Kelemen Hunor recunoaste: PROIECTUL AUTONOMIEI TINUTULUI SECUIESC E NECONSTITUTIONAL. Cum mascheaza liderul UDMR un proiect EXPLOZIV la adresa statului roman sub pretextul “DEZBATERII”/ Autonomia pune in pericol si RESURSELE de GAZ ale Romaniei/ NATIONAL-ANARHISMUL

22-09-2014 16 minute Sublinieri

COPIII ROMANI DIN TINUTUL SECUIESC AR TREBUI SA INVETE OBLIGATORIU LIMBA MAGHIARA, CONFORM PROIECTUL UDMR

ponta-hunorsursa foto: agerpres.ro

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, 47 de ani, declară că UDMR nu a cerut ajutorul Budapestei pentru susținerea noului proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc. În plus, proiectul nu are ter­men de punere în practică, fiindcă, după cum spune liderul UDMR,  „atunci când aștepți de 100 de ani să fie respectate principiile Declarației de la Alba Iulia, un an, doi, trei nici nu mai contează“.

Kelemen susține că el  nu a spus „niciodată“ că „proiectul privind autonomia culturală sau acest proiect privind autonomia ar fi în limitele Constituției, dar nici nu mă poate opri cineva să vorbesc despre un proiect care necesită revizuirea Legii fundamentale“. În viziunea președintelui UDMR, România are nevoie de o nouă Constituție, care în viitor ar putea cuprinde și propunerile anunțate de Kelemen Hunor. Viziunea maximalistă a proiectului Autonomiei Ținutului Secuiesc este doar pentru dezbatere, pentru a vedea ce și cât din el ar putea accepta românii. Kelemen Hunor crede astfel că fiecare punct al proiectului poate fi dezbătut și negociat cu societatea. În ceea ce privește atenționarea directorului SRI, care spunea nu de mult că propaganda ungară ar putea să  se transforme „în măsuri operaționale pe teritoriul României“, inclusiv „obținerea forțată de autonomie teritorială“, liderul UDMR răspunde că  „șeful SRI nu este un actor politic“ și că „aprecierile politice din partea serviciilor secrete sunt extrem de interesante, dar nu sunt necesare“.

Ați lansat proiectul privind Autonomia Ținutului Secuiesc fără să înaintați vreun termen. În cât timp credeți că ar putea deveni realitate?

K.H.: Nu cred că factorul timp este foarte important. Dezideratele referitoare la autonomie există în programele noastre încă din 1993, dar pentru comunitatea maghiară aceste așteptări împlinesc în curând 100 de ani. Mult mai important este să discutăm cât mai rațional și dacă se poate cu argumente și să-i convingem pe români că ceea ce ne propunem și dorim noi nu lezează în nici un fel România. Mai mult, România devine mai puternică dacă relațiile româno-maghiare sunt rezolvate, de aceea noi nu ne propunem nici un termen.

Totuși, orice proiect de acest fel este, în genere, însoțit de o strategie care presupune termene de acomodare și de punere în aplicare. Vă gândiți la 5 ani sau la 25 de ani?

K.H.: Când aștepți de 100 de ani să fie respectate principiile Declarației de la Alba Iulia, un an, doi, trei nici nu mai contează.

E vorba despre un proiect pe termen mediu sau lung?

K.H.: Deocamdată este important să avem o abordare corectă și să încercăm să demontăm prejudecățile care umbresc relația româno-maghiară. Ceea ce ne dorim noi nu este împotriva românilor și a României. Acest proiect poate fi implementat doar dacă societatea românească, o parte semnificativă a acesteia, va fi de acord, iar Parlamentul îl aprobă. Nu putem da termene, înainte de a începe un dialog consistent cu toată societatea românească.

Deci vă gândiți mai degrabă la un termen de lungă durată?

K.H.: Da, cred că va dura, mai ales că există încă frica unor români care cred că se mai poate rupe ceva din teritoriul țării. Dar UDMR spune mereu că orice deziderat al comunității maghiare este conceput în interiorul statului unitar român și indivizibil.

Ați menționat modelul Tirolului de Sud ca punct de plecare pentru proiectul de autonomie al UDMR, dar în acel caz principalul rol în obținerea autonomiei pentru vorbitorii de limbă germană din Italia l-a jucat Austria. Ar putea face același lucru Budapesta pentru maghiarii din România?

K.H.: Nu, fiindcă sunt totuși cazuri diferite: în anii ’50, ’60 și până când a fost votată legea autonomiei Tirolului de Sud era o altă situație în relațiile dintre Italia și Austria. Eu nu din acest punct de vedere făceam trimitere la această lege. Budapesta spune de 20 de ani că susține dezideratele comunității maghiare, indiferent unde se află, în România, Slovacia, Serbia sau Ucraina. E suficient ca Ungaria să spună acest lucru. Nu trebuie ca Budapesta să dea soluția, noi nu i-am cerut Guvernului ungar să negocieze pentru noi și nici nu-i vom cere.

Deci nu credeți că Budapesta v-ar putea sprijini în obținerea autonomiei teritoriale, așa cum a făcut-o Guvernul de la Viena pentru comunitatea de limbă germană din Bolzano?

K.H.: Nu, nici Budapesta, nici Bru­xelles-ul. Eu m-am referit la modelul Tirolului de Sud, ca la o formulă de autonomie funcțională.

Spuneați cu ocazia lansării proiectului privind autonomia Ținutului Secuiesc că este vorba despre un document „legal, constituțional și legitim“, dar menționarea limbii maghiare ca „limbă oficială“ alături de cea română în Ținutul Secuiesc contravine Art. 13 din Constituție, care precizează că „în România, limba oficială este limba română“.

K.H.: Nu m-am referit la proiect în sine atunci când am spus că este constituțional, am spus că orice deziderat de acest fel este constituțional, legitim și democratic. Nu pot accepta că nu pot vorbi despre acest lucru, chiar dacă nu se încadrează în limitele actualei Constituții, fiindcă atunci nu se poate discuta nici despre monarhie, nici de regiuni administrative. Din punctul nostru de vedere este o propunere constituțională: mă refer la principiul dreptului la liberă exprimare. Nimeni, nici chiar Constituția nu-mi interzice să propun o dezbatere publică despre un anumit subiect.

Deci proiectul este neconstituțional?

K.H.: Da, la fel ca și amendarea prezentei Constituții. Amendamentele aduse legii fundamentale pot fi considerate de asemenea neconstiutționale fiindcă schimbă ceva din actuala Constituție. Eu am spus, și am fost criticat de adversarii noștri din comunitatea maghiară, că în limitele Constituției pe care o avem astăzi, nu se poate obține nici autonomia culturală, nici cea regională. Curtea Constituțională nu a acceptat modificările făcute la proiectul de amendare a Constituției, ceea ce înseamnă că trebuie să ne gândim la o nouă Constituție. În această Constituție nu se pot face modificări esențiale. Eu nu am spus niciodată că proiectul privind autonomia culturală sau acest proiect privind autonomia ar fi în limitele Constituției, dar nici nu mă poate opri cineva să vorbesc despre un proiect care necesită revizuirea legii fundamentale.

Chiar și așa, există niște limite ale revizuirii, care de pildă, precizează că limba oficială nu poate face obiectul revizuirii.

K.H.: De aceea vorbesc eu mai degrabă despre necesitatea unei noi Constituții decât despre revizuirea celei actuale. România a făcut o greșeală fundamentală la începutul anilor ’90, când a considerat că Legea fundamentală a statului este peste Sfânta Scriptură. Dacă e făcută de oameni, ar trebui să poată fi modificată de oameni.

Proiectul referitor la autonomie prevede, de asemenea, obligativitatea predării „celei de-a doua limbi“ din regiune în școli. Altfel spus, românii din Ținutul Secuiesc vor fi obligați să învețe la școală maghiara. Nu vă temeți că această propunere readuce în memoria colectivă perioada maghiarizării dinainte de 1918 sau cea a Dictatului de la Viena, producând o reacție adversă?

K.H.: Este doar o temă de discuție. Nu cred că cineva ar putea suferi fizic sau intelectual dacă vorbește o limbă în plus. Nu cred că aceasta ar fi o problemă.

Una e să vrei să înveți o limbă străină și alta e să fii obligat.

K.H.: Noi nu impunem nimic, doar lansăm o dezbatere pe această temă.

Pădurile, minele, carierele, apele minerale și alte proprietăți ale domeniului public din Covasna, Harghita și Mureș, aflate acum în domeniul public, ar urma să treacă, potrivit proiectului UDMR, în „domeniul public al regiunii“ Ținutului Secuiesc. Cum veți putea convinge majoritatea că aceste proprietăți ar fi mai bine administrate de comunitatea maghiară?

K.H.: Și acum sunt o serie de clădiri și terenuri care se află în administrarea comunelor, orașelor, județelor. Dacă se va face o reformă administrativă, iar regiunile administrative le vor înlocui pe cele de dezvoltare, lucrurile vor fi similare. Viitoarele regiuni, din Nord, Sud, Vest sau Est vor primi în administrare niște bunuri. La modul general, tot în proprietatea statului român vor rămâne și proprietățile regiunilor.

Întrebarea era: cum veți convinge majoritatea că acele proprietăți menționate de dumneavoastră în proiectul autonomiei ar trebui administrate de comunitatea maghiară?

K.H.: Este vorba despre comunitatea locală, formată doar întâmplător în acest caz de maghiari. Știu că e foarte deranjant, la fel ca la Constanța sau la Vaslui, și la Miercurea Ciuc sau la Sfântu Gheorghe există proprietăți administrate de aceste localități și nu am văzut că au fost cărate de aici bucăți de proprietăți în alte țări. Maghiarii administrează deci și astăzi unele proprietăți locale, știu că e deranjant, dar aceasta este situația.

Nu știm dacă e deranjant sau nu, dar administrarea resurselor naturale ar putea ridica unele probleme.

K.H.: În dezbaterea care va urma și care va fi de lungă durată, vrem să aflăm de ce există această frică, să înțelegem de ce românii cred, de exemplu, că administrarea de către maghiari a unei anumite zone lezează interesele românilor. Până acum am primit de la societatea românească un singur răspuns: nu. Așteptăm și argumentele.

Ce câștigă cetățenii români în ipoteza în care proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc ar deveni lege?

K.H.: Cred că România va avea de câștigat, fiindcă dacă relațiile româno-maghiare vor fi rezolvate va fi mai bine, dar și între România și Ungaria există tensiuni, iar soluționarea lor va face ca România să fie mai puternică. Statele europene care au rezolvat problema minorităților naționale au devenit  mai prospere și mai puternice.

Dar cetățeanul român ce beneficii va avea?

K.H.: Nimeni nu ia nimic de la el. Ceea ce doresc maghiarii este exact ceea ce dorește și românul: identitatea națională și viitorul identității naționale să fie în siguranță.

Spuneați că  numărul magistraților ar trebui să fie proporțional cu populația maghiară din Ținutul Secuiesc. Câți judecători maghiari sunt în acest moment în sistemul judiciar din Români; ar fi suficienți pentru dezideratul dumneavoastră?

K.H.: În județul Harghita, spre exemplu, sunt cei mai puțini judecători din toată țara.

Aveți o statistică? Poate că nu sunt suficienți absolvenți de licee maghiare care să se îndrepte spre facultățile de drept.

K.H.: Chiar nu știu câți judecători din România sunt maghiari. Consiliul Superior al Magistraturii ar putea avea situația. Există oricum obligativitatea statului, potrivit legii, de a le asigura cetățenilor din zonele preponderent maghiare, justiție în limba lor maternă. Nu prea sunt judecători maghiari. Oricum nu trebuie să confundăm criteriul etnic cu cel profesional, cel profesional trebuie să domine.

Credeți că, pe fondul campaniei electorale, acest proiect ar putea resuscita naționalism românesc și maghiar? Directorul SRI vorbea nu de mult despre propaganda ungară care ar putea să  se transforme „în măsuri operaționale pe teritoriul României“, inclusiv „obținerea forțată de autonomie teritorială“. Dacă apar violențe pe această temă, vă veți simți responsabil?

K.H.: Suntem împotriva violenței și a oricăror manifestări care ar putea degenera în violență.

Dar pot apărea manifestări ale unor grupuri extremiste, așa cum sugera șeful SRI?

K.H.: Șeful SRI nu este un actor politic. Aprecierile politice din partea serviciilor secrete sunt extrem de interesante, dar nu sunt necesare în spațiul public. Structurile secrete nu sunt actori politici. Nu mă deranjează ce spune un om politic, dar serviciile secrete nu trebuie să se amestece în dezbaterile publice, fiindcă ele au alte pârghii, dacă simt că există vreo problemă. Nu cred că dezbaterea unor probleme democratice ar trebui să ne ducă cu gândul la violență. Nu văd legătura: o gândire normală cu principii democratice nu poate face astfel de legături. Nu cred că o dezbatere transparentă naște violență. În orice caz noi vom depune toate eforturile pentru a opri orice act de violență și pentru ca momentul Târgu-Mureș 1990 să nu se mai repete niciodată.

  • Hotnews:

Presedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania: Am o critica la proiectul UDMR de autonomie – nu reflecta Tinutul Secuiesc

Presedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, critica proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc, spunand ca acesta se bazeaza pe judetele Harghita, Covasna si Mures, nu pe Tinutul Secuiesc in sine, “care are o delimitare clara”. Toro T. Tibor a declarat, duminica, intr-o conferinta de presa la Cluj, ca acceptarea celor trei judete “ar fi o capitulare definitiva”, potivit Mediafax.

“Grupul nostru de experti analizeaza proiectul UDMR. Daca citesc titlul, e imbucurator ca UDMR a lucrat pentru autonomia Tinutului Secuiesc, mi s-a parut ciudat, insa, de ce au precizat ca este Tinutul Secuiesc din Romania. Proiectul se bazeaza pe cele trei judete – Harghita, Covasna si Mures, care nu compun Tinutul Secuiesc, sunt judete facute artificial in 1968. Nu credem ca aceste judete sunt functionale, noi credem ca proiectul autonomiei Tinutului Secuiesc trebuie sa se bazeze pe Tinutul Secuiesc, nu pe cele trei judete. Avem aici o critica, acceptarea celor trei judete ar fi o capitulare definitiva. Tinutul Secuiesc are o delimitare foarte clara, iar proiectul UDMR nu reflecta acest lucru”, a spus Toro Tibor.

Potrivit acestuia, o alta problema principiala privind proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc este legata adoptarea acestuia in urma unei modificari a Constitutiei.

“Noi credem ca autonomia Tinutului Secuiesc nu depinde de modificarea Constitutiei, nu trebuie legat acest proiect de modificarea Constitutiei, in conditiile in care nu vad cand se va modifica, intr-un timp apropiat, acest document. Cred ca, legand soarta proiectului de o noua Constitutie, se proiecteaza in viitorul indepartat acest proiect si se demobilizeaza miscarea politica pentru autonomie”, a mentionat liderul PPMT.

Intrebat daca PPMT va sustine proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc in cazul in care acesta va suferi modificari, Toro a spus ca daca este un proiect viabil si contine elementele care descriu autonomia teritoriala, atunci proiectul va fi sustinut.

“Deocamdata, sunt lucruri principale despre care nici dezbatere nu putem purta. Nu e vorba de cine face un proiect, ci de faptul ca daca toate lucrurile stau intr-o linie, atunci il vom sprijini. Suntem convinsi ca orice proiect va avea succes daca societatea maghiara, cu partidele sale, organizatiile civile si bisericile traditionale, vor face un front comun. Deocamdata, nu sunt elemente pentru asa ceva”, a adaugat Toro T. Tibor.

Intrebat, in continuare, daca PPMT va participa la dezbaterile publice organizate de UDMR pe marginea proiectului de autonomie a Tinutului Secuiesc, Toro a afirmat ca astfel de dezbateri sunt “binevenite”. “Daca noi facem o analiza a proiectului UDMR, asta inseamna participare la dezbaterea publica, care are multe forme”, a conchis liderul PPMT.

Proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc a fost prezentat oficial, joi, de catre presedintele Uniunii, Kelemen Hunor. Potrivit proiectului UDMR, regiunea formata din judetele Harghita, Covasna si Mures ar trebui sa se constituie “ca o regiune autonoma avand personalitate juridica in cadrul statului unitar si indivizibil Romania, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constitutie si prezentului statut”.

Proiectul prevede ca regiunea sa fie condusa de un Consiliu regional si unul executiv cu presedinte care sa participe la sedintele Guvernului Romaniei la care sunt tratate probleme care privesc regiunea. In proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, ca limba maghiara, alaturi de cea romana, va fi considerata “limba oficiala in regiune”, iar redactarea bilingva este “obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodata, proiectul UDMR prevede introducerea in regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare in scolile cu predare in limba romana, pentru “a exista bilingvism inca din copilarie”. Proiectul are 97 de articole si este postat pe site-ul Uniunii in limbile romana si maghiara, dar va fi tradus si in engleza.

  • Adevarul:

Cristian Unteanu/ Naţional-anarhismul, doctrina din spatele mişcărilor autonomiste?

Extrem de posibil ca aceasta să fie una dintre sursele profunde, disipate acum într-o serie întreagă de mesaje aparent foarte corect politice care motivează, argumentează şi întăresc în ritm uluitor de rapid ceea ce ameninţă să devină o problemă europeană mai gravă şi mai amplă decât s-a crezut: revendicările de autonomie şi independenţă.

Mişcare politică ce încearcă să împace poziţiile anarhiste privind refuzul capitalismului şi al organizării statale cu naţionalismul şi chiar, în unele cazuri, cu “separatismul rasial”. Îşi are rădăcinile intelectuale în scrierile lui Julius Evola şi ale neonazistului Francis Parker Yockey şi numără, printre sursele sale de inspiraţie, pe Pierre-Joseph Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Leon Tolstoi, Murray Bookhin, Richard Pierre Darre, Max Stirner, Robert Dun, Otto Strasser“. (Sursa:Wikipedia)

O definiţie care are meritul de a fi cât se poate de generală şi neutră, dar indicând, totdată, eclectismul surselor, celor cărora, de la începutul anilor ’90, li se adaugă nuanţe succesive de radicalizare prin mesajele transmise de câţiva dintre cei mai importanţi teoreticieni, Hans Cany, Richard Hunt şi, poate cel mai relevant dintre toţi,Troy Southgate.

Ideea cea mai interesantă – şi care face acum prozeliţi extrem de activi – este că “operaţiunea de refuz” a ordinii stabilite, a oricărei ordini formalizate într-o formulă administrativ-statală (ideee general acceptată de anarhismul clasic) trebuie să fie urmată de o reordonare de spaţii bazată pe ideea formării de comunităţi independente, autonome.

Este vorba despre adevărate “zone autonome” sau “regiuni autonome” care să trăiască conform propriilor lor reguli şi supuse propriilor lor instanţe juridice, administrative, etc. De aici, evident, se ajunge foarte uşor la principiul constituirii acestor comunităţi autonome pe principiul apartenenţei etnice considerată a fi cel mai important factor de identificare exprimat prin identitatea culturală unică a grupului respectiv.

Mare atenţie, în contextul evenimentelor de acum, la mesajul transmis de Southgate şi devenit acum argument ideologic major al mişcărilor autonomiste şi independentiste:

Nu susţinem naţionalismul în sensul în care am susţine conceptul de Stat-Naţiune. Dar, realist vorbind, aceia dintre noi care trăiesc în Europa au rădăcini-etno-culturale indo-europene şi, în consecinţă, sunt depozitarii unei moşteniri etno-culturale mult mai largi şi care cu prinde nu doar Europa, dar şi unele ţări precum India, Iran,,etc. Componenta «naţionalistă» a termenului «naţional -anarhism» poate fi interpretat în termeni mult mai generali şi, în mod cert, foarte departe de conceptele depăşite care derivă din doctrinele imperialiste ale sec.al XIX-lea. În consecinţă, atunci când vorbim despre naţionalitate, ne referim la implicaţiile sale tribale şi/sau organice. Concepţia noastră privind cuvântul «naţional» nu se raportează deci la un teritoriu,ci la o identitate etno-culturală în mod natural inerentă fiecărui popor precum şi alegerii culturale făcute de fiecare individ. Ideea noastră de «naţiune» nu se raportează deci la o entitate politică (statală) ci la o entitate CULTURALĂ (sau ento-culturală)…Concepţia noastră privind termenul de “naţional” nu trimite la un teritoriu, ci la identitatea rasială care este o faţetă naturală a existenţei fiecărui popor“.

Cum oare se vor naşte oare comunităţile autonome şi independente? Răspunsurile variază în funcţie de multitudinea de grupuri care activează în cadrul acestei mişcări dar, prioritar, există două puncte de vedere.

Primul, non-violent, vorbeşte despre nevoia învăţării şi folosirii din plin a tuturor posibilităţilor oferite de sistemele democraţiei în scopul de a proceda, în final, la referendumuri regionale sau la consultări populare care să consfinţească dorinţa populară de a schima regulile existente şi de a pune statul respectiv în faţa unei situaţii ultimative la care, tot din cauza democraţiei, nu poate recurge la formule dure de represiune.

A doua şcoală de gândire, mult mai aproape de tradiţia pură a anarhismului original, spune că, încă de la început, trebuie să existe pregătite mijloacele militare de a prelua puterea sau/şi de a reacţiona în cazul unei intervenţii a statului. Priviţi această imagine postată pe un site foarte cunoscut al naţional-anarhiştilor şi reflectaţi, vă rog, la multitudinea de organizaţii paramilitare existente acum în Europa, unele chiar foarte aproape de noi, gata să sprijine dorinţe de separatism, autonomie şi independenţă.

Ajungem, deci, la chestiunea esenţială, cea care defineşte naţional-anarhismul modern: introducerea criteriului etnic drept formulă ultimă de definire a identităţii unui spaţiu pentru care se cere autonomie, pentru care se propune o formulă oarecare de separatism care să ducă în final spre independenţă sau, în funcţie de caz, înspre alipirea la un alt teritoriu, pur etnic, etno-cultural identic cu cel separatist.

Exact opusul ideii înspre care doreşte să se îndrepte Europa, reînviind unul dintre cele mai teribile coşmaruri ale celui de-Al Doilea Război Mondial şi deschizând, în imediat, porţile spre un infern populat de perspectiv mişcărilor de “curăţire etnică”.

Din nefericire pentru noi toţi, nu mai este vorba, demult, doar despre scrieri teoretice care să fi inspirat indivizi izolaţi sau grupări marginale şi irelevante. Vorbim despre o mişcare perfect structurată ideologic care beneficiază de o difuzare largă şi foarte profesinist făcută pe internet, dar şi despre grupări operative, peste tot în lume, foarte bine organizate şi antrenate, un exemplu în acest sens constituindu-l forţele paramiliatre ale “Frăţei albe” din SUA sau cele ale “Gărzii Maghiare”….

Apariţia şi dezvoltarea acestui tip de mişcări inspirate direct sau indirect de ideologia naţional-anarhismului a ajuns să devină o mare problemă în măsura în care, iarăşi foarte aproape de noi, tocmai pe aceste criterii se nasc republici separatiste, se redesenează graniţe prin preluarea de către un stat a unor zone ce şi-au proclamat independenţa tocmai pe criteriul majoritar-etnic.

Suntem la un foarte serios moment de răscruce în care noi, nimeni alţii, va trebui să decidem nivelul de seriozitate cu care tratăm acest tip de probleme. Pentru că, în definitiv, este vorba nu numai despre noi, ci despre formula pe care o alegem pentru definirea prezenţei noastre într-o Europă care să fie una a bunăstării şi succesului comun, a unei identităţi europene reale bazate pe înţelepciunea unor generaţii care au avut ce învăţa din lecţiile mai vachi sau mai noi ale istoriei. Exemplul tragediei din fosta Iugoslavie este cea mai apropiată amintire, Ucraina îşi trăieşte acum tragedia care poate duce la separarea de facto a unei părţi a ţării.

Concluzia? Iată poziţia unui cercetător australian, Spencer Sunshine, în articolul său

“Primejdia pe care o reprezintă Naţional-Anarhiştii nu stă în puterea lor politică marginală, ci în modul în care construiesc un nou mod absolut inovator prin care grupările fasciste îşi pot modifica aparenţa, reformulându-şi într-un mod nou revendicările clasice. Au abandonat multe dintre practicile mai vechi ale fascismului – inclusiv folosirea referinţelor evidente neonaziste – sau a celor provenite din cultura celor de la skinheads….Referinţele lor culturale de acum înglobează zona muzicii neo-folk şi gotice, ceea ce dă un aer sofisticat, totalmente diferit de subcultura băieţilor de la skinheads. Au abandonat orice referire directă la doctrinele lui Hitler sau Mussolini, adesea supunând că nu sunt deloc  «fascişti»…Asemenea celor din extrema dreaptă europeană, adaptează în propriul folos o critică sofisticată a realităţii, de sorgine stângistă, de acolo de unde îşi extreg simbolurile şi orientarea culturală, oferind adesea separatismul rasial drept soluţie pentru toate problemele…” .

Noi ştim să spunem ce vrem? Oricum, să nu ne dorim ca ceea ce se petrece acum să dea dreptate unuia dintre îndemnurile-slogan celebre ale naţional-anarhismului: “welcome to reality!”.

Să nu fie, cum ar vrea unii, o realitate a Europei triburilor autonome şi independente.

Bogdan Diaconu: Cum închină UDMR autonomia cu resurse cu tot Rusiei

O analiză excepţională a jurnalistului Stelian Negrea ne arată cum Rusia şi Ungaria pot pune mâna pe gazele României prin autonomia propusă de UDMR. Proiectul separatist prevede preluarea resurselor din cele trei judeţe, aşadar şi din Mureş unde se află 62,5 la sută din gazele naturale ale României. Iată că dacă separatismul etnic se dă din mână în mână, de la Putin la Orban şi de la Orban la Hunor, resursele României fac drumul invers.

Analiza lui Stelian Negrea (AICI) este unică în peisajul presei româneşti şi trebuie nu doar salutată, ci şi promovată, pentru că ne arată cu cifre cum în spatele politicii separatiste maghiare stau interesele tandemului ruso-maghiar. Pentru că, în afară de gaz, ne arată studiul citat, mai există în cele trei judeţe ape minerale, dar şi păduri (cele care nu au fost deja tăiate şi vândute de liderii UDMR). Am acuzat de mult timp intromisiunea Rusiei în planurile secesioniste maghiare, dar analiza economică amintită vine să dea chip şi substanţă acestui amestec. Era evident că Ungaria are interese economice în Transilvania, pe care şi le urmăreşte şi în clipa de faţă prin retrocedări abusive, prin promovarea firmelor maghiare, prin epurarea românilor din liceele care devin maghiare peste noapte, dar apariţia gazului României în joc mută miza pe un cu totul alt nivel.

Am atenţionat în egală măsură că UDMR s-a radicalizat de când merge pe mâna lui Viktor Orban, sfătuitorul oficial şi constant al lui Kelemen Hunor, agentul prin care influenţează politica României la cel mai înalt nivel, dar faptul că ne confruntăm acum cu un proiect de lege care să cedeze resursa de gaz a României, cea pe care ne bazăm ca să fim independenţi de Rusia, ar trebui să ne seteze pe un fel de cod roşu în ceea ce priveşte riscurile la adresa viitorului ţării.

Devine astfel clar că etnicii maghiari sunt carne de tun pentru politicienii UDMR, un fel de masă amorfă folosită ca presiune pentru lucruri mult mai importante, cum de exemplu îngenuncherea definitivă a statului român. În timp ce noi sesizăm aceste riscuri, UDMR se află însă la guvernare, are acces la documente clasificate şi reprezintă statul român. Între UDMR, Ungaria lui Orban şi Rusia lui Putin se poate pune deja semnul de egalitate în opţiuni şi interese. Va trezi măcar acest lucru atenţia autorităţilor în drept pentru a îndepărta UDMR de la butoanele României pe care le foloseşte ca să ne asigure un viitor de servitute? Dacă nu oprim UDMR, România îşi va pierde independenţa, teritoriile şi resursele. Mai e nevoie de alte argumente ca să scoatem UDMR în afara legii?

Kelemen Hunor, vicepremier in functie, presedinte UDMR si candidatul minoritatii maghiare la prezidentiale, a lansat joi, 18 septembrie, un proiect radical de autonomie, aproape neschimbat fata de varianta in romana si maghiara publicata de HotNews.ro pe data de 9 septembrie. Oricat l-am credita pe liderul UDMR cu bune intentii, continutul proiectului si momentul ales submineaza din start demersul sau. Proiectul de autonomie este conceput pe criterii pur etnice, acorda drepturi colective unei minoritati, fapt inacceptabil in Europa, iar momentul ales pentru prezentare – fix ziua in care s-a votat pentru independenta Scotiei – poate trece lejer drept o provocare suplimentara. Cu toate acestea, Hunor este inca in Guvern, iar reactiile publice sunt slabe.

Spre comparatie, in 2012,  PSD – pe atunci in opozitie – a ridicat in motiunea care a dus la caderea guvernului Ungureanu inclusiv problema liniei de finantare in maghiara la Targu Mures. Ponta si PSD spumegau atunci, sustinuti de campanii isteric anti-maghiare la TV. Pe scurt, Guvernul Ungureanu a cazut pe o motiune in care era invocata, intre multe altele, si o falsa problema: linia de finantare in maghiara de la Targu Mures. Or, daca privim azi retrospectiv, solicitarea absolut rezonabila a maghiarilor acceptata de guvernul Ungureanu nu primeste comparatie cu problema reala de azi, cand UDMR pune pe masa oficial un proiect radical de autonomie dar ramane intr-un guvern total ostil proiectului! Or, a face din Tinutul Secuiesc un adevarat stat in stat este de neacceptat. PSD se delimiteaza din varful buzelor, dar se teme sa transeze problema si sa-i ceara un lucru simplu liderului UDMR: ori respecta statul roman, ori pleaca de la guvernare.

Dar astazi e liniste, toata lumea tace in fata unei provocari. Actul de provocare nu este proiectul de autonomie in sine, ci o serie de prevederi care imprima intregului demers un caracter segregationist pe criteriul strict etnic. Este primul document scris, oficial asumat de UDMR, care propune o forma radicala de autonomie pe criterii etnice. Televiziunile, cu mici exceptii, tac malc, Antena 3 a renuntat la isteriile anti-maghiare de cand UDMR a intrat la guvernare. Ia sa fi propus asa ceva maghiarii pe vremea guvernului Boc! Ponta si PSD erau in stare sa acuze guvernul de inalta tradare.

Tot din calcul meschin, de teama sa nu piarda votul maghiarilor in turul doi, opozitia se face si ea ca nu sesizeaza ridicolul situatiei: vicepremierul Hunor aflat intr-o continua demisie de aproape trei luni  iese public cu un proiect radical de autonomie pe care celalalt vicepremier, Liviu Dragnea, il denunta ferm, dar nu se intampla mai departe nimic. PSD si UDMR isi vad de guvernare impreuna, desi partenerii maghiari tocmai le propun partenerilor romani un partaj clar, o separare administrativa cvasi-totala a Tinutului Secuiesc, un fel de independenta scotiana. Asta da schizofrenie!

Am scris in urma cu zece zile ca daca proiectul de autonomie va fi prezentat fara modificari esentiale, cel mai probabil PSD va scoate UDMR de la guvernare. S-a intamplat altceva:au evacuat cu totii subiectul din spatiul public ca si cum n-ar exista!

UDMR a coafat putin proiectul, dar in realitate a mentinut toate prevederile controversate, inclusiv numirea judecatorilor maghiari pe criterii etnice in Tinutul Secuiesc. A  renuntat doar la proportia fixa de 2/3 maghiari si 1/3 romani, lasand insa intact principiul care stabileste practic acelasi lucru: “Numărul magistraţilor apartinând comunitătilor române si maghiare (…) trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunităti din teritoriile arondate.”

Au trecut deja doua zile de la lansarea proiectului si s-a asternut o liniste absurda in spatiul public. Victor Ponta pare terifiat de un scandal pe care nu-l va putea gestiona. Spera, poate, la fel ca Nastase in 2004 sa castige voturile maghiarilor dar cu grija, sa nu trezeasca nationalistii din somn. Prin urmare, ingroapa cat mai adanc bomba cu fitil numita “proiectul de autonomie”. Acest lucru nu se poate intampla. Nu suntem chiar toti orbi, oportunisti, mancurtizati si subordonati mogulilor.

Fitilul a fost aprins chiar de partenerii de guvernare si bomba se afla acum pe masa premierului Victor Ponta. N-o va putea ignora la nesfarsit. Va veni curand vremea cand ii va exploda in fata. Daca pretinde ca nu sustine un proiect atat de important pentru UDMR, cum e posibil sa guverneze impreuna mai departe cu maghiarii ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic? Ce inselatorie sinistra a propriului electorat! Unde i-a disparut brusc “mandria de a fi roman”? Cum de nu se mai simte lezat in tricolorul de care face atata parada tocmai acum, cand partenerii de guvernare vopsesc bornele Tinutului Secuiesc in culorile Ungariei?

Si cum de nu-i solicita lui Kelemen Hunor demisia, pentru a-l scuti de suferinta schizofreniei? “Nu pot sa traiesc intr-o stare de schizofrenie. Este imposibil ca UDMR, in calitate de initator sa se afle in proces cu UDMR-ul, in calitatea sa de membru al coalitiei de guvernare“, declara pe 7 iulie Kelemen Hunor referindu-se la cazul Minority Safe Pack. Uite ca de trei luni traieste si n-a murit nimeni chiar daca azi schizofrenia s-a cronicizat rau. Cum poate trai intr-un guvern care se declara ferm impotriva celui mai important proiect al UDMR, autonomia Tinutului Secuiesc?

Kelemen Hunor a respins orice speculatie ca proiectul de autonomie ar fi un instrument de destabilizare interna manevrat de maini obscure. Nu poate nega insa o realitate: UDMR-ul se comporta azi ca o anexa a FIDESZ-lui lui Victor Orban, care tocmai s-a declarat un inamic al democratiilor liberale si un admirator al Rusiei. Liderii maghiari din Romania s-au radicalizat la incurajarea sau poate chiar sub imperativul Budapestei. Iar radicalizarea unei minoritati, destabilizarea situatiei interne intr-o tara utilizand levierul etnic, in contextul evenimentelor din Ucraina, foloseste din plin doar Rusiei.

Amintim ca, intr-un articol publicat la data de 20 august de Center for Eurasian Strategic Intelligence, un think thank cu sediul la Londra infiintat in 2014 care urmareste politica expansionista a Rusiei in Europa de Est si Asia Centrala, se sustine ca “serviciile speciale rusesti colaboreaza in prezent cu lideri maghiari in Romania si, profitand de particularitatea relatiilor etnice in regiune, incearca sa creeze probleme Bucurestiului din interior“. Nu este clar insa daca informatia se refera la lideri maghiari din Ungaria sau din Romania.

Catalanii nu sunt descurajati de rezultatul referendumului din Scotia si continua demersul pentru independenta

Presedintele catalan Artur Mas a afirmat ca referendumul pentru independenta din Scotia a “aratat calea” pentru Catalonia, care isi va continua demersul pentru propria independenta, scrie BBC. Mas a declarat ca rezultatul referendumului de joi, cand 55% dintre scotieni au votat impotriva independentei, nu l-a descurajat.

Mas a declarat ca pregateste propriul referendum pentru luna noiembrie, urmand ca parlamentul catalan sa decida curand asupra unei legi care sa deschida calea pentru votul popular. Mas a promis ca va organiza referendumul pe 9 noiembrie. Autoritatile de la Madrid il considera insa ilegal.

Mas a declarat ca Madridul nu poate sa foloseasca anumite incadrari legale pentru a impiedica “vointa poporului catalan”. Madridul a atacat cazul la Curtea Constitutionala, care urmeaza sa il discute marti. Curtea Constitutionala ar putea suspenda dreptul regiunii de a vota asupra independentei. Miscarea pro-independenta din Catalonia crede ca, odata ce Mas promulga noua lege, se poate organiza votul popular.  La inceputul unii, sute de mii de catalani au format un “V” pentru “vot” pe doua artere principale din Barcelona.


Categorii

1. DIVERSE, Batalia pentru resurse, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), Razboiul impotriva Romaniei, Rusia, Ungaria

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “Kelemen Hunor recunoaste: PROIECTUL AUTONOMIEI TINUTULUI SECUIESC E NECONSTITUTIONAL. Cum mascheaza liderul UDMR un proiect EXPLOZIV la adresa statului roman sub pretextul “DEZBATERII”/ Autonomia pune in pericol si RESURSELE de GAZ ale Romaniei/ NATIONAL-ANARHISMUL

  1. acesta joaca un fel de alba neagra

  2. Presa rusă: bucureștenii și Elena Udrea protestează pentru autonomia Transcarpatiei:
    http://lacoltulstrazii.ro/2014/09/30/presa-rusa-bucurestenii-si-elena-udrea-protesteaza-pentru-autonomia-transcarpatiei/#more-19039

    Dacă v-ați săturat deja de campania pentru prezidențiale (care, culmea, nici n-a început oficial) cu pseudo-dezbaterile ei, poate vreți să aflați cum se vede aceasta pe la alții. Iată un titlu din ziarul Komsomolskaya Pravda ilustrat cu o fotografie de la un eveniment al Partidului Mișcarea Populară (traducre mot-a-mot): „În Ungaria și în România se cere autonomia Transcarpatiei”. În descrierea pozei jurnaliștii KP spun că este vorba despre un marș organizat în fața Parlamentului României și că fotografia este pusă la dispoziție de echipa candidatei la președinția României, Elena Udrea.

    Articolul începe cu o referire la cea mai recentă vizită a lui Victor Orban cu ocazia deschiderii anului universitar la Institutul Rakoczi Ferenc din Transcarpatia și explică modul în care Ungaria sprijină și promovează ideea federalizării Ucrainei și acordării autonomiei regiunii Transcarpatia, regiune locuită de mulți etnici maghiari și români. Urmează o analiză detaliată a discursului premierului ungar cu trimiteri constante la intențiile Ungariei de a-i apăra pe maghiarii de pretudindeni, de a susține autonomia maghiarilor din Transcarpatia. După ce autoarea amintește de deloc întâmplătoarea întrerupere pe perioadă nelimitată a livrărilor de gaze din Ungaria către Ucraina, urmează și un paragraf dedicat României. Mai exact marșului de la București, despre care eu nu am citit/văzut nimic. Traducerea integrală a paragrafului:

    Autonomia Transcarpatiei a fost cerută și la București. Peste 1500 de persoane, inclusiv candidata la președinție Elena Udrea, au protesat în fața Parlamentului. O petiție pentru sprijinirea acordării autonomiei Transcarpatiei și a încetării războiului civil în Ucraina a fost transmisă deputaților.

    În majoritatea comentariilor cititorii KP se întreabă de ce UE nu anunță sancțiuni împotriva Ungariei, unii laudă Ungaria pentru că-și iau ce-i a lor și așteaptă România și Polonia să facă la fel.

    Nu știu cât timp îi va lua acestei informații să ajungă (dacă va ajunge știre în media românească) în scurtele calupuri de știri externe pe care le dă atât de rar presa de noi, dar e bine să știm cam cum suntem văzuți și mai la est, mai ales în contextul actual din estul Ucrainei.

    Notă: Komsomolskaya Pravda (Комсомольская правда în rusă care în traducere înseamnă Adevărul Komsomolist) este un ziar rusesc care rezistă de la începuturile URSS și este în prezent unul dintre cele mai citite cotidiane din Federația Rusă și spațiul post-sovietic, având ediții regionale în Ucraina, Republica Moldova și alte câteva republici post-sovietice.

  3. Pingback: Candidatii la presedintia României între STERGEREA IDENTITATII NATIONALE SI RELIGIOASE, circul diversionist de mahala si SFIDAREA NESIMTITA A ADEVARATELOR TEME SI PROBLEME ALE POPORULUI - Recomandari
  4. Pingback: UDMR SCOATE FUM PE NARI. Kelemen Hunor cheama la lupta pentru “RECUPERAREA PAMANTULUI NATAL”, primarul de la Sfantu Gheorghe ameninta cu repetarea tragicului TARGU MURES din 1990 - Recomandari
  5. Pingback: GUVERNUL PONTA CEDEAZA LA AMENINTARILE UDMR. Al treilea prefect schimbat in Covasna - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare