-discriminare spre avansul unei agende sinistre anti-familie, manifestă, de data aceasta, sub forma ipocritului „drept de a avea copii” – inclusiv pentru aceia care, din motive ce țin de construcția biologică a cuplului, nu pot avea unul.
