A INCEPUT DISTRIBUIREA CARDURILOR DE SANATATE/ Proiect legislativ: TRANSPLANT DE ORGANE fara consimtamantul familiei

• EVZ: Poștașul aduce, de mâine, cardurile. Medicii nu au cu ce să le activeze

În ultimele zile, milioane de carduri au fost livrate de la casa de asigurări către Poșta Română, pentru începerea distribuției. După primirea lor, ar putea fi activate imediat, însă medicii nu se grăbesc să își cumpere cititoarele de carduri, așteptând să se finalizeze distribuția.

De la începutul anului viitor, serviciile medicale nu vor mai putea fi decontate în lipsa cardurilor de asigurat. Zilele acestea a început trimiterea lor către Poștă, de unde vor ajunge la asigurați. Primii care le vor primi vor fi bucureștenii.

„În jur de 700.000 de carduri pot fi preluate zilnic. Începând cu data de 19 septembrie, operatorii poștali vor începe distribuirea cardului către asigurații cu vârsta peste 18 ani. În data de 22 septembrie va începe distribuirea cardului concomitent în mai multe județe din țară. Procesul de distribuire va continua în luna octombrie pentru cei aproximativ 12,5 milioane de asigurați pentru care au fost tipărite cardurile”, potrivit reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Asigurații vor primi pe aviz telefonul poștașului

Cardul de sănătate va fi înmânat titularului în baza unui act de identitate și a semnăturii de primire. În situația în care, după minimum două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe baza avizului de transmitere, cardul nu a putut fi predat, acesta va fi trimis casei de asigurări teritoriale în evidența căreia se află acesta.

Avizul pe care operatorul poștal îl lasă la domiciliul asiguratului în cazul în care nu va fi găsit, va conține numărul de telefon al factorului poștal, astfel încât asiguratul să îl poată contacta pentru a stabili intervalul orar în care factorul poștal poate reveni în zilele următoare pentru a–i preda cardul de sănătate.

„Copiii, cei mai mari consumatori, nu primesc carduri”

Dacă în 20 de zile cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să își ridice personal cardul de sănătate de la casa de asigurări în a cărei evidență se află, după un termen de 10 zile lucrătoare, pe care CN Poșta Română îl are la dispoziție pentru a preda cardul casei de asigurări.

Medicii nu sunt tocmai pregătiți pentru următoarea etapă după distribuirea cardurilor, respectiv activarea lor, invocând faptul că mai durează până când vor deveni obligatorii. „Le vom cumpăra din banii noștri, pentru a intra în funcțiune este nevoie de hotărâre de guvern și norme de aplicare. Nu știu cât de reală e afirmația că nu vor mai fi furturi și rețete fictive: cei mai mari consumatori de servicii, copiii, nu primesc astfel de carduri”, comentează medicul de familie Sandra Alexiu, secretar general la Societatea Națională a Medicilor de Familie.

Nici medicul endocrinolog Dan Perețianu, care lucrează într-un ambulatoriu din Capitală, nu are încă aceste dispozitive. „Nu am fost informați în legătură cu aceste cititoare”.

Schimbarea parolei, obligatorie

Oficialii CNAS susțin încă că „toți furnizorii trebuie să își cumpere cititoare de carduri”. În funcție de model, costă între 5 euro și 80 de euro bucata. Cele care sunt compatibile și au fost probate sunt afișate pe site-ul cnas.ro. „Asigurații ar trebuie să meargă să îl activeze cât mai repede. Se poate face la medicul de familie, la un laborator de analize, la spital, toți sunt obligați să le cumpere din resurse proprii”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al CNAS, Mihaela Tănase. Tot ce trebuie să facă asiguratul în momentul activării cardului este să ofere o parolă din patru cifre. „Pe card sunt deja trecute datele de identificare și CNP-ul . Nu se mai cer alte detalii pentru că între timp este în funcțiune și dosarul electronic al pacientului (5 milioane de asigurați au dosarele active) și 5.800 de medici sunt în acest sistem”, mai spune reprezentantul CNAS.

• TVH.RO: Se pregăteşte unda verde pentru transplantul de organe

Transplantul de organe la noi în ţară se efectuează încă la o scară mică în ciuda faptului că situaţiile în care găsirea, de exemplu, a unui rinichi compatibil reprezintă, la propriu, şansa la o nouă viaţă. În prezent se află în dezbatere publică un proiect de lege care presupune că prelevarea de organe s-ar putea face şi fără consimţământul familiei persoanei decedate, cu condiţia ca, în timpul vieţii, omul să se fi înscris în Registrul Naţional al donatorilor de organe.

Cei care au avut neşansa să aibă o persoană dragă în spital, în aşteptarea disperată a unui organ vital fără de care nu poate trai, ştiu cel mai bine cât este de dificil să-l şi obţină. Ca să nu mai vorbim chiar de bolnavii care aşteptau de prea multă vreme să primească organul salvator.

În prezent în România, prelevarea de la persoanele decedate se face doar cu consimţământul scris al cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv. Lucrurile însă s-ar putea schimba în bine dacă proiectul pus în dezbaterea publică de către Ministerul Sănătăţii ar fi şi pus în practică.

În proiectul de lege elaborat de minister se mai arată că, în condiţiile în care pe teritoriul ţării nu există niciun primitor compatibil cu organele, ţesuturile şi celulele de origine umană disponibile, acestea pot fi alocate în reţeaua internaţională de transplant, pe baza unei autorizaţii emise de Agenţia Naţională de Transplant.

În cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu, consimţământul va fi dat de părinţi sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, după caz.

Este interzisă prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de la persoane fără discernământ.

Acelaşi proiect mai prevede că transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în cazuri medico-legale, se face numai cu consimţământul medicului legist şi nu trebuie să compromită rezultatul autopsiei medico-legale.

Numai anul trecut au fost realizate peste 400 de transplanturi (275 de rinichi, 122 de ficat şi unul de cord). Dintre toate tipurile de transplant, cel hepatic este cel mai dificil. Majoritatea donatorilor sunt pacienţi aflaţi în moarte cerebrală. În restul situaţiilor, când donatorul este viu, de regulă, este vorba de un membru din familie care consimte să efectueze donarea. Peste 400 de persoane sunt pe lista de aşteptare pentru un transplant de ficat, iar cei mai mulţi donatori au fost anul trecut, când a fost realizat un număr record de transplanturi hepatice.