EXODUL MEDICILOR – DE NEOPRIT/ Colegiul Medicilor din România si Avocatul Poporului: DOSARUL DE SANATATE INTRA IN CONFLICT CU PROTEJAREA DATELOR PERSONALE/ In noul proiect de lege propus de ministrul Voiculescu, VACCINAREA NU MAI E OBLIGATORIE. In schimb, se SANCTIONEAZA DUR refuzul INFORMARII

4-12-2016 11 minute Sublinieri

Peste 10.000 de medici români lucrează în Germania, Franţa şi Marea Britanie, cele mai importante trei destinaţii spre care se orientează specialiştii români.

Peste 14.500 de medici români au solicitat de la Colegiul Me­di­cilor din România (CMR) actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării în ultimii şase ani, cel mai mare „exod“ fiind în­re­gistrat în 2011, când aproa­pe 3.000 de doctori au fost interesaţi să plece din ţară.

Numărul documentelor solicitate in­clude atât certificatele de bună practică me­dicală (certificate de good-standing), cât şi adeverinţele pentru nonmembri. În primele nouă luni ale anului 2016 au fost eliberate 1.434 de documente necesare practicării medicinei în străinătate“, au precizat reprezentanţii Colegiului Me­dicilor.

Lipsa echipamentelor medicale perfor­mante, dar şi subfinanţarea sectorului medical se reflectă în numărul de medici care aleg an de an să plece din România pentru a pune în practică ce au învăţat în ţară în cadrul unor clinici din străinătate.

CMR deţine doar datele solicitărilor înregistrate, reprezentanţii instituţiei arătând că medicii pot renunţa la plecarea din ţară chiar dacă au cerut actele necesare. Cele mai multe solicitări primite în perioada 2010 – 2015 au venit de la cadre specializate în medicină generală, medicină de familie şi chirurgie generală, potrivit datelor Colegiului Medicilor.

COMISIA DE BIOETICĂ A COLEGIULUI  MEDICILOR DIN ROMÂNIA

PUNCT DE VEDERE REFERITOR LA ACTELE NORMATIVE CARE  REGLEMENTEAZA    DOSARUL  ELECTRONIC AL PACIENTULUI

Actele normative care reglementează dosarul electronic al pacientului, în urma analizării:

Ordinului nr. 1123/849/2016 pentru aprobarea datelor, informaţiilor şi procedurilor operaţionale necesare utilizării şi funcţionării dosarului electronic

Hotărârii nr. 34/2015 pentru aprobarea normelor metodologice privind modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului

Normelor metodologice priind modalitatea de utilizare şi completare a dosarului, facem următoarele precizări:

DES este prezentat ca un instrument destinat creșterii calității și eficienței actului medical, în beneficiul pacientului. De fapt, prevederile legale ce privesc DES sunt de natură a prejudicia drepturile pacientului și relația medic- pacient, dar și de a aduce prejudicii imaginii sistemului de sănătate românesc în rândul populației.

Expunem în continuare o serie de argumente în sprijinul afirmației de mai sus, analizând- pe rând- impactul potențial al prevederilor legale referitoare la DES asupra pacienților, medicilor, relației medic pacient și relației sistem de sănătate-populație.

DES, deși declarativ creat în beneficiul pacientului, creează premize pentru încălcarea drepturilor acestuia.

Managementul datelor și informațiilor înregistrate în DES, pornind de la înregistrarea lor și până la modul în care pot fi accesare și utilizare, este de natură a încălca confidențialitatea informațiilor și datelor medicale personale.

Confidențialitatea este o valoare esențială în relația medic-pacient, recunoscută din cele mai vechi timpuri. Păstrarea secretului profesional este premiza unei relații medic-pacient  clădită pe încredere. Pacientul investește medicul cu încredere, îi dezvăluie acestuia informații personale, iar- la rândul său- medicul are obligația de a respecta încrederea ce i-a fost acordată prin păstrarea confidențialității datelor și informațiilor aflate în interacțiunea cu pacientul.

Încălcarea confidențialității și accesul fără drept la informații personale și date medicale ale pacientului poate genera prejudicii complexe pacientului, medicului, relației medic-pacient și sistemului de sănătate.

De exemplu, pacientul poate fi lezat prin discriminarea și stigmatizarea create de divulgarea unor informații referitoare la starea sa de sănătate sau la antecedentele sale personale, stil de viață etc.

Încălcarea confidențialității este de natură să zdruncine încrederea pacientului în medic, cu consecințele negative ce decurg din aceasta, cum sunt: discontinuitatea îngrijirilor medicale, lipsa de aderență la tratament, lezarea transparenței care trebuie să guverneze relația medic-pacient etc.

Nu în ultimul rând, încălcarea confidențialității datelor și informațiilor personale poate crea o imagine negativă a sistemului de sănătate și poate zdruncinarea încrederea populației în sistemul de sănătate. Se creează premize pentru incriminarea sistemului medical și a medicilor prin încălcarea dreptului pacientului la confidențialitate și a dreptului său de proprietate asupra datelor personale și a informațiilor medicale.

Prevederile legale referitoare la managementul datelor și informațiilor cuprinse în DES sunt în mare parte vagi, iar pretinsul drept la proprietate al pacientului asupra datelor și informațiilor personale este, de fapt, doar declarat și nu susținut de acestea.

Astfel, nu este prevăzută posibilitatea ca pacientul să decidă asupra informațiilor care vor fi înregistrate în DES, deși se afirmă că pacientul este ”proprietarul de drept” al informațiilor și datelor personale. De fapt, conform prevederilor legale mai sus amintite, pacientul este obligat să accepte înregistrarea datelor și informațiilor sale personale în DES. Mai mult, nu este prevăzută posibilitatea ca pacientul să decidă retragerea anumitor date din DES ulterior înregistrării acestora.

Reglementarea vagă a dreptului și modului de acces la informațiile și datele înregistrare în DES va plasa responsabilitatea securității datelor asupra medicului. Medicul va fi persoana identificabilă și blamabilă pentru eventuala ”scurgere” de informații și date din DES.

Medicii vor fi obligați la îndeplinirea unor sarcini suplimentare care se vor adăuga unui program de lucru deja supra-solicitant și supra-încărcat. Acest lucru este de natură a limita mai mult timpul acordat îngrijirii pacienților.

Medicii sunt obligați, sub amenințarea sancționării, să înregistreze datele și informațiile privind pacienții în DES fără acordul acestora din urmă, ceea ce poate crea un conflict major în relația medic-pacient, cu riscul lezării naturii acestei relații, prin încălcarea evidentă a drepturilor pacientului. Se creează astfel o tensiune ne-necesară și imposibil de argumentat între medici și pacienți și creează premizele ca pacienții să filtreze cu mare atenție informațiile pe care le furnizează medicilor. În final, furnizarea de către pacient a unor informații parțiale este de natură a prejudicia calitatea actului medical, lucru care se va repercuta, atât asupra pacientului și calității îngrijirii medicale pe care acesta o primește, cât și asupra medicului care va fi expus riscului unor reclamații privind serviciile medicale acordate.

Definirea furnizorilor de servicii medicale este foarte cuprinzătoare, iar dreptul de acces la datele și informațiile înregistrate în DES este extins și la Ministerul Sănătății și CNAS, prevederile legale plasează povara sancționării utilizării neadecvate a datelor doar asupra medicilor.

De asemenea, conform prevederilor legale, toți furnizorilor de servicii medicale (incluzând de exemplu orice firma de medicamente, farmacie, etc.) vor putea intra cunoaște datele medicale și informațiile personale ale pacientilor, care trebuie mereu sa fie complete, completate de catre medic. În acest fel, furnizorii vor putea cunoaste toate aspectele medicale ale unei persoane din toata viata sa (de ex. nasteri, avorturi, diagnostice, etc.), indiferent ca sunt medici curanti sau nu, indiferent de specialitate. De exemplu un medic stomatolog va putea cunoaste cate avorturi, infectii cu clamydia, vaginite, nasteri, depresii, etc. a avut pacienta pe care o protezeaza dentar!

Nu este definit cu claritate modul de structurare al datelor și informatiilor din perspectiva specialităților medicale de care are nevoie pacientul în sensul atribuțiilor ce revin fiecărui medic din fiecare specialitate.

Folosirea ”depersonalizată” a datelor rămâne, în condițiile societății informatice actuale, doar un deziderat, dar- de fapt- deturnarea și folosirea fără drept, în scopuri ce ies din limitele legale este foarte probabilă. În aceste condiții, anatema va fi plasată asupra sistemului de sănătate și asupra medicului, acesta din urmă fiind ca elementul de legătură între pacient și DES, persoana identificabilă și cea mai ușor de tras la răspundere. Se creează, astfel, un risc suplimentar de incriminare a medicilor și de alterare a relațiilor acestora cu pacienții lor, prin lezare în principal a încrederii pacientului în medic, dar și a încrederii populației în sistemul de sănătate.

Prevederile legale referitoare la DES reprezintă o ingradire a caracterului liberal al practicii prin care toti medicii au ca obligatie completarea DES inclusiv a celor ce nu au contract cu casa pentru ca sa obtina certificatul eliberat calificat in platforma informatica din AS eliberat de CNAS, ceea ce conduce la obtinerea unei centralizari a activitatii tuturor medicilor la CNAS inlcusiv a celor ce nu au contract cu casa precum si a tuturor pacientilor, inclusiv a celor ce nu sunt asigurati.

DES ridică aspecte etice importante și este de natură a aduce prejudicii pacienților, medicilor și, nu în ultimul rând, sistemului de sănătate din România. În aceste condiții, reglementarea legală a unui astfel de instrument ar fi trebuit să facă obiectul unor consultări/discuții publice adecvate, după cum este prevăzut în legea nr. 17 din 22 februarie 2001[1] (privind ratificarea Convenției europene pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei- Convenția privind drepturile omului și biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, și a Protocolului adițional la Convenția europeana pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, referitor la interzicerea clonării ființelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998).

PREȘEDINTE

PROF. DR. BEATRICE IOAN

[1] ARTICOLUL 28 – Dezbaterea publică- Părțile la această convenție vor veghea ca problemele fundamentale ridicate de progresele biologiei și medicinei să facă subiectul unei discuții publice adecvate, în special în lumina implicațiilor juridice, etice, economice, sociale și medicale relevante, și ca posibilele lor aplicații să facă obiectul unor consultări adecvate.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Dosarul electronic de sănătate, apreciind că „dispoziţiile legale incidente prezintă un grad mare de generalitate, deşi legiferează într-un domeniu atât de sensibil precum datele personale de natură medicală cuprinse în dosarul electronic al pacienţilor” şi că „accesul la datele personale medicale ale pacienţilor este permis unei categorii definite mult prea exhaustiv”.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 30 alin. (2) şi (3) şi art. 280 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată. Dispoziţiile sus-menţionate sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 26 şi art. 53 din Constituţia României, precum şi ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, întrucât permit restrângerea exerciţiului dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin acte normative de nivel inferior legii, ce nu întrunesc cerinţele de previzibilitate, certitudine şi transparenţă care caracterizează o lege adoptată de către Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare sau de către Guvern, ca legiuitor delegat”, anunţă instituţia, potrivit News.ro.

Articolele de lege invocate prevăd că unităţile medicale „au obligaţia asigurării condiţiilor de mobilitate a informaţiei medicale în format electronic, prin utilizarea sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure condiţiile de securitate şi confidenţialitate în procesul de transmitere a datelor” şi că „modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.  Articolul 280 se referă la atribuţiile CNAS.

În opinia instituţiei, „dispoziţiile legale incidente prezintă un grad mare de generalitate” şi că legiuitorul s-a rezumat la a reglementa faptul că modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

În excepţia de neconstituţionalitate formulată, este invocat „caracterul lacunar al normelor care reglementează dosarul electronic de sănătate, de vreme ce reguli substanţiale, esenţiale în materia protecţiei vieţii intime, familiale şi private, precum şi a protecţiei datelor cu caracter personal, nu sunt reglementate prin lege”.

Instituţia face trimitere şi la obiecţiile formulate de asociaţii ale medicilor şi ale pacienţilor cu privire la implicaţiile pe care aplicarea dosarului electronic de sănătate le-ar putea avea asupra vieţii intime, familiale şi private ale persoanelor fizice, precum şi asupra vieţii profesionale a acestora, în condiţiile în care legiuitorul nu prevede o serie de garanţii menite să preîntâmpine diseminarea datelor personale cu caracter medical.

Avocatul Poporului menţionează că în dosarul electronic de sănătate există o secţiune numită “sumar pentru situaţii de urgenţă” care conţine date vitale pentru pacient, esenţiale medicilor în situaţii de urgenţă, în care pacientul e inconştient sau nu poate spune medicilor bolile, alergiile cu care a fost diagnosticat şi nici dacă se află sub tratament medicamentos. În această secţiune sunt cuprinse printre altele bolile cronice ale pacientului; bolile hematologice relevante pentru urgenţe medicale; boli transmisibile relevante pentru urgenţe medicale; tratamentele curente; internări recente, aceste informaţii fiind accesibile oricând oricărui medic din sistemul medical public şi privat, care e autentificat în sistemul DES. De asemenea, şi că farmaciile, laboratoarele medicale, stomatologii şi orice alt furnizor de servicii medicale din România, autentificat obligatoriu în sistemul DES, poate avea acces oricând la aceste informaţii din dosarul oricărui pacient din această ţară.

În contextul celor arătate, Avocatul Poporului observă că accesul la datele personale medicale ale pacienţilor este permis unei categorii definite mult prea exhaustiv. Astfel, cadrul normativ actual, configurat de două acte administrative normative, nu stabileşte criterii obiective care să limiteze la strictul necesar numărul de persoane care au acces şi pot utiliza ulterior datele păstrate, astfel încât pacienţii, ale căror date au fost păstrate în dosarul electronic de sănătate al pacientului, nu pot beneficia de garanţii suficiente care să le asigure protecţia împotriva abuzurilor şi a oricărui acces sau utilizări ilicite. Garanţiile legale privind utilizarea în concret a datelor reţinute nu sunt suficiente şi adecvate pentru a îndepărta teama că drepturile personale, de natură intimă, sunt violate, aşa încât manifestarea acestora să aibă loc într-o manieră acceptabilă“, susţine instituţia.

Avocatul Poporului invocă faptul că documentele internaţionale stabilesc ca principiu necesitatea existenţei unui echilibru între asigurarea continuităţii asistenţei medicale, posibilă prin intermediul dosarului electronic de sănătate al pacienţilor, şi protecţia drepturilor acestora, implicit al dreptului la viaţă intimă, familială şi privată.

În opinia Avocatului Poporului, trebuie avute în vedere mai multe aspecte care să garanteze apărarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată şi a dreptului de proprietate asupra datelor personale: modalitatea de utilizare a datelor personale având caracter medical; precizarea limitativă a categoriilor de persoane fizice şi juridice care au acces la informaţiile înscrise în dosarul electronic de sănătate; garanţiile adecvate pentru protecţia acestor date faţă de orice accesare şi utilizare ilicită; necesitatea consimţământului pacienţilor atât pentru constituirea dosarului electronic de sănătate, cât şi pentru utilizarea acestuia (în acestă ultimă ipoteză urmează a se avea eventual în vedere şi reprezentanţii legali sau aparţinătorii pacientului); posibilitatea pacienţilor de a refuza includerea în dosar a anumitor informaţii despre starea lor de sănătate ce îi pot prejudicia, precum şi dreptul pacienţilor de a decide asupra retragerii unor informaţii din propriul dosar electronic.

Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este obligatoriu din 12 noiembrie, în prezent fiind deja 6.200.000 de astfel de acte, dar medicii de familie se tem să-l utilizeze deoarece consideră că datele medicale ale pacienţilor ar putea fi văzute de oricine. La fel, Comisia de Bioetică a Colegiului Medicilor din România spune că DES ridică aspecte etice importante şi este de natură a aduce prejudicii pacienţilor, medicilor şi, nu în ultimul rând, sistemului de sănătate din România.

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat, vineri, că Legea vaccinării este în stadiul avizării, dar și că aceasta prevede că părinții nu vor avea obligația de a-și vaccina copiii, în condițiile în care decizia lor va fi una informată.

Legea vaccinării este în stadiul de avizare. (…) Legea are trei capitole mari, importante. Pe de o parte, ne dă baza legală pentru asigurarea stocurilor de vaccinuri, ceea ce este esențial. Dacă ai baza legală, poți să faci rezerve. Dacă ai rezerve, atunci nu mai rămâi fără vaccinuri. Al doilea lucru pe care îl face este că ne asigură că există responsabilități foarte clare pentru fiecare autoritate: fie medicul de familie, fie comisiile județene de vaccinare, fie Ministerul Sănătății și celelalte instituții”, a precizat ministrul, într-o declarație acordată presei.

El a făcut de asemenea referire la faptul că Ministerul Sănătății își va asuma responsabilitatea în cazul în care vaccinul are efecte secundare. Totodată, părinții vor fi obligați să ia decizii informate.

Al treilea lucru pe care îl face foarte clar (legea, n.r.) este că stabilește care sunt responsabilitățile ministerului pentru eventualele efecte secundare pe care, pentru prima dată, Ministerul Sănătății le va recunoaște. Va spune: ‘da, dacă există efecte secundare, Ministerul Sănătății își asumă responsabilitatea’. De asemenea: care sunt responsabilitățile părinților, și anume de a fi informați. Vor putea lua decizia să nu vaccineze copilul, respectiv să stabilească un plan de vaccinare, dar asta vor face numai după ce se vor informa. Legea presupune obligația familiei de a se informa, de a lua o decizie informată. (…) Există sancțiuni, dar sancțiunile se referă strict la obligativitatea de a fi informat, de a lua o decizie informată“, a spus el.

AGERPRES/(A — autor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Legea vaccinării se află în stadiul de avizare şi că prevede ca părinţii care nu vor să îşi vaccineze copiii să fie obligaţi să se informeze. În cazul în care aceştia refuză să se documeteze, vor fi amendaţi, potrivit RomâniaTV.

Proiectul Legii vaccinării stabileşte responsabilităţi clare pentru medicul de familie, comisiile judeţene de vaccinare, Ministerul Sănătăţii, şcoli şi părinţi.

Potrivit documentului, medicul de familie va consilia părinţii în legătură cu vaccinarea şi, în cazul în care aceştia refuză să îşi imunizeze copiii, va sesiza Comisia Judeţeană de Vaccinare.

În urma acestor sesizări, Comisia Judeţeană de Vaccinare va organiza şedinţe de consiliere cu părinţii şi va stabili un plan de recuperare a vaccinurilor. În cazul în care părinţii refuză vaccinarea copiilor şi după ce află care sunt consecinţele neimunizării, Comisia Judeţeană de Vaccinare le pune la dispoziţie, la cererea acestora, formularul de refuz.

Legea prevede că şcolile pot primi elevi doar dacă părinţii prezintă dovada vaccinării complete, planul de recuperare a vaccinurilor, contraindicaţiile definitive sau formularul de refuz al vaccinării semnat de părinte.

În cazul în care părinţii nu se prezintă la convocarea Comisiei Judeţene de Vaccinare pot fi amendaţi cu sume între 1.000 şi 2.500 de lei. Amenzile vor fi date de Direcţia de Sănătate Publică.

Aceeaşi amendă o pot primi părinţii dacă nu vor să semneze formularul de refuz al vaccinării.

Proiectul mai prevede amenzi între 2.500 şi 5.000 de lei pentru părinţii care pleacă din ţară şi nu desemnează o persoană responsabilă de vaccinarea copilului

Instituţiile şi cadrele medicale care încalcă dispoziţiile legii şi dau informaţii greşite despre vaccinare vor fi sancţionaţi cu avertisment sau cu amenzi de la 500 la 10.000 de lei, potrivit proiectului Legii vaccinării aflat în circuitul de avizare.

Legea vaccinării a stârnit o mulţime de controverse de-a lungul timpului. Sunt o mulţime de oameni care sunt de acord cu vaccinul obligatoriu, alţii însă sunt total împotriva lui şi din acest motiv Ministerul Sănătăţii a anunţat că îşi asumă efectele adverse pe care un vaccin ar putea să le producă.

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat vineri că legea vaccinării se află în stadiul de avizare şi că prevede, printre altele, ca părinţii să aibă obligaţia de a se informa înainte de a decide dacă îşi vaccinează sau nu copiii, fiind prevăzute sancţiuni pentru lipsa de informare.

“Legea vaccinării este în stadiu de avizare, este practic finalul. Are trei capitole mari, importante. Pe de o parte ne dă baza legală pentru asigurarea stocurilor de vaccinuri, ceea ce este esenţial. Dacă ai baza legală atunci poţi să faci rezerve, dacă ai rezerve atunci nu mai rămâi fără vaccinuri. Al doilea lucru pe care îl face: ne asigură că există responsabilităţi foarte clare pentru fiecare, fie că vorbim de medicul de familie, fie de comisiile judeţene de vaccinare, fie că vorbim despre Ministerul Sănătăţii şi celelalte instituţii. Al treilea lucru pe care îl face foarte clar- stabileşte care sunt responsabilităţile ministerului, pentru eventualele efecte secundare pe care pentru prima dată Ministerul Sănătăţii le va recunoaşte. Va spune da, dacă există efecte secundare, ministerul îşi asumă responsabilitatea şi de asemenea care sunt responsabilităţile părinţilor, anume de a fi informaţi, de a lua decizia. Vor putea lua decizia să nu vaccineze copilul, respectiv să stabilească un plan de vaccinare, dar asta numai după ce se vor informa. Legea presupune obligaţia familiei de a se informa. Există sancţiuni dar se referă strict la obligativitatea de a fi informat, de a lua o decizie informată”, a declarat vineri Vlad Voiculescu.

La finalul lunii septembrie, Avocatul Poporului a cerut explicaţii Ministerului Sănătăţii cu privire la proiectul privind vaccinarea obligatorie.

“Avocatul Poporului solicită, între altele, Ministerului Sănătăţii să comunice motivele pentru care din luna aprilie şi până în prezent, proiectul de lege privind vaccinarea obligatorie a copiilor nu a parcurs nici o etapă prevăzută de lege, în vederea reglementării la nivel de act normativ a situaţiei ce face obiectul sesizării din oficiu a instituţiei Avocatul Poporului”, potrivit unui comunicat de presă al Avocatului Poporului.


Categorii

1. DIVERSE, Sistemul romanesc de sanatate, Vaccinuri / legea vaccinarii obligatorii

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “EXODUL MEDICILOR – DE NEOPRIT/ Colegiul Medicilor din România si Avocatul Poporului: DOSARUL DE SANATATE INTRA IN CONFLICT CU PROTEJAREA DATELOR PERSONALE/ In noul proiect de lege propus de ministrul Voiculescu, VACCINAREA NU MAI E OBLIGATORIE. In schimb, se SANCTIONEAZA DUR refuzul INFORMARII

  1. “Avocatul” poporului solicita raspunsuri, insa nu le va primi de la Min Sanatatii pentru ca legea vaccinarii era de actualitate chiar cand a inceput dezastrul din Arges si acel raport al corpului de control al P.M. ascunde mizerii si golanisme pe care M.S. nu isi permite sa le recunoasca public!.Cred ca si acest scandal neclarificat si bagat sub pres a contribuit la anularea caracterului obligatoriu al vaccinarii.
    Sa zicem ca actuala forma a legii ar fi un compromis undeva la limita normalului – Sa vedem acum gradul de “bias” al “informarii” facute de Minister prin aceste sinistre comisii .

  2. Actuala forma a legii vaccinarii creaza oricum o diferentiere inadmisibila etic, juridic, sociologic etc prin faptul ca impune reeducarii prin “informare” doar partii sceptice cu privire la beneficiile si eficienta vaccinurilor. E inadmisibil ca o categorie de pacienti, cetateni sa fie nevoita sa treaca prin procesul de reeducare administrat de o comisie vadit partinitoare formata unilateral din adepti ai vaccinarii, fie ei si :specialisti”, iar cealalta categorie de beneficiari ai actului medical sa fie privata (sau absolvita, depinde de perspectiva) de beneficiile sau necesitatea de a-si administra lor si celor de a caror sanatate/viata dispun in mod legal un serviciu medical pe deplin asumat si inteles, in toate implicatiile lui. Un astfel de act/text normativ ar trebui sa cada automat la primul control onest de constiutionalitate. E de o imbecilitate si fatarnicie extrema, fascistoid si segregationist din nascare.

  3. @k
    Bine observat! – Problema pentru Minister este ca o informare corecta ar presupune discutarea suficient de elaborata/ detaliata a riscurilor vaccinarii – Cum putem face apel la aceste informatii cand sistemul a fost deprins sa respinga sistematic cazurile aparute sau solicitarile din partea celor afectati? Oficial nici nu se pune problema existentei unei Documentatii in aceasta speta -> Neoficial, ea se discuta in cercuri restranse -> Extrem de grav/ criminal prin efectul extins -> Incearca sa “repare” defectiunea acum prin textul acesti legi, mai mult de fatada si pentru adaugarea de continut.
    In al doilea rand – crezi ca ar risca autoritatile medicale sa mareasca si mai mult numarul nevaccinatilor informand corect cetatenii ?

  4. ”……stabileste care sunt responsabilitatile ministerului pt.efectele secundare.”
    Eventual ,dupa ce au inbolnavit un copil ,sa-si puna cenusa in cap,caci alceva ce ar putea sa faca.

  5. Olivia Steer face afirmații extrem de dure legate de epidemia de rujeolă: Cineva are interesul să sperie populația ca să vândă niște vaccinuri! “Oficiosul numit hotnews” luat în colimator

    “Să ne aducem aminte că și actorul Toni Tecuceanu murise oficial – după cum anunțau toate canalele media isterizate – de gripă porcină, până când s-a demascat minciună reprezentanților din sănătate și s-a aflat cauza reală a decesului: infecțiile intraspitalicești. Pe scurt, cineva avea atunci mari interese să sperie populația, că să vândă niște vaccinuri. Ca azi.”
    “Hotnews a avut mereu o opinie pro-vaccin încă din vremea în care acolo lucra Vlad Mixich, acum vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului.”
    http://www.activenews.ro/stiri-sanatate/Olivia-Steer-face-afirmatii-extrem-de-dure-legate-de-epidemia-de-rujeola-Cineva-are-interesul-sa-sperie-populatia-ca-sa-vanda-niste-vaccinuri-Oficiosul-numit-hotnews-luat-in-colimator-139216

  6. Pingback: CONTROVERSA VACCINARILOR OBLIGATORII. Liviu Dragnea NU este de acord cu OBLIGATIVITATEA, Traian Basescu o sustine vehement. RAED ARAFAT pretinde ca din cauza nevaccinarii ar fi reaparut POLIOMIELITA, fara a cita surse/ EPIDEMIILE DE PANICA SI MARKETINGUL
  7. Pingback: LEGEA VACCINARII - in dezbatere publica. Care sunt sanctiunile?
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare