INTRUNIREA ASOCIATIEI PARINTI PENTRU ORA DE RELIGIE

29-03-2015 6 minute Sublinieri

APOR-2

  • Basilica:

Întrunirea națională a Asociaţiei „Părinţi pentru ora de Religie”

În Bucureşti a avut loc sâmbătă, 28 martie 2015, întrunirea națională a Asociaţiei „Părinţi pentru ora de Religie” (A.P.O.R.). Reprezentanţii celor 40 de filiale ale A.P.O.R. din toată ţara, prezenţi la eveniment, au fost binecuvântaţi, în a doua parte a întâlnirii, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.

Prima parte a evenimentului s-a desfăşurat în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti, iar a doua parte a întrunirii, la care a fost prezent şi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc la Centrul naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae“ al Patriarhiei Române.

Credința în Dumnezeu este cea mai mare zestre spirituală pe care Familia, Biserica, Școala și Comunitatea o pot transmite copiilor

A doua parte a întrunirii a debutat cu un scurt cuvânt de mulţumire al Preşedintelui APOR – Liana Stanciu adresat Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României. De asemenea, au fost prezentate lucrările primei părţi a întrunirii şi proiectul de activităţi. Apoi, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat celor prezenţi cuvântul intitulat Cooperare benefică între Familie, Şcoală şi Biserică în domeniul educației.

“Credința în Dumnezeu este cea mai mare zestre spirituală pe care Familia, Biserica, Școala și Comunitatea o pot transmite copiilor, pentru că ea îi ajută pe tineri să facă deosebire între valori eterne și valori efemere,şi le formează personalitatea, învăţându-i să cultive bunătatea şi omenia, iubirea de Dumnezeu şi de semeni, recunoştinţa faţă de generaţiile trecute şi responsabilitatea faţă de prezent şi de viitor”, a subliniat Patriarhul României în cuvântul său adresat cu acest prilej.

Prin educația religioasă este evidențiată complementaritatea dintre spiritualitate și știință, precum și dintre credință și cultură. De asemenea, ea are și un caracter formativ, nu doar informativ, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: “Educaţia religioasă oferă un orizont spiritual cuprinzător sau integrator, un liant care relaţionează şi integrează cunoştinţele de la celelalte discipline, spre a forma împreună un reper spiritual luminos şi edificator pentru viaţă, trăită în comuniune de iubire şi coresponsabilitate pentru binele comun”.

În cadrul aceleaşi întruniri, Liana Stanciu, Președintele Asociației „Părinți pentru ora de Religie” a precizat că următorul obiectiv al asociației este îmbunătățirea manualelor și metodologiei de predare, astfel încât Religia să devină cea mai iubită disciplină de către elevi.

„Mă bazez pe faptul că există foarte mulţi oameni de profesii care pot sprijini calitatea orei de religie şi mă refer aici la profesorii de religie care trebuie convinşi să se grupeze, cei foarte buni care pot face cumva training, pot face educaţie şi să îmbunătăţească felul în care ceilalţi profesori îşi tratează ora de religie şi studenţii sau copiii. Mă gândesc, de asemenea, la faptul că asociaţia poate trimite reprezentanţi în comisiile de avizare a manualelor şi a materialelor didactice pentru că asociaţia are specialişti în acest domeniu”, a declarat pentru Radio TRINITAS Președintele Asociației „Părinți pentru ora de Religie”, Liana Stanciu.

Liana Stanciu a vorbit și despre alte obiective ale Asociației „Părinți pentru ora de Religie”.

„Mă gândesc, de asemenea, la salvarea unor sărbători importante,  faptul că în şcoala românească nu s-a întâmplat nimic de marea sărbătoare de Buna Vestire, faptul că foarte mulţi copii ştiu că de Paşti vine iepuraşul fără să se gândească că de fapt este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, faptul că prea puţină lume pune accent pe adevărata valoare a Sărbătorii Crăciunului, toată lumea crede că vine moşul acela îmbrăcat în roşu. Toate acestea chestiuni trebuie recuperate şi bine aşezate în mintea, în sufletul copiilor pentru că astfel noi vom avea nişte copii sănătoşi care vor ştii să facă alegeri înţelepte, să poate discerne la momentul în care vor fi puşi în astfel de situaţii”, a mai declarat Președintele Asociației „Părinți pentru ora de Religie”, Liana Stanciu.

***

A.P.O.R. este o organizație neguvernamentală a părinților interesaţi de educaţia complexă, completă şi de calitate a copiilor lor, educație care presupune, pe lângă latura morală, estetică, tehnologică, şi o componentă religioasă. Membrii acestei asociații consideră că educaţia fără religie înseamnă şcoală fără suflet, neam fără Dumnezeu şi fără identitate, susțin îmbunătățirea calității orei de Religie, precum și menținerea rolului și importanței acestei discipline de învățământ.

Cooperare benefică între Familie, Şcoală şi Biserică în domeniul educaţiei

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Întrunirea Naţională a Asociaţiei Părinţi pentru ora de Religie. Sala de conferinţe a Centrului naţional pentru formare continuă Dumitru Stăniloae, din clădireaCentrului cultural-social Justin Patriarhul – Bucureşti, sâmbătă, 28 martie 2015:

Educația este forma cea mai înaltă în lucrarea de modelare și formare a caracterului și personalității copiilor și tinerilor. Din acest motiv educația ar trebui să fie prioritatea fundamentală a oricărei societăți care dorește progresul spiritual și bunăstarea materială a poporului.

Din nefericire, educaţia este şi ea afectată de criza spirituală şi morală din societatea românească. Lipsa de valori perene, de repere credibile şi de motivaţii solide din societatea și școala românească a atins cote alarmante. Se pare că acumularea de valori intelectuale este tot mai mult înlocuită cu acumularea de bunuri materiale, încât astăzi nu mai valorează mult o cultură aleasă, ci doar o avere frumoasă. Iar dictonul „cine are carte are parte” nu mai este valabil, deoarece oamenii bine pregătiţi sunt prea puţin plătiţi. Prin urmare, acum „cine are carte pleacă departe”, adică în străinătate.

Pe de altă parte, abandonul școlar, destrămarea familiilor, sărăcia, şomajul, plecarea părinților la muncă în străinătate, delicvenţa şi violenţa juvenilă, nesiguranţa zilei, incertitudinea viitorului, se constituie în tot atâtea cauze ale crizei educației în școală și în familie.

Pentru a opri această degradare spirituală şi socială sunt imperativ necesare măsuri legislative şi sociale, dar şi o înnoire spirituală a mentalităţii şi o cultură a valorilor morale, după cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel când zice: „să nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu, ce este bun și plăcut și desăvârșit” (Romani 12, 2).

În dezvoltarea unei educaţii autentice pentru viaţă este esenţială cultivarea unei legături statornice şi a unei cooperări rodnice între Biserică, Familie şi Şcoală, precum şi valorificarea contribuţiilor specifice acestora. În contextul actual, marcat de tendinţe ideologice individualiste şi secularizante care erodează valorile consacrate ale familiei tradiţionale, este cu atât mai necesară această conlucrare benefică între instituţii fundamentale. Mai precis, în societatea de consum din zilele noastre, marcată tot mai mult de o mentalitate care orientează copiii, adolescenţii şi tinerii spre senzaţionalul artificial şi profitul material, este esenţială cultivarea unei educaţii credibile axată pe luminile călăuzitoare ale vieţii, atât la nivel personal, cât şi la nivel comunitar. Aceste lumini sunt: credinţa în Dumnezeu şi valoarea unică şi eternă a persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu – Izvorul vieţii veşnice, iubirea generoasă a omului ca bază a comuniunii umane în familie şi în societate, cultivarea creativităţii pentru îmbogăţirea tezaurului peren al umanităţii şi cultivarea responsabilităţii pentru natură ca dar al lui Dumnezeu oferit generaţiilor umane prezente şi viitoare.

Noi considerăm că prin educaţia religioasă este evidenţiată complementaritatea dintre spiritualitate şi ştiinţă, dintre credinţă şi cultură, reliefându-se şi dimensiunea formativă a acesteia, nu doar informativă. Educaţia religioasă oferă un orizont spiritual cuprinzător sau integrator, un liant care relaţionează şi integrează cunoştinţele de la celelalte discipline, spre a forma împreună un reper spiritual luminos şi edificator pentru viaţă, trăită în comuniune de iubire şi coresponsabilitate pentru binele comun.

Omul secularizat a pierdut practica rugăciunii ca izvor de bucurie şi de iubire statornică în familie, în prietenie şi în societate. El se hrăneşte adesea cu iluzia că sufletul omului poate fi umplut cu lucruri materiale limitate şi cu senzaţii efemere, sufocând astfel dorinţa acestuia de viaţă şi iubire eternă.

De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur îndeamnă pe părinţi zicând: „Învaţă-ţi copilul să nu pună preţ nici pe bani, nici pe slava omenească, nici numai pe viaţa de aici. Dacă va avea astfel de gânduri, va fi un înţelept”. [1] Acelaşi sfânt Părinte spune că rostul vieţii pământeşti trecătoare este acela de-a ne pregăti pentru viaţa cerească netrecătoare: „Ce câştig avem de pe urma vieţii acesteia dacă nu ne folosim de ea ca să o câştigăm pe cea viitoare”? [2]

Credința în Dumnezeu este cea mai mare zestre spirituală pe care Familia, Biserica, Școala și Comunitatea o pot transmite copiilor, pentru că ea îi ajută pe tineri să facă deosebire între valori eterne și valori efemere,şi le formează personalitatea, învăţându-i să cultive bunătatea şi omenia, iubirea de Dumnezeu şi de semeni, recunoştinţa faţă de generaţiile trecute şi responsabilitatea faţă de prezent şi de viitor.[3]

Predarea Religiei în Şcoală are valenţe educaţionale profunde, prin rolul ei formativ în viaţa copiilor și a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de Religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare, întrucât propune modele viabile de bunătate, sfinţenie și conviețuire umană.[4]

Pentru Biserică şi Societate, Familia are un rol esenţial în stabilirea reperelor valorice ale copiilor. Influenţa familiei este mult mai importantă decât decizia unui aparat instituţional, birocratic şi impersonal. Familia creştină reprezintă spaţiul intim cel mai de preţ pentru cultivarea iubirii conjugale, a iubirii părinteşti, a iubirii filiale şi a iubirii frăţeşti. Lipsa de iubire şi comuniune în familie duce la înstrăinarea între membrii acesteia, la violenţă conjugală, la violenţă domestică, la divorţ, care au efecte dramatice pentru copii, la abandonul şcolar, la alcoolism şi la alte rele.

De aceea Biserica Ortodoxă Română, prin proiectele sale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, doreşte să refacă legătura copiilor cu parohia, cu o comunitate vie, mărturisitoare şi rugătoare, care preţuieşte Familia şi Şcoala. Prin aceste proiecte Biserica noastră se străduieşte să-i integreze pe copii în comunităţi care se întemeiază pe cultura iubirii fraterne şi a solidarităţii practice. În mod special, Biserica este preocupată de prevenirea abandonului şcolar în familiile sărace sau în familiile în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate.

În faţa crizei economice actuale cu efecte negative pentru Familie şi Şcoală, Biserica îi cheamă pe părinţi, învăţători şi profesori la o conlucrare permanentă, în spiritul comuniunii fraterne şi al solidarităţii practice, ca educaţia copiilor să devină o preocupare comună majoră. Prin parteneriatele dintre parohie şi şcoală, parohiile sunt chemate să ajute cât mai mult copiii săraci să înveţe carte, pentru viaţă, unind credinţa cu ştiinţa şi cuvântul înţelept cu fapta cea bună.

În contextul înscrierii elevilor la ora de Religie, am avut bucuria să constatăm cooperarea efectivă între Familie, Biserică și Școală pentru susținerea unei educații integrale și benefice pentru viață. Promovarea educației religioase, care include deopotrivă formarea de repere spirituale pentru viațăși a unei culturi religioase, constituie un act de mărturisire a identității profunde a sufletului familiei românești și a Tradiției învățământului românesc.

În cadrul demersului referitor la înscrierea elevilor la ora de Religie și al dezbaterilor generate cu această ocazie, am apreciat manifestarea conștiinței misionare și mărturisitoare a părinţilor şi a multor intelectuali români credincioși. În acest fel a fost valorificată vocația Bisericii de a uni în coresponsabilitate și cooperare persoane de profesii și talente diferite, pentru binele poporului român.

Vă adresăm tuturor alese mulțumiri și Vă felicităm pentru contribuția Dumneavoastră în a evidenţia necesitatea și relevanța educației religioase a copiilor și a tinerilor din România.

Ne rugăm lui Dumnezeu să Vă dăruiască mult ajutor în activitățile prezente și viitoare, sănătate și fericire, pace și bucurie!

DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române


[1] Sfântul Ioan Gură de Aur, Despre slava deşartă şi despre creşterea copiilor, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 2001, p. 427.

[2] Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Omilia a XC-a, III, în colecţia „P.S.B.”, vol. 23, E.I.B.M.B.O.R., 1994, p. 1003)

[3]„Lumină pentru viață. Importanța orei de Religie pentru educația copiilor și tinerilor” – Apelul Consiliului Consultativ al Cultelor din România, 28.02.2015, http://basilica.ro/consiliul-consultativ-al-cultelor-din-romania-reafirma-importanta-orei-de-religie-pentru-educatia-copiilor-si-tinerilor-104673.html, 28.03.2015.

[4] Idem

APOR-3


Categorii

1. DIVERSE, Patriarhul Daniel, Scoala romaneasca

Etichete (taguri)

, , ,

Articolul urmator/anterior

Rânduială de rugăciune în Postul Paștilor

Comentarii

1 Commentariu la “INTRUNIREA ASOCIATIEI PARINTI PENTRU ORA DE RELIGIE

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare