INVADAREA MASIVĂ A VIEȚII PRIVATE ÎN NUMELE COMBATERII EPIDEMIEI. Se întâmplă deja în țările asiatice, urmează Europa. Ministrul Sănătății, Victor Costache, a cerut țărilor europene să folosească GPS-ul pentru a-i urmări pe cei în carantină

Sursă foto: https://www.nytimes.com/2020/03/01/business/china-coronavirus-surveillance.html

POLITICO/ VINCENT MANANCOUR/ 3 martie 2020

Coronavirusul testează fermitatea Europei cu privire la standardele de protecție a vieții private

Autoritățile ar putea recurge la slăbirea standardelor pentru a „proteja împotriva riscurilor serioase asupra sănătății publice”

Pe măsură ce guvernămintele din lumea întreagă apelează la companiile tehnologice pentru a urmări răspândirea coronavirusului, unii descoperă partea dură a instrumentelor de urmărire care pot expune viețile lor private.

În Coreea de Sud – unde statul trimite notificări pe telefoanele oamenilor despre locația pacienților infectați – o persoană a fost identificată public prin notificare în timp ce participa la un curs despre hărțuire sexuală. Într-un alt caz, o persoană infectată a fost localizată într-o regiune recunoscută pentru prostituție, potrivit The Guardian, lucru ce a provocat un val de zeflemele pe online cu privire la comportamentul său.  

Ar putea acest lucru să se întâmple, vreodată, în Europa cea conștientă cu privire la intimitate?

Mai gândiți—vă odată.

În timp ce statele europene își cresc rapid eforturile pentru a controla răspândirea, inclusiv prin închiderea unei țări întregi și interzicerea adunărilor publice în multe altele, cercetătorii de la o școală medicală din Germania dezvoltă o aplicație de urmărire bazată pe cele folosite în Coreea de Sud.

În timp ce dezvoltatorii insistă că versiunea lor va conține mai multă securitate pentru date, activiștii dreptului la viață privată își exprimă deja îngrijorările despre destinația finală a datelor. Implicarea companiei de software din Hamburg Ubilabs, care se autodescrie drept „vechi partener de prim rang al Google Cloud”, a făcut ca unii să se teamă ca Google ar fi acea destinație.

Alte soluții tehnologice, cu iz de supraveghere, stârnesc preocupări că măsurile de „urgență” invazive ar putea deveni permanente odată ce vârful epidemiei va trece.

„În timp ce resursele pentru sănătatea publică sunt precare, guvernele din întreaga lume nu ar trebui să vadă în criza de sănătate o oportunitate pentru a investi în tehnologie controversată și sisteme de supraveghere”, a spus Estelle Massé, un analist de politici ale vieții private de la AccesNow.

În China, unde virusul se crede că a fost originat, oamenilor li se cere să downloadeze aplicații care nu doar că le dau un scor bazat pe riscul lor de contagiune, ci, de asemenea, dsitribuie informația cu poliția, iar o companie a dezvoltat software destinat identificării persoanelor chiar și când poartă măștile igienice pe față.

În Singapore, guvernul a creat jurnale (logs) de documentare detaliate cu privire la locurile unde au fost pacienții diagnosticați și cu cine au interacționat, în timp ce autoritățile din Taiwan au combinat mai multe baze de date publice pentru a face predicții despre virus, și a folosit urmărirea telefoanelor pentru a monitoriza dacă oamenii respectă carantina.  

Mai aproape de noi, Rusia folosește recunoașterea facială pentru a verifica dacă oamenii respectă carantina impusă. „Conformarea cu regimul este monitorizată constant, inclusiv cu ajutorul sistemelor de recunoaștere facială și a altor măsuri tehnice”, a scris primarul Moscovei pe siteul său.

Pe măsură ce epidemia din Europa se înrăutățește, tentația de a imita astfel de tehnici va crește, testând limitele atașamentului oamenilor față de intimidate într-o parte a lumii care a ridicat protejarea datelor (personale) la statutul de „drept fundamental” și care își prezintă opera de regulamente, General Data Protection Regulation (GDPR), ca fiind un model pentru lume.

Dar oficialii de vârf ai UE în sănătate fac apel, deja, la o mai bună folosire a datelor personale pentru a combate epidemia. Ministrul sănătății Victor Costache a cerut țărilor să folosească mai mult telemedicina pentru a verifica starea de sănătate a oamenilor și să folosească GPS-ul pentru a-i urmări în carantină.

Institutul Robert Koch, agenția germană guvernamentală federal de prevenție a bolilor, ia în considerare folosirea datelor telefoanelor mobile ale celor diagnosticați cu coronavirus pentru a găsi contacte potențiale și pentru a face predicții cu privire la răspândirea bolii.

În Irlanda, experții în viața privată discută în cadrul unui podcast dacă ar fi cazul să fie încredințate companiei Google parolele pentru a împiedica răspândirea coronavirusului. Astfel de cereri provoacă reacții din partea autorităților de protecție a vieții private, care insistă că Europa ar trebui să-și mențină ferm principiile.

Comisarul pentru protecția datelor din Germania a spus că planurile de a folosi datele din telefoanele mobile pentru a urmări purtători de boală ar putea reprezenta o „invadare masivă a intimității”, în timp ce autoritatea corespunzătoare din Italia, țara cea mai afectată de epidemie, a cerut angajatorilor să nu aibă o abordare de tip „do it yourself” cu privire la coletarea datelor.

„Angajatorii trebuie să se abțină de la a colecta într-o manieră sistematică și anticipatorie informații asupra prezenței oricărui semn de răceală la muncitor și la contactele sale apropiate, sau din sferele din afara mediului de muncă”, se poate citi într-un comunicat publicat în această lună de către autoritatea italiană.

Alte autorități europene similare au emis ghiduri, cele franceze și daneze subliniind că doar o o colectare și procesare limitate sunt posibile. Cea din Olanda a avertizat că „angajatorul nu are dreptul aproape niciodată să înregistreze datele medicale ale angajaților”.  

Dar, chiar dacă autoritățile cer respectarea regulilor, există o tot mai mare conștientizare că o anume flexibilitate este necesară în fața acestei crize fără precedent.

Comisarul pentru protecția datelor din Irlanda, care are în jurisdicția sa multe companii din Silicon Valley, a emis un ghid recent în care permite autorităților sanitare dezvăluirea datelor personale „pentru a proteja împotriva riscurilor serioase la adresa sănătății publice.”

GDPR permite abateri de la reguli în chestiuni ce țin de interesul public. În timp ce o relaxare temporară a regulilor în timpul unei epidemii poate fi necesară, există temeri că aceste schimbări vor fi începutul unei abdicări de la standardele de protecție a vieții private.

„Este crucial să înțelegem că, în timp ce legile privind protecția datelor personale nu trebuie să stea în calea combaterii epidemiei, principiile de bază privind protejarea datelor și a vieții private trebuie să se aplice în continuare”, a spus  Eduardo Ustaran, șef al firmei de cybersecurity Hogan Lovells.