MINISTERUL AFACERILOR DE INTERNE INSISTA IN INTRODUCEREA NOILOR CARTI DE IDENTITATE ELECTRONICE. Actele ar prelua si functiile cardului de sanatate si ar fi functionale pentru servicii online

26-07-2017 7 minute Sublinieri

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) organizeaza, miercuri, o dezbatere publica pe tema proiectului de lege privind cartea electronica de identitate, care ar putea asigura si functionalitatea cardului de sanatate. Proiectul de lege nu impune schimbarea cartii de identitate actuale, astfel ca cei care refuza obtinerea cartii de identitate electronice pot opta in continuare pentru cea simpla, arata News.ro.

“Proiectul de lege propus urmareste simplificarea procedurilor si debirocratizare, asigurand in acest fel un cadru adecvat, la dispozitia cetateanului, menit sa-i faciliteze accesul la serviciile circumscrise conceputului de administratie electronica si sa-i ofere posibilitatea de a utiliza un instrument modern in interes personal sau in relatia cu diversi terti care genereaza servicii electronice”, se arata in expunerea de motive a proiectului.

Cartea electronica de identitate va contine elemente de particularizare si de siguranta, datele din formatul tiparit, respectiv numele si prenumele titularului, sexul, cetatenia, data si locul nasterii, imaginea faciala, Codul Numeric Personal si adresa de domiciliu, precum si semnatura olografa a titularului; prenumele parintilor titularului; un certificat si, dupa caz, certificate calificate, prevazute de Legea 455/2001 privind semnatura electronica; datele biometrice ale titularului, constand in imaginea faciala si, dupa caz, imaginile impresiunilor papilare a doua degete.

Proiectul de lege acorda posibilitatea eliberarii unei carti de identitate simple sau a cartii electronice de identitate inainte de implinirea varstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre parinti. Astfel, vor putea fi eliberate carti de identitate cu valabilitate de doi ani pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, cu valabilitate de patru ani pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani si cu valabilitate de 10 ani, dupa implinirea varstei de 18 ani.

In cazul in care o persoana refuza eliberarea unei carti de identitate electronice din motive religioase sau de constiinta, aceasta poate opta pentru cartea de identitate simpla.

Cartea electronica de identitate ar urma sa asigura si functionalitatea cardului de sanatate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberarii noului document de identitate, se arata in proiect.

Personalizarea documentelor se va realizeaza in Centrul National Unic de Personalizare a Pasapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Imprimeria Nationala va achizitiona si va pune la dispozitia MAI si Ministerului Afacerilor Externe echipamentele si produsele software necesare pentru punerea in circulatie si personalizarea cartilor electronice de identitate, a cartilor de identitate simple, a cartilor de identitate provizorii, a dovezilor de resedinta, a cartilor electronice de rezidenta si a cartilor de rezidenta.

Initiatorii proiectului de lege spun ca titularul unui document electronic se va putea autentifica online, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educationale, ceea ce va conduce la simplificarea interactiunii cu autoritatile publice, prin cresterea calitatii si accesibilitatii serviciilor publice.

Punerea in circulatie a cartii electronice de identitate si a cartii de identitate simple va fi realizata esalonat, in termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei carti electronice de identitate sau a primei carti de identitate simple, pe masura asigurarii serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor cu suportul tehnic necesar.

Proiectul de lege privind cartea electronica de identitate a fost pus in dezbatere publica in 19 martie pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, propunerile si sugestiile referitoare la acesta putand fi trimise in termen de 10 zile.

In 20 martie, ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat ca prima carte electronica de identitate ar putea fi eliberata la jumatatea anului 2018, precizand ca prin implementarea acesteia va fi facilitat accesul cetatenilor la diverse servicii, va fi inlesnita interactiunea cu autoritatile si vor fi intarite elementele de siguranta, in conditiile in care datele statistice arata o incidenta mare a furtului de identitate.

Ea a subliniat ca persoanele nu pot fi urmarite pe baza cipului continut de cartea electronica de identitate, pentru ca acesta este pasiv si poate fi citit doar de un echipament special destinat citirii sale.

  • ActiveNews: 

DICTATURA BIOMETRICĂ, tot mai aproape! MAI a prezentat cartea electronică de identitate, care va conține CIP integrat și amprente. În timp ce britanicii au renunțat la proiect, considerat prea costisitor, România e dispusă să dea milioane de euro

Dictatura biometrică nu iartă nici România.  Actele de identitate electronice sau „buletinele cu cip” devin și în România realitate, guvernul fiind gata să implementeze proiectul de lege în acest sens. O analiză publicată de ActiveNews, a jurnalistului Victor Roncea, arată că, în timp ce o țară ca Marea Britanie a decis să renunțe la buletinele cu cip, considerând că nu rentează și ar apăsa prea mult pe umerii contribuabililor,  România este dispusă să cheltuiască milioane de euro pentru introducerea cărților de identitate biometrice.

Ministerul de Interne a organizat miercuri o dezbatere publică pe tema proiectului de lege privind noua carte electronică de identitate, care ar ar urma să asigure și funcționalitatea cardului de sănătate. Noul document ar putea fi disponibil de anul viitor, dar nu va fi obligatorie preschimbarea, în momentul apariției acestuia, scrie Mediafax.

Actul va prelua și funcțiile cardului de sănătate, conform inițiatorilor proiectului. Noua carte de identitate va fi inscripționată față-verso, va conține data nașterii și semnătura olografă.

„Cartea electronică de identitate va conține un CIP care permite accesarea serviciilor electronice prin utilizarea certificatului electronic emis de MAI pentru autentificarea în sistemele informatice. Va permite stocarea în condiții de siguranță a datelor biometrice ale titularului, respectiv imaginea facială și, opțional, imaginile impresiunilor papilare a două degete. De asemenea, va permite utilizarea semnăturii electronice”, s-a menționat în cadrul dezbaterii.

Punerea în circulație a cărții electronice de identitate și a cărții de identitate simple va fi realizată eșalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărți electronice de identitate sau a primei cărți de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor cu suportul tehnic necesar.

Referitor la impactul financiar, datele nu au fost încă structurate, costurile tehnologice urmând să fie stabilite după ce se va decide forma finală a documentului.

„În acest moment, putem spune că modificările actualei infrastructuri prezintă costuri care estimam că nu vor depăși un milion de euro. Acest cost se aplică la infrastructura centrală. La nivel național, totul depinde foarte mult de vechimea stațiilor și sistemelor de operare, cât de vechi sunt”, au explicat inițiatorii proiectului de schimbare a cărților de identitate. La nivel local, arată sursa citată, dotarea IT va costa aproximativ 6,5 milioane de euro.

„La nivelul Uniunii Europene, prețul mediu este de 15-20 euro, preț cu care se vinde cetățenilor. Noi intenționăm să ne situăm sub acest preț. Contravaloarea cărții de identitate o va suporta cetățeanul, beneficiarul documentului, ca și în prezent”, conform sursei citate.

(martie 2017) ANALIZĂ despre oportunitatea actelor electronice în România: Cardul de Identitate Biometric, un atentat la libertate care trebuie și poate fi stopat. Proiectul ar costa România peste două miliarde de euro. Marea Britanie l-a blocat

Autoritățile fac nou pas spre dictatura biometrică. Considerate cea mai sufocantă metodă de control, actele de identitate electronice sau „buletinele cu cip”, rămase la un moment dat la sertar,  urmează să devină, cât de curând, realitate. Și dacă guvernul de la București se pregătește să arunce pentru un astfel de proiect peste 2 miliarde de euro, britanicii, care se pregăteau să implementeze unul similar în 2010, au renunțat după ce au ajuns la concluzia că nu rentează și i-ar costa enorm de mult pe contribuabili.

Dincolo de poblemele de etică, securitate și credință invocate de fiecare dată când s-a pus din nou pe tapet acest plan, se pune și o altă problemă: cerințele impuse de proiectul pentru cardul electronic și uriașa mașinărie din spatele lui nu pot fi îndeplinite decât de un număr mic de companii, iar miza, într-o Românie în care serviciile fac și desfac, rămâne una uriașă.

Site-ul roncea.ro publică o analiză exhaustivă pe tema cărților de identitate biometrice, explicând de ce astfel de „buletine cu cipuri”, care nu există nici măcar în America, aflată sub isteria terorismului, reprezintă un atentat la libertate care trebuie oprit.

„Duminică, a Sfintei Cruci, la prânz, orele 12:06, Ministerul de Interne a emis un Comunicat sec în care suntem informați că, începând din acea clipă, avem 10 zile de “dezbatere publică” – online! -, pe site-ul MAI, asupra unui proiect de Lege reșapat privind îndosarierea electronică a românilor, un fel de microcipare a populației după modelul vitelor din UE. Noul Card de Identitate Biometric ar urma să înglobeze Cardul de Sănătate, fiind disponibil și pentru alte servicii electronice, administrative sau chiar bancare, conform proiectului. E adevărat, proiectul prevede și posibilitatea obținerii unui card de identitate simplu, fără cip. Prima întrebare, firească, este: dacă e bun și cel simplu de ce ne mai trebuie unul electronic? A doua întrebarea: până când va fi admis cel simplu? Suspiciuni rezonabile ne îndeamnă să credem că este vorba doar de o fază tranzitorie, până la o alta, când “necesitățile” “luptei antiteroriste”, de exemplu, vor schimba termenii problemei, de la opțional la obligatoriu. Deși, subliniez din start, nici măcar Statele Unite ale Americii, aflate pe primul loc în lume pe frontul antiterorist, nu au un asemenea sistem, cetățeanul american legitimându-se, simplu, doar cu carnetul de șofer (fără cip). Și nu cred că se compară puterea mondială a SUA cu cea a noastră”, scrie jurnalistul Victor Roncea.

Pentru profani, acesta amintește că înregistrarea facială biometrică – după cum propune proiectul MAI, pe lângă amprentare – permite prin sistemele video de supraveghere identificarea și urmărirea oricărui individ de la distanță, unul dintre principalale scopuri ale acestui sistem. 

„În plus, stocarea datelor personale biometrice este expusă oricând riscurilor majore ca acestea să fie folosite de entități străine împotriva libertății individuale”,  explică ziaristul. Iar cei care vor să afle mai exact cum stau lucrurile pot citi analiza „Scientific American: Biometric Security Poses Huge Privacy Risks – Without explicit safeguards, your personal biometric data are destined for a government database.”

Dincolo de problemele de etică, securitate personală și credință, pe care le-am expus cu alte ocazii, mai multe ciudățenii se observă pe marginea acestui act, dintre care remarc două, mai interesante, din punct de vedere al Afacerii din spatele lui:

1. Este elaborat pe genunchi sau la secret, din motiv ce președintele Casei Naționale de Asigurari de Sănătate, Marian Burcea, funcționar guvernamental, vizat de acest proiect, a declarat că nu știa nimic despre el și că, dimpotrivă, în următorii ani cardul de sănătate nu va dispărea, precizând că în prezent mai sunt de tipărit aproximativ 800.000 de carduri (o știre incompletă pe acest subiect, la Mediafax). Costul tipăririi unui card este de circa 3 euro. Dacă adăugăm transportul și alte plăți aferente, ajungem la aproximativ 5 euro. Dacă înmulțim cu cel puțin 15.000.000, câți asigurați am fi, faceți socoteala câți bani sunt în joc numai pentru emiterea cardurilor: 75 de milioane. Euro. Sistemul din spatele lui, alte circa 125.000. Euro. Ce mai contează că numeroși români – cel puțin un milion – au anunțat că nu vor ridica acest card, conform opțiunii lor ce ține de credință. El a fost emis. Cel puțin 5.000.000 de euro la coș. Acum se pune problema ca noul card să-l înlocuiască pe cel de sănătate, cu toate deficiențele lui (Ghiță știe de ce). Alte zeci de milioane de euro, la coș. În condițiile în care România este cotată drept una dintre cele mai sărace țari din Europa.

2. Nimeni, nici partea emitentă, recte MAI, nici presa care a relatat sau care chiar a participat la conferința de presă a ministrului de Interne, Carmen Dan, pe acest subiect, nu a abordat chestiunea costurilor. Care, cred eu, cu aceeași doză de suspiciune rezonabilă, într-o țară ca România, cotată, de data aceasta, în top 3 al celor mai corupte țări din Europa, este foarte-foarte importantă. Este evident că cerințele impuse de proiectul actului normativ pentru cardul electronic și uriașa mașinărie din spatele lui nu pot fi îndeplinite decât de un număr mic de companii. Cum Ghiță și serviciile lui sunt, momentan, în afara razei de acoperire, ne întrebăm, întemeiat, dacă nu cumva este vizată o (altă) companie anume sau chiar o putere străină care ar putea oferi echipamentele și produsele software necesare, la standardele și criteriile enunțate în proiectul de lege, avertizează Victor Roncea.

Nu trebuie ignorat nici un alt aspect major al unui astfel de proiect: cel financiar, scrie autorul acestei analize, întrebându-se de ce ar fi dispusă să România să arunce pe geam atât de mulți bani, în condițiile în care state potente financiar nu s-au hazardat să facă asta.

„Cum MAI nu avansează nici o estimare privind costurile, nu ne rămâne decât să studiem alte cazuri similare. Marea Britanie, putere imperială, 64 de milioane de locuitori. 2006: Guvernul laburist al lui Gordon Brown propune un sistem de card electronic. Controversele se țin lanț. După șase luni de dezbateri și calcule – nu 10 zile online! – costurile proiectului pe o perioadă de 10 ani, cât era considerat că ar fi luat până la implementarea lui totală, cresc de la 4,91 miliarde (!) Lire Sterline la 5,75 miliarde (6, 6 miliarde euro !). Dar acest calcul nu includea terminalele agențiilor guvernamentale pentru servicii sociale și ale medicilor și caselor de asigurări și nici socotelile Ministerului de Externe nu erau prea clare (Sursa: The Guardian, 11.05.2007).

Ca atare, dacă împărțim, ochiometric, la trei, suma luată în considerare de experții britanici, deducem că proiectul “nostru” ar costa cel puțin 2,2 miliarde de euro!

Norocul britanicilor, socialiștii pierd alegerile în 2010 și noul Guvern conservator al lui James Cameron abandonează proiectul, deși se cheltuiseră deja câteva sute de milioane de lire, considerându-l nefezabil și mult prea costisitor! Să înțelegem că România este deasupra Marii Britanii ca putere financiară și mondială???

În prezent Marea Britanie nu are nici un act de identitate oficial și obligatoriu stabilit pentru populație, cetățenii britanici legitimându-se, atunci când este nevoie, cu pașaportul sau permisul de conducere.

Alte țări ale lumii în care cardul de identitate nu este obligatoriu: Austria, Finlanda, Norvegia (nu are nici o formă de card), Suedia, Franța, Islanda, Irlanda, Italia, Lituania, Japonia, Elveția, Australia, Noua Zeelandă, Canada (ultimele trei fără nici o formă de card), SUA, ș.a. (Sursa: Wikipedia)

Suntem noi mai breji, mai expuși, mai potenți financiar decât SUA, Franța și Marea Britanie, pentru a cheltui cel puțin 2,2 miliarde de euro? Categoric, nu!

Și-atunci?”, se întreabă, retoric, Victor Roncea.


Categorii

1. DIVERSE, Carduri electronice/ cipuri, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Panopticon

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “MINISTERUL AFACERILOR DE INTERNE INSISTA IN INTRODUCEREA NOILOR CARTI DE IDENTITATE ELECTRONICE. Actele ar prelua si functiile cardului de sanatate si ar fi functionale pentru servicii online

  1. “7. Cazut-au de la credinta in Domnul, ca au nascut fii din desfranare;…” (Osea 5)

  2. Bună ziua mă gândesc ca ar trebui strânse semnături împotriva buletinului biometric in număr cât mai mare trebuie făcut o petiție și sa ne facem vocea auzită în mijloacele media nu se prezintă riscurile acestui buletin biometric

  3. Pingback: Noile CĂRȚI DE IDENTITATE BIOMETRICE impuse de Uniunea Europeană ÎNCALCĂ DREPTUL LA VIAȚĂ PRIVATĂ a sute de milioane de cetățeni din Europa/ Autoritățile române au pus în dezbatere OUG de implementare, care conține ALTERNATIVA UNUI CARD SIM
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare