Seful diplomatiei Germaniei: PERICOLUL UNEI CONFRUNTARI MILITARE ESTE CONSIDERABIL. TRAIM O PERIOADA MAI REA DECAT RAZBOIUL RECE/ Rusia a adus rachete ce pot transporta focoase nucleare aproape de Tarile Baltice/ AMBASADORUL RUS DESPRE BRIGADA MULTINATIONALA DIN ROMÂNIA/ Criza migratiei si birocratia UE/ GAZELE DE SIST NU IEFTINESC FACTURILE/ Musulmanii torturati de CIA au dezvoltat boli psihice

• Hotnews:

Ministrul german de Externe: Perioada actuala, mai periculoasa decat Razboiul Rece

Perioada actuala este mai periculoasa decat Razboiul Rece, a declarat sambata seful diplomatiei germane, Frank-Walter Steinmeier, pentru cotidianul Bild, pe fondul tensiunilor crescute dintre Statele Unite si Rusia, scrie AFP.

“Este o iluzie sa credem ca este vechiul Razboiul Rece. Aceste momente sunt diferite, mai periculoase”, afirma ministrul german de Externe.

“Pericolul unei confruntari militare este unul considerabil”, spune si fostul diplomat german Wolfgang Ischinger, fost mediator al OSCE pentru Ucraina, citat in acelasi ziar. “Acest pericol nu a fost niciodata atat de important in ultimele decenii, iar incederea intre Vest si Est niciodata atat de slaba”, a adaugat el.

Statele Unite au suspendat la inceputul saptamanii discutiile cu Rusia privind o incetare a focului in Siria si au acuzat, vineri, Moscova de crime de razboi in orasul sirian Alep.

Relatiile dintre cele doua tari s-au inrautatit progresiv de la anexarea Crimeei de catre Rusia, in anul 2014.

Rusia spune ca a dus in Kaliningrad rachete Iskander-M, care pot transporta focoase nucleare

Rusia a dus sisteme de rachete Iskander-M, care pot transporta focoase nucleare, in enclava Kaliningrad, situata la frontiera cu Lituania si Polonia, tari membre NATO, a anuntat sambata Ministerul rus al Apararii, citat de Reuters. Un reprezentant al Ministerului a precizat ca mutarea face parte din exercitiile de rutina efectuate de armata rusa.

“Aceste sisteme de rachete au fost transferate de mai multe ori (in regiunea Kaliningrad- n.red) (…) si sunt folosite in cadrul unui exercitiu al armatei ruse”, a declarat Igor Konasenkov, purtatorul de cuvant al Ministerului rus al Apararii.

Un ofcial din cadrul serviciilor de informatii americane a anuntat vineri ca Rusia a inceput sa transfere rachete de tip Iskander-M in Kaliningrad, calificand manevra drept un gest de nemultumire fata de NATO.

Konasenkov a mai afirmat ca una dintre rachete a fost expusa intentionat pentru a fi observata de satelitii americani de spionaj: “Nu a trebuit sa asteptam mult pana cand partenerii nostri americani au confirmat efortul lor revelator”.

NATO critica Rusia pentru amplasarea unui sistem de rachete Iskander in Kaliningrad

NATO a criticat duminica Rusia pentru amplasarea unui sistem de rachete Iskander cu capacitati nucleare in enclava sa Kaliningrad, care se afla intre Polonia si Lituania, ambele tari membre ale Aliantei Nord-Atlantice.

“Desfasurarea in apropiere de granitele Aliantei a unor rachete care pot transporta focoase nucleare nu ajuta la diminuarea tensiunilor”, a declarat purtatorul de cuvant al NATO pentru agentia DPA, potrivit Agerpres.

“Avem nevoie de mai multa – si nu de mai putina – transparenta si predictibilitate in privinta activitatilor militare, pentru a evita incidentele si riscul unor neintelegeri”, a adaugat acesta. […]

• Adevarul: Analiză: Rusia provoacă Vestul cu rachete INFOGRAFIE

Moscova a anunţat că a transferat sisteme de rachete Iskander-M, care pot transporta focoase nucleare, în enclava rusă Kaliningrad, situată la frontiera cu Lituania şi Polonia, ţări membre NATO. Fostul analist al National Security Agency John Schindler a scris în „The New York Observer“ că „pentru Varşovia şi alte câteva capitale din NATO, această mişcare seamănă cu o versiune baltică a crizei rachetelor din Cuba“.

Ministerul rus al Apărării a explicat sâmbătă că transferul rachetelor s-a făcut în cadrul unor exerciţii de rutină. „Aceste sisteme de rachete au fost transferate de mai multe ori în regiunea Kaliningrad, iar acum acest lucru se face în cadrul unui exerciţiu al armatei ruse”, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Un ofcial din cadrul serviciilor de spionaj americane a anunţat vineri că Rusia a început să transfere rachete de tip Iskander-M în Kaliningrad, calificând manevra ca fiind un gest de nemulţumire faţă de Alianţa Nord-Atlantică. 

Konaşenkov a explicat că una dintre rachete a fost expusă intenţionat pentru a fi observată de sateliţii americani de spionaj. „Nu a trebuit să aşteptăm mult până când partenerii noştri americani au confirmat efortul lor revelator”, a comentat oficialul rus.

Sub masca unor exerciţii logistice, Flota Baltică a Federaţiei Ruse transfera în regiunea Kaliningrad un complex operativ-tactic de rachete „Iskander”, anunţa presa estoniană. Pentru transportul complexului a fost  utilizat un feribot rutier-feroviar „Ambal”, care s-a deplasat prin Marea Baltică şi care a sosit vineri la Kaliningrad.

Complexul de rachete operativ-tactice „Iskander” a intrat în dotarea armatei ruse în 2006. Este conceput pentru a distruge cu mare precizie ţinte în raza de la 50 până la 500 de km. 

Versiune baltică a crizei rachetelor din Cuba

„Rusia efectuează exerciţii militare în enclava Kaliningrad şi scenariul lor prevede desfăşurarea de sisteme de rachete Iskander şi posibilitatea utilizării lor”, a declarat ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius.

Aceste rachete, care pot transporta focoase nucleare, pot atinge Berlinul din enclava rusească frontalieră Poloniei şi Lituaniei, a mai spus el.

Kaliningrad este teritoriu rusesc de la Marea Baltică, fără legătură terestră directă cu Rusia, şi este situate între Lituania şi Polonia.

Fostul analist al National Security Agency, John Schindler a scris în „The New York Observer“ că „pentru Varşovia şi alte câteva capitale din NATO, această mişcare seamănă cu o versiune baltică a crizei rachetelor din Cuba“. 

NATO a criticat dur duminică Rusia pentru amplasarea unui sistem de rachete Iskander cu capacităţi nucleare în enclava sa Kaliningrad, care se află între Polonia şi Lituania, ambele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, transmite DPA.

“Desfăşurarea în apropiere de graniţele Alianţei a unor rachete care pot transporta focoase nucleare nu ajută la diminuarea tensiunilor”, a declarat pentru DPA purtătorul de cuvânt al NATO.

 

“Avem nevoie de mai multă — şi nu de mai puţină — transparenţă şi predictibilitate în privinţa activităţilor militare, pentru a evita incidentele şi riscul unor neînţelegeri”, a spus el.

Mai periculos decât pe timpul Războiului rece

Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a declarat, sâmbătă, cotidianului „Bild“, că perioada actuală este „mai periculoasă” decât Războiul rece, pe fondul creşterii tensiunilor între SUA şi Rusia, potrivit AFP.

„Este o iluzie să credem că este vorba despre vechiul Război rece. Timpurile actuale sunt diferite, mai periculoase“, a declarat ministrul german al afacerilor externe celui mai citit cotidian din ţară.

„Pericolul unei confruntări militare este considerabil“, a subliniat şi fostul diplomat german Wolfgang Ischinger, care a fost mediator al OSCE pentru Ucraina, citat în acelaşi ziar. „Acest pericol nu a fost niciodată atât de important de decenii şi încrederea între Vest şi Est niciodată atât de slabă“, a adăugat el.

Şeful Statului Major al trupelor terestre americane, Mark Milley , a declarat că există o mare probabilitate de război la scară mare între Statele Unite şi Rusia. 

Putin îşi arată colţii şi în Siria

Moscova  a avertizat Washingtonul să nu intervină militar împotriva forţelor care îl susţin pe preşedintele Bashar al-Assad, ameninţând că va riposte la orice potenţial atac aerian, informează site-ul companiei de televiziune ABC News. 

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Apărare al Rusiei a avertizat în cadrul unei declaraţii că Rusia şi Guvernul sirian au dispus suficiente sisteme antiaeriene pentru a bloca orice potenţial atac. 

Această declaraţie este urmarea unor informaţii prin care Casa Albă ar putea lua în considerare lansarea unor atacuri împotriva poziţiilor militare ale regimului sirian, drept o opţiune alternativă de a face progrese în cadrul conflictului sirian, în urma anulării negocierilor dintre Rusia şi SUA, în privinţa armistiţiului din Siria.

Washington Post a anunţat marţi că Pentagonul a prezentat administraţiei Obama opţiunea acestor atacuri, menite să augmenteze tensiunea asupra regimului lui Bashar al-Assad şi asupra Moscovei de a pune capăt atacurilor împotriva civililor şi de a reveni la negocierile de pace.

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului de la Moscova, a ratificat vineri acordul prezentat de preşedintele Vladimir Putin privind staţionarea pe termen nelimitat a avioanelor de luptă şi militarilor ruşi în Siria, transmite DPA. 

Acordul ar avea scopul de „a aduce Siria mai aproape de pacificare”, a comentat vicepreşedintele Dumei, Serghei Jelezniak, potrivit unei ştiri a agenţiei TASS. 

Acordul, încheiat anul trecut între Moscova şi Damasc, prevede impunitate pentru militarii ruşi şi permisiunea transportului fără restricţii de arme şi muniţii ruseşti în Siria.

Rusia, aliatul major al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, deţine două baze militare pe coastele siriene: baza aeriană de la Hmeimim, în provincia Latakia, şi baza navală din portul Tartous. 

Rusia şi-a exercitat sâmbătă dreptul de veto, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, împotriva unui proiect de rezoluţie propus de Franţa, transmit agenţiile de presă internaţionale. Textul făcea apel la un armistiţiu imediat în Siria şi la încetarea loviturilor aeriene şi a zborurilor militare la Alep.

Ruptura între americani şi ruşi este evidentă, în Siria şi Ucraina. Însă deteriorarea relaţiilor între cele două puteri are ramificaţii mai ample.

Jocul lui Putin

Reinhard Veser , scrie în „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ că ultimele decizii ale liderului de la Kremlin aracă că, „preşedintele rus Vladimir Putin este în căutarea unei confruntari directe cu Statele Unite. 

„Putin atentează la un domeniu tabu pentru jocurile politice de la sfârşitul confruntării dintre cele două blocuri. Este continuarea jocului periculos pe care preşedintele rus l-a iniţiat de ceva vreme şi care are menirea să ne amintească în mod constant că Rusia este o putere nucleară.  În timpul ocupaţiei Crimei Putin povestea I la TV cum a pus pe picior de alarmă forţele strategice nucleare ale Rusiei.

Veser susţine că Putin este mai interesat să-şi întarească poziţia  de „ jucător imprevizibil“. „Graţie acestui rol,  în ultimii ani – din Crimeea pana în Siria – el a reuşit să păcălească restul comunităţii mondiale, şi să profite pe termen scurt de situaţii. Acesta este comportamentul unui bătăuş, întâlnirea care ar trebui evitată“, scrie Veser.

Moscova se apără şi spune, prin vocea ministrului său de Externe, Serghei Lavrov, că SUA întreprind paşi agresivi, care atentează la interesele naţionale ale Federaţiei Ruse şi ameninţă securitatea ţării. 

„Am identificat nişte schimbări radicale ale circumstanţelor în ceea ce priveşte rusofobia agresivă, care reprezintă astăzi fundamentul politicii SUA în raport cu Rusia. Nu e vorba doar de o retorică rusofobă, dar şi de întreprinderea unor paşi care atentează la interesele naţionale şi pun în pericol securitatea noastră naţionale”, a declarat Lavrov într-un interviu oferit postului public de televiziune. 

„E vorba de apropierea a NATO şi infrastructurii ei militare de frontierele noastre, desfăşurarea tehnicii militare grele, aviaţiei alianţei nord-atlantice, sistemelor antirachetă, pe perimetrul european şi asiatic al frontierelor noastre şi frontierelor aliaţilor noştri. Desigur, şi sancţiunile reprezintă nişte acţiuni inamicale sau duşmănoase“, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

• Antena3: Se pregătește Rusia de război? Imaginea surprinsă pe străzile Moscovei îți va da fiori! Ce a fotografiat un jurnalist

Un jurnalist rus a declarat, recent, că adăposturile antiaeriene și instalațiile de avertizare au fost verificate, iar pe străzile din Moscova au fost fotografiate blindate.

Autoritățile ruse fac manevre și exerciții militare, într-un context tensionat care există cu NATO și cu SUA.

Artur Petrosyan, editor șef al publicației Sport Express, a fotografiat o coloană de blindate pe străzile din Moscova.

Și spațiul aerian de deasupra Moscovei a fost survolat de mai multe elicoptere militare.

• Ziarul Financiar: Rusia avertizează că ar putea suspenda contactele diplomatice cu Statele Unite

Ministerul rus de Externe ar putea suspenda contactele cu Departamentul de Stat american din cauza acuzaţiilor lipsite de fundament privind presupusele crime de război din Siria, avertizează diplomaţia de la Moscova, potrivit site-ului agenţiei Tass.

“Prin acuzaţiile care cataloghează crime de război activităţile ruse din Siria Departamentul de Stat trebuie să înţeleagă că acest lucru poate conduce la organizarea unui referendum în Rusia cu următoarea întrebare: «Trebuie să oprim telefoanele la Ministerul de Externe?»”, a transmis Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus.

Declaraţiile secretarului de Stat american, John Kerry, privind posibile crime de război care ar fi fost comise de Rusia în Siria ar putea atrage “consecinţe juridice”, a avertizat vineri seară diplomaţia rusă.

“Rusia consideră că afirmaţiile lui John Kerry privind presupuse crime de război comise de Rusia în Siria ar putea atrage consecinţe juridice”, a reacţionat Ministerul rus de Externe. “Moscova consideră inacceptabile remarcile Washingtonului referitoare la politicile Rusiei în Siria”, a transmis, la rândul său, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

Rusia şi Siria ar trebui investigate pentru crime de război, a afirmat vineri secretarul de Stat american, John Kerry, după o serie de atacuri care au vizat unităţi medicale în cadrul războiului sirian. John Kerry a făcut declaraţiile în contextul în care armata siriană este acuzată că ar fi atacat un spital din regiunea Alep, incident soldat cu 20 de morţi şi sute de răniţi. “Este vorba de acte care necesită o investigaţie adecvată pentru crime de război; cei care comit astfel de acte trebuie să fie traşi la răspundere”, a subliniat John Kerry, afirmând că Rusia şi Siria sunt obligate să ofere explicaţii. “Este vorba de o strategie intenţionată de a teroriza civilii şi pe oricine stă în faţa obiectivelor militare ale Rusiei şi Siriei”, a acuzat şeful diplomaţiei americane.

În paralel, Rusia a respins acuzaţiile SUA privind atacuri cibernetice care ar fi fost comandate de Moscova, catalogându-le drept “absurde“, lipsite de fundament şi tentative de alimentare a “isteriei antiruse”.

Recent, Rusia a depus o reclamaţie oficială la Naţiunile Unite, după o serie de critici făcute de Zeid Ra’ad al-Hussein, Înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului. Oficialul ONU criticase susţinerea pe care Donald Trump, candidatul republican la funcţia de preşedinte al SUA, şi lideri europeni ar fi oferit-o Rusiei.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a dispus luni suspendarea unui acord privind distrugerea materialelor nucleare, denunţând acţiuni “neprietenoase” din partea Statelor Unite, a anunţat Kremlinul, în timp ce schimburile bilaterale de informaţii militare în Siria au fost oprite. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a anunţat că Vladimir Putin a semnat luni un decret prin care suspendă acordul din anul 2010 ce prevede distrugerea plutoniului folosit pentru arme nucleare, invocând acţiuni “neprietenoase” din partea Washingtonului care au condus la deteriorarea relaţiilor. “Acordul este suspendat din cauza apariţiei unor ameninţări la adresa siguranţei strategice şi ca rezultat al acţiunilor neprietenoase din partea Statelor Unite faţă de Federaţia Rusă”, a anunţat preşedinţia Rusiei. În paralel, schimbul de informaţii militare între Statele Unite şi Rusia pe tema situaţiei din Siria a fost suspendat, a anunţat Ghennadi Gatilov, adjunct al ministrului rus al Apărării.

Săptămâna trecută, oficiali americani au declarat că Administraţia Barack Obama a început să ia în considerare acţiuni dure, inclusiv opţiuni militare, pe fondul operaţiunilor siriene şi ruse asupra oraşului Alep. Rusia a transmis că nu este de acord cu un armistiţiu de şapte zile în zona Alep, deoarece o astfel de pauză ar permite regruparea “forţelor teroriste”, o referire inclusiv la insurgenţii susţinuţi de Occident. Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 270.000 de morţi.

Relaţiile dintre Occident şi Rusia sunt tensionate din cauza crizelor din Ucraina şi Siria.

• Cotidianul: 

Între “pretexte” și “tensiuni”. Cum vede ambasadorul rus brigada multinațională de la Craiova

Ambasadorul rus la București, Valeri Kuzmin, a declarat, referindu-se la brigada multinaţională ce va fi găzduită la Craiova, că e vorba de un pretext folosit pentru a fi implementat echipament greu, pentru a fi făcute exerciţii militare complexe în apropierea graniţelor Rusiei.

”Noi privim lucrurile acestea într-un cadru mai larg, într-un context mai amplu. Ştiţi că spre finalul anilor 90, secolul trecut, a fost un act fundamental semnat de Rusia şi NATO, care stipula că nu se mută trupe masive de luptă în ţările din vecinătatea Rusiei. Credem că orice construcţie de acest tip de forţe, care sunt deja în alte ţări şi de asemenea parţial şi în România, în anumite ţări sunt aduse noi unităţi de militari, iar nouă ni se spune să nu ne îngrijorăm pentru că sunt aduse prin rotaţie, personalul militar va sta acolo doar 6 luni şi apoi se rotesc trupele. Noi credem că nu este o diferenţă prea mare legat de bazele pe care aceste trupe sunt acolo, permanent sau prin rotaţie. Acesta este un pretext şi este deja un fapt că pretextul este folosit pentru a fi implementat echipament greu, pentru a fi făcute exerciţii militare complexe în apropierea graniţelor noastre. Noi credem că aceasta este diferenţa. Vedeţi, poate previn întrebarea următoare, că Rusia organizează exerciţii militare. Trebuie să ne amintim mereu că le organizăm pe teritoriul nostru naţional. În ceea ce priveşte forţele NATO, ele sunt aduse aici de la distanţe mari, uneori de dincolo de ocean”, a spus diplomatul întrebat într-un interviu pentru Digi 24 cum vede Rusia brigada multinaţională de la Craiova.

Ambasadorul Federației Ruse la București a apreciat totodată că o eventuală flotă NATO în Marea Neagră va aduce tensiuni în plus.

”Dacă aţi avea o astfel de flotă, noi nu credem într-o astfel de flotă atât timp cât este doar o presupunere. Şi nu este un secret, din câte îmi dau eu seama, că va fi o flotă NATO. Acest lucru va aduce tensiuni în plus, de care nu are nimeni nevoie în această regiune. Din mai multe motive, mai ales pentru că avem convenţii care limitează prezenţa străină în această regiune, de exemplu Convenţia de la Montreux, şi vedeţi, întreaga planetă a devenit destul de mică. Vedeţi că tensiunile dintr-o regiune pot influenţa alte regiuni, chiar şi îndepărtate. Dar aici, în această regiune destul de mică, evident o concentraţie în exces a forţelor navale nu credem că ar fi o dezvoltare pozitivă pentru regiune”, a declarat diplomatul rus.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat la finalul şedinţei CSAT din septembrie că brigada multinaţională convenită la summit-ul NATO de la Varşovia va funcţiona la Craiova.

În cursul anului 2017 va fi declarată capacitatea iniţială a brigăzii, ceea ce înseamnă că organizarea va începe, urmând ca în 2018 – în cel mai optimist scenariu – brigada să devină funcţională.

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, dezvăluia într-un interviu zilele trecute, referindu-se la Brigada multinațională pe care o va găzdui România, că țara noastră a obținut “deja un angajament din partea Germaniei, în privința participării, cel puțin pentru început, cu ofițeri de stat major” la aceasta.

Pentru constituirea acestei brigăzi și-au mai anunțat participarea până acum Polonia și Bulgaria.

“Știți foarte bine că am informat opinia publică despre, pe de o parte, angajarea reciprocă, de către România și Polonia, a câte unei companii. O companie pe care noi am identificat-o deja și pe care o menim pentru a intra în grupul de luptă din Polonia, care se află sub națiunea-cadru SUA. Respectiv, o companie poloneză, care este angajată pentru brigada multinanțională din România. Avem o angajare cu până la 400 de militari oferită și reconfirmată de Bulgaria”, a precizat Motoc.

De ce UE îşi dublează agenţiile în loc să le reformeze. Criza migraţiei şi noua găselniţă a Bruxelles-ului pentru încă o cedare de suveranitate

Pentru a face faţă crizelor, UE a intrat într-o frenezie a dublării instituţiilor existente. Însă, dacă în cazul proiectului franco-germano-italian al unei armate europene au apărut imediat criticile din partea Statelor Unite şi a ţărilor est-europene, în cazul dublării agenţiei Frontex opoziţia este foarte slabă.

Aşa se face că proiectul Agenţiei Europene pentru Frontieră şi Pază de Coastă a prins astăzi viaţă. De joi, noua agenţie începe să lucreze la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Această agenţie se adaugă agenţiei Frontex, creată în 2004, care are atributii aproape identice, numai că în timpul crizei migraţiei s-au constatat deficienţe: personal redus, puteri limitate, probleme la patrularea frontierelor externe ale UE.

Un răspuns la întrebarea de ce avea deficienţe Frontex ţine de “algoritm”. Polonia a dorit mult să găzduiască o agenţie UE şi a primit Frontexul, iar aşa se face că, atunci când UE se confrunta cu o mare criză a frontierelor în flancul său sudic (Italia şi Grecia), şefii care trebuiau să ia deciziile se aflau undeva aproape de malul Mării Baltice, departe de tumultul migrator şi, în plus, într-o ţară anti-imigraţionistă.

Presa europeană a scris mult în cursul anului 2015 despre risipa de fonduri de la Frontex, legată de distanţele mari pe care trebuiau să le acopere şefii din Varşovia, dar şi de cheltuieli greu de justificat. Spre exemplu, în urmă cu un an, Frontex a cheltuit 300.000 de euro nu pentru paza frontierelor în faţa imigranţilor, ci pe o uriaşă petrecere cu ocazia Zilei Europene a Poliţiştilor de Frontieră. 800 de delegaţi au fost transportaţi pe banii agenţiei, cazaţi şi pusi la o masă de 60.000 de euro. Apoi Frontex a mai cheltuit 25.000 de euro pentru cadouri de Crăciun, 17.500 de euro pentru scaune de piele la sediul din Varşovia, 137.000 de euro pentru stilouri Parker personalizate şi brelocuri personalizate.

Cam în aceeaşi perioadă, Italia cerea Frontexului 775 de poliţişti de frontieră care să suplimenteze efectivele naţionale, dar, din fotoliile lor de piele din Varşovia, sefii au trimis doar 447.

Agenţia Europeana pentru Frontieră şi Pază de Coastă are atribuţii similare cu Frontex şi un număr de 1.500 de ofiţeri din 19 state membre ce pot fi mobilizaţi rapid în caz de urgenţă. În plus, va “oferi sprijin tuturor statelor membre şi va putea identifica şi interveni pentru a remedia în avans punctele vulnerabile, şi nu atunci când este deja prea târziu,” se afirma într-un comunicat din luna iunie al Comisiei Europene. Agenţia ar urma să fie implicată şi în repatrierea imigranţilor care nu au primit drept de azil sau care sunt consideraţi că ar reprezenta o ameninţare de securitate.

Dar de ce nu au fost remediate deficienţele de la Frontex, de ce nu a fost oprită risipa şi restructurată agenţia Frontex?

Răspunsul ţine de o diferenţă esenţială între cele două agenţii: noua agenţie va putea să acţioneze la frontierele externe ale UE chiar şi fără o cerere în acest sens din partea statului respectiv, ceea ce Frontex nu putea. Când sunt sesizate deficienţe la frontiere, agenţia poate acţiona peste puterea suverană din statul cu pricina. În proiectul inişial, din decembrie 2015, deşi statele membre vor fi consultate, ele nu aveau puterea de a se opune în mod individual desfăşurării la frontiere a forţei europene. Aceasta dispozitie ar fi fost drept cel mai mare transfer de suveranitate de la crearea monedei unice încoace. În textul actual al proiectului s-a făcut o concesie: nu Comisia Europeană va decide peste capul unui stat, ci Consiliul European (adică statele membre), acţionând prin majoritate calificată. Dacă statul se opune măsurii, forţele de poliţie nu mai pot fi trimise, însă statele vecine vor avea dreptul de a trimite înapoi toţi imigranţii care sosesc de pe teritoriul ţării în cauză.

Scopul noii agenţii este salutar – ridicarea controalelor la frontieră în interiorul Blocului comunitar, o încercare de a stabiliza şi de a salva spaţiul Schengen. Însă acest lucru se putea face şi prin reformarea Frontex şi suplimentarea forţelor sale. Diferenţa este că prin această nouă agenţie se poate ajunge la controlul militar asupra graniţelor unor state exercitat de un organism creat şi condus de eurocraţi.

Se mai dezumflă o gogoriţă? Gazele de şist: ideea ieftinirii facturii la energie este o ipocrizie

„Fracturarea hidraulică, o metodă poluantă, reuşeşte să obţină toată susţinerea guvernului britanic, cu miniştrii anihilând opoziţia locală. Turbinele eoliene, care sunt mai ieftine şi nu poluează, sunt subminate de guvern, care de această dată dă autorităţilor locale dreptul să blocheze proiectele”, scrie The Guardian într-un articol critic la adresa guvernului de la Londra şi a industriei gazelor de şist.

Decizia guvernului britanic de a trece peste decizia Consiliului din Lancashire şi de a permite forarea a patru puţuri pentru fracturare hidraulică de către compania Cuadrilla este o ipocrizie.

Este o victorie crucială pentru industria gazelor de şist din Marea Britanie. Însă acestea sunt abia primele dispute. Pentru a şti dacă fracturarea hidraulică poate oferi suficient gaz pentru Marea Britanie, vor trebui forate sute, dacă nu mii, de puţuri. Ţinând cont de lupta care se duce pentru fiecare puţ forat, industria fracturării hidraulice atre de dus un război.

Guvernul susţine însă această industrie. A promis compensaţii financiare pentru oamenii ce locuiesc în zona de forare: compensaţie sau mită, depinde din ce poziţie privim. De ce nu se dau aceleaşi impulsuri şi energiei eoliene? Un motiv fundamental pentru opoziţia faţă de turbinele eoliene este sentimentul că acea comunitate este invadată şi asta fără niciun beneficiu pentru dezvoltare.

Miniştrii nu pot spune că nu ştiu care este de fapt realitatea. Sondajele arată că 80% din oameni sunt de acord ca energia regenerabilă poate aduce beneficii comunităţilor. Sondajele mai arată că 81% dintre respondenţi susţin aceste proiecte şi doar 4% sunt împotrivă. În cazul fracturării hidraulice, doar 19% sunt pentru şi 31% împotriva, iar restul sunt indecişi.

Deci, de ce persistă guvernul? Avântul industriei fracturării hidraulice de peste Atlantic, din Statele Unite, unde gazele de sist au transformat piaţa energiei, are un efect toxic. Miniştrii au susţinut iniţial că fracturarea în Marea Britanie va reduce costul facturilor la energie, însă apoi şi-au dat seama că nimeni nu e de acord cu asta.

Statele Unite sunt o ţară uriaşă, cu o densitate mică a populaţiei, cu comunităţi dispersate şi cu legislaţie permisivă – este visul unui industriaş din domeniul gazelor de şist. Europa e la polul opus, ceea ce înseamnă că gazele de şist nu pot fi decât un procent mic din piaţa integrată a gazului, în special având în vedere opoziţia faţă de această industrie. Experţii estimează că aceste gaze ar costa dublu în Europa comparativ cu Statele Unite.

De aceea, a susţine că aceste gaze vor reduce factura este o altă ipocrizie.

Dacă nu se reduc preţurile, atunci gazul de şist va întări măcar securitatea energetică? Zăcămintele din Marea Nordului se epuizează, iar câteva mii de puţuri de fracturare ar putea compensa oare această pierdere? Un avânt al aceste industrii poate că ar face să fie profitabilă.

Însă analiştii de la Ernst&Young susţin că o asemenea evoluţie ar duce tocmai la reducerea securităţii energetice. “Un boom al gazelor în Europa ar putea slăbi securitatea energetică, din cauza dependenţei excesive de o singură sursă de energie”. Soluţia este o combinaţie inteligentă de resurse, inclusiv regenerabile, însoţită de interconectori şi facilităţi de stocare.

În plus, Comisia pentru Schimbarea Climei spune că Marea Britanie trebuie să renunţe la arderea hidrocarburilor până în 2030. Asta ar însemna ca industria gazelor de şist să fie închisă abia ce a început să crească, iar singura şansă ar fi dezvoltarea facilităţilor subterane de stocare a dioxidului de carbon, care nu este încurajată însă de guvern.

Deciziile de până acum arată că guvernul sprijină pe mai departe fracturarea hidraulică, care rămâne poluantă şi respinsă de populaţie, în timp ce pune piedici energiei regenerabile curate. Lupta pentru o politică energetica inteligentă este grea – energia trebuie să fie ieftină, curată şi sigură, fără ca pentru asta să ne împuşcăm singuri în picior.

• ActiveNews: Cel mai mare ziar de opoziție din Ungaria, Nepszabadsag, și-a suspendat activitatea. Adevărul din spatele acestei decizii

Nepszabadsag, cel mai mare ziar de opoziție din Ungaria, a anunțat sâmbătă că își suspendă activitatea. Angajații publicației au fost împiedicați să intre în clădire.

Mai mulți jurnaliști și politicieni de opoziție au pus decizia pe seama presiunilor guverrnului condus de Viktor Orban. Suspendarea vine la câteva zile după ce ziarul a scris despre presupuse cazuri de corupție în care sunt implicați înalți oficiali.

Proprietarii Nepszabadsag, grupul Mediaworks, au declarat că este vorba de o decizie de afaceri din cauza scăderii vânzărilor din ultimii ani. Mediaworks, care a cumpărat Nepszabadsag în 2014, a afirmat că vânzările au scăzut cu 74% în ultimii 10 ani. Nepszabadsag a închis atât versiunea print, cât și pe cea online.

Trebuie spus că Partidul Socialist de opoziție a deținut până anul trecut acțiuni la firma care editează cotidianul.

Mai multe ziare, posturi de radio și TV au fost cumpărate de aliații premierului. Aceștia au vrut să cumpere și Nepszabadsag, o voce critică la adresa Fidesz, partidul lui Viktor Orban.

• Gandul.info: NYT: Cum ar fi fost torturaţi de CIA islamiştii, în centre secrete din întreaga lume, inclusiv România

Numeroşi islamişti ce au fost deţinuţi la Guantanamo ori în cadrul programelor secrete ale SUA pentru interogarea suspecţilor de terorism au dezvoltat afecţiuni psihice, relatează ziarul The New York Times, fiind evocat şi cazul unui penitenciar CIA din România, ce ar fi funcţionat în perioada 2003-2006.

După ce au fost supuşi tratamentelor agonizante în penitenciare secrete din numeroase ţări ori practicilor coercitive din centrul militar pentru detenţie de la Guantanamo Bay, mulţi foşti deţinuţi au dezvoltat probleme mentale persistente, conform unor documente medicale guvernamentale şi unor foşti medici civili şi militari, scrie cotidianul The New York Times într-un material intitulat “Moştenirea lăsată de tortura americană asupra minţilor”.

Documentele atestă practicile la care au fost supuşi suspecţii de terorism în cadrul interogatoriilor efectuate de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA).

“Bătăile, privarea de somn, ameninţările şi alte tactici brutale au generat probleme psihice persistente pentru foştii deţinuţi din centrele speciale ale CIA şi de la Guantanamo”, notează autorii materialului din NYT, Matt Apuzzo, Sheri Fink şi James Risen.

Cel puţin jumătate dintre cei 39 de suspecţi deţinuţi în cadrul programului CIA de “extrădări extraordinare” şi supuşi “interogatoriilor speciale” – care includeau privarea de somn, stropirea cu apă aproape îngheţată, lovirea de pereţi şi închiderea în cutii asemănătoare cu sicriele – manifestă probleme de natură psihiatrică precum sindrom de stres posttraumatic, paranoia, depresie sau stări de psihoză.

Alte sute de persoane transferate prin centrele secrete ale CIA sau deţinute la Guantanamo – unde au fost supuse tehnicilor de izolare senzorială, segregării, ameninţărilor cu câini ori altor tactici – prezintă afecţiuni psihice. Între timp, aproape toate aceste persoane au fost eliberate.

Potrivit NYT, un centru secret pentru detenţie al CIA din Bucureşti ar fi fost utilizat în perioada 2003-2006, unitatea similară din Polonia ar fi funcţionat în anii 2002-2003, iar cea din Lituania, în 2005-2006. Centre similare ale CIA au funcţionat în Afganistan şi Thailanda. În plus, sute de suspecţi de terorism au fost deţinuţi în penitenciarul militar american de la Guantanamo Bay, începând din anul 2002.

Unul dintre foştii deţinuţi interogaţi, Mohamed Ben Soud, a declarat că a fost supus tehnicii stropirii cu apă aproape îngheţată. Iniţial, a fost supus acestui tratament abuziv în închisoarea CIA din Kabul (Afganistan). Îşi aminteşte cum era introdus într-o folie de plastic, dezbrăcat, cu mâinile încătuşate deasupra capului. I se turna apă foarte rece pe corp. După detenţia în Afganistan, bărbatul, care acum are 47 de ani, a fost transferat în centre CIA din Thailanda, Polonia, România şi Lituania.

La interogatorii, a spus în mod repetat că nu era inamic al Statelor Unite. Născut în Libia, fugise în Pakistan în anul 1991 şi se alăturase unui grup islamist care încerca să înlăture Administraţia Muammar Kadhafi, aflată la putere în acea perioadă la Tripoli. La interogatorii, a negat permanent că ar avea vreo legătură cu reţeaua teroristă Al-Qaida sau cu liderul de atunci al organizaţiei, Osama ben Laden. În anul 2004, Mohamed Ben Soud a fost transferat de SUA în Libia, iar din anul 2011 este liber.

“Nu există niciun dubiu că aceste tehnici speciale de interogare au fost absolut incompatibile cu valorile americane, iar efectele generează provocări de durată pentru noi, ca ţară, şi pentru indivizii implicaţi”, a admis Ben Rhodes, adjunct al consilierului prezidenţial american pentru Siguranţa Naţională.

Administraţia SUA nu a evaluat efectele psihologice pe termen lung ale tehnicilor extraordinare de interogare care au fost aplicate în contextul combaterii terorismului. Întrebat despre consecinţele psihice pe termen lung, un purtător de cuvânt al Pentagonului a transmis că deţinuţii au fost trataţi uman şi au avut acces la servicii medicale excelente. CIA a refuzat să facă vreun comentariu.