DECESELE ÎN EXCES DIN NOIEMBRIE – DECEMBRIE 2020: un subiect ocolit. Peste 40.000 de morți evitabile NON-COVID din probabila cauză a ACCESULUI RESTRÂNS la spitale și îngrijire medicală

Hotnews:
Președintele INS: În noiembrie și decembrie 2020 s-au înregistrat cele mai multe decese de la al Doilea Război Mondial încoace

”În 2020 a avut loc o creștere explozivă a numărului de decese în raport cu 2019, excedentul fiind de peste 36.000. În noiembrie și decembrie 2020 s-au înregistrat unele din cele mai mari valori lunare de la al Doilea Război Mondial încoace”, a spus marți Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică în cadrul unei conferințe online. Un alt lucru de semnalat, a mai adăugat șeful Statisticii, este că în noiembrie 2020 s-a înregistrat una dintre cele mai mari diferențe dintre numărul de decese și cel al nașterilor din România. Numărul deceselor a fost de peste 36.000 iar nașterile au depășit cu puțin 16.000. Acesta e un factor foarte important care va duce în scurt timp la diminuarea populației rezidente a țării, a precizat Andrei.

Potrivit acestuia, creșterile cele mai mari ale cauzelor care au dus la deces le avem la bolile aparatului respirator. În 2020, acestea s-au dublat față de 2019. Datele pe România trebuie judecate în context european, pentru a nu avea o imagine deformată a ceea ce s-a întâmplat în evoluția demografică, a mai spus șeful INS.

Potrivit datelor INS, recent publicată, numărul deceselor înregistrate în luna decembrie 2020 a fost de 36116 (19377 bărbați și 16739 femei), cu 1347 decese (661 bărbați și 686 femei) mai multe decât în luna noiembrie 2020. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna decembrie 2020, a fost de 85 copii, în creştere cu 1 faţă de luna noiembrie 2020.

Numărul deceselor din primele 11 luni ale anului trecut a fost mai mare cu peste 23.000 de persoane față de perioada similară din anul anterior, arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică. Începând din luna iunie 2020, în fiecare lună numărul deceselor a fost mai ridicat decât în 2019. Iar în noiembrie 2020, diferența a fost foarte mare. Practic, numărul deceselor înregistrate în luna noiembrie 2020 a fost de 34.769 de români, față de puțin peste 20.000 în noiembrie 2019.

E drept, trebuie să ținem cont de faptul că înregistrările statistice ale fenomenelor demografice înregistrează un decalaj de la o lună la alta, din cauza faptului că există fenomene demografice produse în ultimele 4-5 zile ale lunii curente, care se înregistrează preponderent în luna următoare. De asemenea, fenomenul de mortalitate înregistrează o evoluție sezonieră, fiind mai accentuat în lunile de iarnă și înregistrând cele mai mici valori în lunile iulie, august, septembrie.

În luna noiembrie 2020, peste două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (14950 decese, reprezentând 43,0% din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 9026 decese, reprezentând 26,0%, la persoanele de 70-79 ani) şi 6490 decese (18,7%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (48 decese), 0-4 ani (95 decese) și 20-29 ani (104 decese).

***

Jurnalul:

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine însă din rândul bolnavilor cronici, care nu au mai avut acces la servicii medicale în spitalele rechiziționate și transformate în unități suport-COVID, al oamenilor infectați, dar prea speriați ca să mai meargă în spitalele-focare, dar și al pacienților declarați „vindecați” de COVID, dar care nu au mai fost primiți în spitale non-COVID, deși au rămas cu sechele grave și aveau nevoie de îngrijire medicală. Multe alte decese, care ar putea fi evitate, vor fi înregistrate și în acest an, avertizează medicii, dacă decidenții vor continua să împartă spitalele în „COVID” și „non-COVID”.

În contextul actual, dat de al treilea val de îmbolnăviri, presiunea asupra sistemului medical trebuie distribuită uniform, iar împărțirea spitalelor în „COVID” și „non-COVID” nu are nicio rațiune, spun mai mulți medici cunoscuți din țară, care au lansat au inițiat petiția online „STOP discriminării pacienților! STOP împărțirii spitalelor în COVID/NON-COVID”. 

„Este inacceptabil să existe spitale goale și, în același timp, spitale supraaglomerate. Trebuie implicat tot personalul medical în efortul de tratare a tuturor pacienților fără discriminare, altfel ne putem aștepta la multe decese evitabile. Niciun pacient nu poate fi neglijat, indiferent ce problemă de sănătate are. Nicio patologie nu a dispărut odată cu apariția COVID-19. În plus, medicii români sunt obligați să trateze pacienți COVID în afara competențelor oferite prin avizul de practică. Se impune o OUG de lărgire a competențelor, este inacceptabil ca medicii români să fie obligați la malpraxis și apoi să fie trași la răspundere de același stat român indiferent. Pacienți și medici deopotrivă suntem supuși riscurilor”, se arată în petiție.

„Fiecare are dreptul la îngrijiri medicale”

La transmiterea comunitară accentuată care există în prezent, este aproape imposibil să mai poți împărți spitalele în Covid și non-Covid, arată dr. Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina din București, cel mai mare spital pentru cronici din Capitală. 

„Este un non sens medical, o isterie, o abordare complet greșită a conduitei terapeutice, care nu aduce niciun beneficiu, dimpotrivă, se creează multă dezordine, haos, discriminare a pacienților, plimbări și transferuri inutile interspitalicești. De fapt, se vor produce decese evitabile și se vor suprasolicita aceleași cadre medicale”,spune dr. Zarafin, avertizând că virusul vă trăi mulți ani printre noi și„fiecare pacient are dreptul la îngrijiri medicale, are dreptul la viață”. 

„Sunt mii și mii de oameni care nu au mai avut acces la spitale, care au fost amânați, s-au pierdut vieți. Este o aberație să crezi că poți face această delimitare și deja se știe asta, toată lumea a înțeles. Nu s-au terminat bolile de când a apărut COVID-19”, spune dr. Laura Zarafin, medic ATI.

300 de medici din toată țara au semnat petiția, într-o singură zi. 

Ambulatoriile, depășite

Mulți dintre semnatarii petiției și-au argumentat decizia spunând că au murit oameni din cauza modului în care au fost gestionate resursele din Sănătate.

„Pacienții mei cu patologie cronică suferă enorm de un an încoace, iar eu, ca medic de ambulatoriu, sunt de multe ori depășită ca și posibilități de terapie, nemaiputând să îi ajut în formele severe de boală, astfel că i-am pierdut pe mulți dintre ei”, scrie o doctoriță din București. „De la începutul pandemiei, am văzut și văd în continuare (din păcate) prea mulți pacienți – și în special pe cei cu boli cronice – care nu pot merge în spitale să se trateze!! În acest an care tocmai a trecut am pierdut și încă pierdem vieți care pot fi salvate. Îmi doresc din suflet să putem schimba ceva pentru binele pacienților și pentru binele nostru, al tuturor”, spune un alt semnatar al petiției.

„Practic, nu există niciun argument în favoarea acestei împărțiri. Nici medical, nici etic, nici economic, nici politic” și „Nepăsarea guvernanților privind sănătatea fizică și psihică a poporului român poate fi calificată drept genocid”, sunt alte două argumente aduse de medicii-semnatari.

Deși nu este specializat în boli infecțioase sau pulmonare, Spitalul Colentina din Capitală, un spital multidisciplinar cu peste 400 de paturi, este de aproape un an transformat în unitate suport-COVID și funcționează cu mai puțin de 20% din capacitate. 

Inițiatorii petiției solicită:

• Desființarea împărțirii spitalelor în „COVID/non-COVID”.
• Toate unitățile sanitare (spitale/policlinici etc.) să-și organizeze circuite funcționale adaptate infrastructurii proprii, verificate și avizate de DSP.
• Toate unitățile cu paturi ar trebui să aibă compartimente/saloane COVID, iar transferul pacienților dintr-o unitate în alta să se facă doar atunci când competența spitalului este depășită.
• Numărul paturilor disponibile pentru pacienții cu COVID-19 în toate spitalele din țară, fie că sunt pentru pacienți care au doar COVID-19, fie că sunt rezervate pacienților cu alte patologii dar care sunt și SARS-CoV-2 pozitivi, ar trebui centralizat, cunoscut în orice moment și transmis în timp real prin COSU serviciilor de ambulanță.

Mortalitatea în exces în 2020: 42.000 de decese

Mai multe țări au înregistrat în 2020 o mortalitate în exces semnificativă, însă România este una dintre cele afectate. Luna trecută, cercetătorul Octavian Jurma a făcut o scurtă analiză comparativă 2020 / 2019, legat de numărul deceselor înregistrate lunar în România. Datele evidențiază faptul că, practic, doar în a doua jumătate a anului 2020 în România s-au pierdut cu peste 42.000 de vieți mai multe față de aceeași perioadă a anului 2019. Potrivit cercetătorului, doar o treime sunt morți confirmate din cauza bolii COVID-19: „Diferența de 2/3 sunt fie cazuri de COVID-19 neconfirmate, fie decese colaterale datorate pandemiei (oameni speriați să meargă la spital, spitale închise din cauza focarelor, accident în spital)”.

***

Răzvan Bibire/ Desteptarea:

Interzicerea accesului în spitale a omorât de două ori mai mulți oameni decât COVIDUL

În încercarea de a-i proteja pe români de COVID, autoritățile au transformat spitalele în fortărețe în care n-au mai avut acces bolnavii care sufereau de boli cronice. Rezultatul a fost că anul trecut s-a înregistrat un număr record de decese în județul Bacău, dar dintre acestea, morții de COVID sunt doar o infimă parte.

Pe românește, ca să fie clar: pe lângă faptul că numărul de decedați din județ a înregistrat un adevărat record al ultimilor ani, doar unul din trei morți suplimentari au fost răpuși de COVID. Cu alte cuvinte, numărul record al deceselor NU este cauzat de COVID, ci, cel mai probabil, de faptul că bolnavii nu au mai căpătat tratamentul necesar din cauza închiderii unităților medicale.

Decembrie 2020: cel mai mare număr de decese

Luna decembrie a anului 2020 a fost a doua din an în care s-au înregistrat peste 1.000 de decese în județ și luna în care s-a înregistrat numărul cel mai mare de decese lunare. Dacă în 2019, în județul Bacău se înregistrau 6-700 de decese lunare, în 2020 numărul deceselor a ajuns la 7-800, cu o creștere agresivă în ultimele trei luni: 900-1000. Anul trecut s-au inregistat 9.826 de decese la nivel de județ față de 8.718, în 2019. Doar în 2018 s-au mai înregistrat peste 9000 de decese (9.134), din 2015 încoace numărul deceselor a fost de 8.500-8.600.

O dinamică interesantă

Dar anul 2020 nu a evoluat liniar. Între ianuarie și mai, numărul lunar al deceselor a fost mai mic decât în perioada similară din 2019. Este logic: oamenii s-au protejat mai bine, s-au izolat, a fost lockdownul care a ținut lumea în case, infecții mai puține, șanse mai reduse de accident. Din iunie, însă, numărul lunar al deceselor a început să depășească cifrele din 2019. Până în decembrie, când diferența a ajuns la 351.

Diferențe

Unii ar putea spune că au fost decese mai multe deoarece a intervenit COVID. Au fost, într-adevăr decese de COVID, dar numărul acestora este mult sub numărul de morți suplimentari. Dacă în 2020 au fost cu 1.108 morți mai mulți decât în 2019, numai 508 au fost declarat oficial decedați de COVID. Restul de 600 nu știm din ce cauze au murit. Așadar avem 600 de decese suplimentare care nu sunt cauzate nici de pandemie, nici de o altă molima, accidente, foamete și așa mai departe. Rămâne să presupunem că este vorba despre bolnavii care nu au mai primit tratamentul necesar.

2 din 3

După cum spuneam, din luna iunie 2020, numărul deceselor începe să depășească nivelele din anul 2019. Astfel, între 1 iunie și 31 decembrie, au murit la nivelul județului 6.158 de persoane, față de 4.756 în aceeași perioadă a anului 2019. Dar numai 455 au fost declarați morți de COVID, ceea ce înseamnă că, în perioada cea mai dificilă, sunt 1.402 decese inexplicabile. Iar în luna decembrie 2020, avem, din 351 de decese suplimentare față de decembrie 2019 doar 117 decese declarate de COVD. Alte 234 de decese nu sunt explicate. Dacă segmentăm astfel datele, rezultă clar că doar 1 din trei decedați suplimentar au murit de COVID. Restul de 2 din 3 au fost uciși de modul în care autoritățile au acționat, în încercarea de a bloca transmiterea virusului.

***

Romania TV:

Mai mulţi specialişti de la Spitalul Colentina, la un pas să demisioneze: Oamenii nu pot fi constrânşi să rămână!

Mai mulţi specialişti de la Spitalul Colentina, la un pas să demisioneze. Mai mult decât atât, se plâng că pacienţii cu boli cronice nu mai au acces în acest spital.

În momentul de faţă, 150 de pacienti cu COVID din 300 de paturi, iar la ATI sunt 17 pacienţi. Victor Cauni, managerul Spitalului Colentina, a explicat  că această unitate sanitară a fost spital suport şi, cu excepţia lunii septembrie, a funcţionat un an în sistem full COVID.

„Nu am avut niciun pacient cronic şi au fost probabil zeci de mii de pacienţi cu boli cronice care n-au avut acces la noi. Avem aproape 30 de secţii, unele sunt chiar de mare performanţă, unele chiar unice, cum ar fi dermatologie, boli parazitare, cardiologie, care sunt mai utile în zona mixtă de funcţionare. Am avut rezidenţi care au făcut rezidenţiatul aici şi s-au reorientat. Oamenii nu pot fi constrânşi să stea în Colentina. După un an în care specialiştii de mare anvergură nu şi-au putut face profesia, sunt mai mulţi specialişti care probabil se vor reorienta. Pentru noi, ca spital, va fi o mare dramă să îţi pierzi specialiştii, pentru că cel mai important e tratamentul pacientului, iar pacientul îl putem trata cu un specialist”, a precizat managerul.

Victor Cauni a mai spus că spitalul doreşte să revină în zona de spital, mixt, în care să fie îngrijiţi şi pacienţi COVID, dar şi cei non-COVID, care sunt mult mai numeroşi.

„Într-un an, am asigurat internare la puţin peste 3.000 de pacienţi COVID, iar într-un an pre-pandemic avem mai mult de 30.000 de pacienţi. Când statisticile ulterioare vor arăta şi dramele care se pot întâmpla la pacienţii cu afecţiuni cronice, care nu au putut fi trataţi, e o mare problemă”, a declarat Victor Cauni.

La sfârşitul anului trecut, mai mulți medici care activează în cadrul Spitalului Colentina, între care și directorul medical Victor Cauni, au fost depistați pozitiv la testarea pentru noul coronavirus.

***

Ana Iordănescu:

S-a pornit un dosar in rem pentru faptele de la Sibiu. Sunteți surprinși de ororile descrise acolo? Păi să nu fim! Am avut imagini de la Reșița, am avut filmulețul cu pacientul alergat de eroi la Drobeta Turnu Severin. Avem declarațiile pacienților de la Suceava încă din martie trecut. Încuiați în camere, abandonați, legați. Avem un caz și mai grav la Arad, nemediatizat, unde există 16 plângeri penale pentru ucidere din culpă. Mai avem? Da! Avem cazul asistentei care a sângerat până la moarte într o secție de triaj, fără ca niciun medic să intervină. Avem Timișoara unde au murit șase oameni pentru că niște nenorociți nu au vorbit între ei. Avem pacienți arși. Avem pacienți legați. Morți. Mulți morți.

Să nu fim surprinși! Să comparăm procentele de supraviețuire covid în România vs alte țări. Mă refer la ATI, dar mai ales la ATI intubat. Nasta: 42 din 44 internați. Nu credeți declarația de la Sibiu? Nu este o problemă! Cercetați câți au intrat la ATI și câți au ieșit vii. Și câți morți. Lămuritor.

Pe de altă parte, trebuie să fim un pic atenți. Se termină pandemia și este nevoie de vinovați. Sigur că trebuie să răspundă fiecare în funcție de vinovăție, dar trebuie să răspundă toți. Nu numai eroii de la Sibiu. Sau din alte secții covid ATI. Nuu! Trebuie să răspundă și cei care au împărțit spitalele în spitale covid și non covid. Lipsirea pacienților cu alte boli de tratament și tratarea prioritară a covidului a contribuit decisiv la decesul celor de la ATI covid. În plus, împărțirea acestor spitale și închiderea celor non covid, a omorât mulți oameni. Ca atare, avem mai mulți morți non covid în pandemie decât morți covid. Ca atare, nu sunt de acord să punem vina numai pe eroi. Nuu! Nu sunt numai ei vinovați! Să răspundă și cine a aplicat protocoale, dar și cine le a propus. Cine a închis spitalele.

V-am zis cu ceva timp în urmă, eroilor li se ridică eșafodul pe fundalul osanalelor. O categorie profesională cu o aură negativă, neagră, în mentalul omului, parte activă a acestui delir. La grămadă. Păcat, nedrept. Nu toți sunt așa. Într-o realitate schizoida, în timp ce unii sedeaza pacienții pentru propriul confort, alții scriu disperați memorii și se luptă pentru pacienții lor și pentru vocație, cei de la Colentina. Nu! Să răspundă fiecare proporțional cu vinovăția. Unii, chiar și marginalizați, si au făcut meseria, au văzut bolnavi, au operat, au tratat. Anonimi. Să răspundă primadonele, executanții de protocoale, neaveniții meseriei, ticăloșii. Cu dosare penale.

Şi, desigur, să răspundă și complicii: presa. Nimic nu se putea fără acești mercenari.

Nu pot spune că îmi pare rău. Între borfași, la sfârșit, trebuie să fie unul leapșa, țapul ispășitor. Fraierul. Eroii, în cazul nostru. Pe lângă ticăloșie, mai sunt și proști. Înainte de pandemie, din șpăgari, presa nu-i scotea. Brusc, odată cu virusul, au schimbat abordarea, deveniseră eroi. La nevoie, adică acum, țapi ispășitori. Previzibil.

Poate ne trezim și înțelegem că vinovăția este multiplă. Și faptuitorii. Crime. Crime.