IUBIREA DE TARA SI ZIDUL MANIEI

5-05-2012 59 secunde Sublinieri

ZF [Iulian Anghel]: Iubiti-va tara, iubiti-o din toata inima. Nu am, nu aveti alta sansa!

“Ce destept esti, de ce nu ai plecat?” Sa plec, da, plec, unde?

Toti prietenii mei din copilarie cara cu roaba pamant si ridica ziduri inalte a ceea ce se va numi peste cativa ani noul zidul al maniei.

Am simtit asta aseara cand un grup de englezi linistiti au distrus toata linistea calma a unuia dintre cele mai calme bistrouri din centrul vechi.

Nimeni nu le-a zis: iesiti afara. Daca un grup de romani ar fi facut la Londra asa, probabil ca erau pe prima pagina a tuturor ziarelor din Regat.

Eram cu un amic olandez pe care il stiu de 15 ani, l-am adapostit o vreme in camera mea de camin studentesc pe cand era si el tanar.

Ce e in neregula cu tara asta de Arie ma intreaba de ce nu am plecat?

Am incercat sa-i explic atat cat am putut: vorbesc atat cat ma pricep englezeste si frantuzeste, dar limba, cultura, dragostea, disperarea, fatarnicia, tot ce este mai bun, mai mizerabil, poate, din mine sunt aici.

Peste toata discutia noastra, harmalaia de englezi aruncand cu bani in stanga si in dreapta.

Toti sunt furiosi pe romanii plecati afara. Le fura locurile de munca, le fura din case.

Cand vin aici totul e permis.

Imi pare rau. Cu totii, si de o parte si de alta, ridicam zidurile maniei.

E narcisist, dat nu vad alta solutie. Cand nu te iubeste nimeni, trebuie sa te iubesti macar tu. Cand nu-ti iubeste nimeni tara trebuie sa o iubesti tu. Nu e o datorie, este o onoare.


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii

Etichete (taguri)

, ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

24 Commentarii la “IUBIREA DE TARA SI ZIDUL MANIEI

  1. Daca pleci nu inseamna neaparat ca nu-ti mai iubesti tara. Dimpotriva. Sunt multi care pleaca tocmai pentru ca-si iubesc f. mult tara, dar vor sa plece intr-un loc in care, cred ei, nu sunt persecutati pentru ca sunt romani si isi pot duce neamul mai departe.

    Tara in care esti de departe cel mai persecutat pentru ca esti roman este chiar Romania. In “afara” (orice ar insemna acest “afara”), chiar si in tarile cele mai xenofobe din vest, nu esti nici pe departe atat de batjocorit si umilit pe cat esti aici.

  2. “Cand nu te iubeste nimeni, trebuie sa te iubesti macar tu.” – de acord! Si daca nu pentru tine, macar pentru Dumnezeu care stie prea-bine de ce te-a adus la viata si care te iubeste cum nu te iubeste nimeni!

    “Cand nu-ti iubeste nimeni tara trebuie sa o iubesti tu. Nu e o datorie, este o onoare.” – tara din copilaria mea, adolescenta mea de pana in ’89 era CEVA, CUMVA de ea!

    Acum…jale mare!

    In primul rand n-o iubesc si n-au iubit-o intai-statatorii, pornind de la cel mai mic prefect de oras, apoi primar… pana ‘sus’ – la scaunele directoriale, de presedinti cu rang de secretar de stat ori senatori sau deputati!

    Toti, dar TOTI au dat iama care, cum au putut!
    Si-au dat mana prin legi sterpe si strambe SI atat de intortocheate incat nici cel mai abil jurist sa nu gaseasca hachite de descalcire si de iesire la liman!

    Sa nu uitam gestul ‘simplu’ pornind de la aruncarea hartiei pe jos, a mucului de tigara, a scuipatilor, a pet-urilor sau a paharelor de unica folosinta…DIRECT pe jos, in plin trafic – din masina 4×4 din care rasuna manele!

    Nu spunea IPS Bartolomeu Anania (vrednicul de pomenire) ca ne-am transformat in salbatici si nesimtiti (cu exceptiile de rigoare!)?!

    Lipseste SI educatia de-acasa dar si cea moral-religioasa; nu fac pe sfanta din icoane si nu sunt habtonica dar, ne meritam soarta – pe undeva…s-au intors lucrurile pe dos si-a innebunit lumea!

    De un an si ceva ma bate gandul sa parasesc Romania; sentimentul apasator de frustrare, de manie surda si neputincioasa ma sufoca!

    Ce daca imi iubesc tara?!

    Locuitorii ei o fac sa devina de nesuportat!

    Si mi-au dovedit-o – cu varf si-ndesat – ca, cre(s)tini cum se cred…sunt in stare sa aplice pe pielea noastra ORICE ABUZ, ORICE ANOMALIE legiferata – priviti numai la modul cum a fost si este condusa tara!

    Priviti in jurul vostru si spuneti-mi voi mie – cu mana pe inima – ca:

    – nu va doare,
    – ca nu va intriga,
    – ca nu va vine sa scuipati in san facandu-va o cruce mare,
    – ca nu aveti senzatia de ramanere pe loc, muti de uimire datorita cinismului diabolic din partea conducatorilor,
    – ca nu aveti senzatia ca Romania a devenit sat fara caini din care rupe, sfasaie din trupul ei, CARE… CUM si CAND vrea!

    Au ramas batranii si generatia tanara (atata cat este) manelista (in mare!); ce sa ceri de la primii care-s decojiti de materie si apropiati de vesnicie?! Iar de la cei tineri care viseaza doar si, cam ATAT…

    Asa ca, ii inteleg pe cei care-au plecat dar nu le inteleg grosolania si badarania in – a se SI a ne face – de ras prin purtari!

    De asemeni, nu inteleg de ce n-au avut curajul AICI – indiferent din ce sat sau oras – sa determine pe mai-marii lor (pe care i-au ales) sa fie corecti si sa ajute satului/orasului sa infloreasca nu sa se paragineasca…

    Eu am o vorba: nu e de vina cel care te asupreste ci, tu…care-i dai puterea sa te asupreasca: totul tine pana la o vreme, pana la un timp!
    Dar cum uniti nu suntem, chiar daca au existat lideri…au batuta toba la urechea surzilor si cel mult, in PIUA!

    “Dezbina si stapaneste” cred ca prins/prinde cel mai bine la romani!

  3. @Lucian, Magda:

    Asa este. Noi am dat pentru ca am gasit neasteptata o astfel de atitudine la editorialisti de pe la mari cotidiene si mari trusturi. Rara avis, cum ar veni.

  4. tara este si pamantul care ne-a fost dat in stapanire si aparat cu pret de sange, inefabilul spatiului mioritic, frumusetea doinei romanesti, generatii de tarani romani care au luptat pentru apararea credintei si a locurilor unde s-au nascut, traditiile care oglindesc curatenia unui popor…si multe altele pentru care astazi poate ca nu suntem vrednici, dar pe care nu avem dreptul sa nu le iubim …poate ca in sufletele noastre stalcite, ale romanilor de astazi, putem regasi, cu ajutorul lui Dumnezeu, inima Romaniei,sa nu ne mai fie rusine cu noi insine si sa nu mai dorim sa plecam in locuri straine. O surpiza neasteptat de frumoasa acest eseu !

  5. Să ne punem nădejdea în Bunul Dumnezeu că ne va rândui oameni buni ca să avem modele demne de urmat: http://irinamonica.wordpress.com/2012/05/05/marcel-bouros-ne-ati-luat-totul-dar-ne-a-ramas-totul-iisus-hristos/

    Doamne ajută!

  6. @ Ciprian

    Iarta-ma, eu asa ceva nu am vazut de cand sunt.
    Un candidat la primarie sa spuna asa ceva:
    “Ce tot dorim să amânăm? Lupta-i în noi, biruinţa de asemenea! Ce avem de pierdut? „Ce ai care să nu-ţi fi fost dat?“ Nu ne-a creat Dumnezeu sa ne târâm, ci să zburăm. „Orice îngrijorare, exceptând pe aceea de a nu-L supăra pe Dumnezeu, e de la drac“ (Pr. Arsenie Papacioc).
    Ne-aţi luat totul, dar ne-a ramas Totul: Iisus Hristos. Creştinul nu poate fi învins decât de el însuşi.” (Marcel Bouroş, candidat la primaria din Constanta)”

    sau

    ““Privim moartea ca pe o trecere si ca pe o incununare a jertfei vietii noastre. Nu avem vocatia istoriei ci a vesniciei (!) si daca tot dorim o organizare omeneasca , dorim sa o facem pe restauratia jertfei ! Dorim o ierarhie sociala, morala si daca vreti politica, cladita pe jertfa si meritele inaintasilor, a celor care au luptat si au suferit. Nu dorim o coroana straina si cu atat mai putin o basca democrata, ci o cununa!

    Spunem si noi astazi asemeni studentilor condusi de Valeriu Anania (I.P.S. Bartolomeu ) la Cluj in 1946: pana aici democratia, de aici Romania!

    Sa nu credeti ca nu ne vom descurca singuri, ne-o spune tot Vulcanescu : «nu e oare stranie insa aceasta “trecere la fapta”, nu in virtutea imprejurarii ca “poti”, cum se-ntampla la toata omenirea Apusului, ci in virtutea starii in care “nu mai poti”? Romanul numeste aceasta stare “amar” si ea il impinge la fapta. » – si intradevar acum nu se mai poate! Nu vom cere de la Dumnezeu o “lopata de rumena paine”, ci sa se pastreze fiinta crestin ortodoxa romaneasca.”
    Marcel Bouroş

    Un candidat la primarie de judet, ce il are ca model, printre altii, pe Mircea Vulcanescu, vine si spune PUBLIC, astfel de mesaje. Scandalos! Cum de nu vuiesc toate canalele, ca vine acest “necunoscut” sa vorbeasca de Hristos, de credinta, de sfinti, de martiri, de neam, de tara, de educatie crestina, de mancare naturala, de morala si alte astfel de lucruri.

    Ma bucur ca s-a hotarat sa iasa in fata. De avut sanse nu are, asta e clar. Insa e minunat ca asa lumea il poate cunoaste si il poate auzi, cine are urechi pentru asta! Sa-i dea Dumnezeu sanatate si tarie!

    Doamne, ajuta!

  7. Cred ca este nevoie de mai multa rigoare si disciplina atat pornind de la nivel de primarii, cat si in spitale, scoli, etc. De ce sa stam si sa asteptam sa ne faca altii ordine cand organizarea depinde de noi? Am vazut intr-un oras de la Mediterana panouri puse pe toate strazile, cum sunt cele cu interzis accesul, pe care trona mare interdictia de a umbla in costum de plaja pe strada. Mergeti in orasele si statiunile de la Marea Neagra din Romania (nu merg la mare in Bulgaria din principiu 🙂 ) si vedeti cum umbla lumea pe strazi. Ce-l impiedica pe Mazare sa impuna aceeasi interdictie in zonele pe care le gestioneaza, cel putin, si sa perceapa amenzi cat toate zilele celor turbulenti? Ar face rost de bani la bugetul local, Mamaia si Constanta ar inflori si mai mult, ar fi ordine si disciplina pe strazi… Ce impiedica structura de conducere a unui liceu sa interzica elevilor vestimentatia fistichie si sa impuna un comportament civilizat, decent? Elevii in clasa a IX-a sau, la colegii, cei dintr-a V-a sunt inca timorati de schimbare, acela este momentul in care ar trebui sa li se impuna regulile si sa nu se admita nicio derogare, fiindca opun cea mai mica rezistenta sau deloc.

    Faptul ca TIGANII arunca hartiile pe jos si paharele de plastic direct din 4×4 rasunand de manele nu inseamna nimic daca ai legi si poti amenda acea categorie de cetateni de alta etnie. Faptul ca romanii s-au lasat tiganizati este rusinea noastra.

    Da, cum zicea Magda, legile sunt incalcite si pline de alunecusuri, dar cine face aceste legi? Nu cumva oare deputatii, senatorii, alesii nostri din teritoriu pentru a ne reprezenta interesele in Parlament? Si in teritoriu, cine candideaza pentru aceste demnitati publice? Daca am indeparta de la nivel local lichelele din functiile de conducere si am impune standarde minime de competenta (nu facultati de management absolvite la Targu Frumos pentru un manager public, de exemplu, ci Academia Nationala de Studii Economice sau institute similare)nu cred ca ne-am mai trezi la Ministerul Invatamantului cu o analfabeta mincinoasa.

    Pentru ca, deci, cred ca lucrurile depind intr-o oarecare masura si de noi, dar cu conditia de a deveni mai solidari, de a deveni o comunitate in adevaratul sens al termenului, eu sunt de parere ca nu are niciun rost sa alegem tari straine in care sa traim. Avem o datorie sa ne facem tara sa straluceasca si avem, intr-adevar, o mare cinste ca ne-a fost dat sa ne hranim din fructele pamantului ingrasat de sangele strabunilor nostri!

  8. @Anonyma

    Asa este,noi suntem cei care trebuie sa facem ceea ce trebuie ca sa fie cum trebuie.Insa pentru aceasta este nevoie sa intelegem ce-i cu noi si sa avem marime de suflet,cum zicea Cuviosul Paisie.Cu suflete mici ce fug de Dumnezeu si fara dragoste de neam nu se poate opri tavalugul ticalosiei si al nenorocirii.

  9. Este normal sa-ti iubesti tara in care te-ai nascut, dar nici sa o “idolatrizezi”…

    Unii dintre noi, astia plecati in vest, chiar am incercat sa schimbam ceva, inainte de a lua caeasta decizie…in cazul meu, ca parte dintr-un grup de tineri absolventi de facultate in 1989 si care ne-am angajat in admnistratia publica in 1993, rezultatul a fost un rejet total din partea sistemului, al celor care nu am acceptat sa ne adaptam “sitemului administrativ mafiot securist” tip PCR-IS = Pile, Cunostiinte, Relatii-Incompetenta, Spaga…

    Plecat fiind, ramai intotdeauna cu nostalgie pentru tara in care ti-ai petrecut o parte din viata, mai ales amintirile din copilarie raman foarte vii, dar nu-ti mai doresti sa te intorci…in tara in care esti calcat in picioare ca cetatean, ca om.

    Sigur ca suferi intr-o tara straina, dar nu mai mult decat ai suferit si ai fi suferit si in tara ta, daca ai fi ramas.

    Dumnezeu a dat omului pamantul sa-l stapaneasca, iar neamurile despre care se vorbeste in Sfanta Scriptura nu au nimic de-a face cu “neamurile” in sens de natiuni actuale, formate din cetateni de origini diferite peste tot pe mapamond. La noi de exemplu au fost dacii amestecati cu romanii initial, dupa care s-au mai amestecat cu fel de fel de natii care au mai trecu/navalit, hunii, tatarii, grecii, turcii, etc ! In alte tari europene, si nu numai, este la fel.

    Cateodata cand stau de vorba cu francezi get-beget, cum se spune la noi, si-mi vorbesc despre “français de souche” (francezi puri sa zicem ca ar fi o traducere apropiata de sens, adica nu francezi de origini straine ca mine), le spun care “souche” mai, frate ca e o amestecatura aici daca ne uitam in istorie, cu romani, cu franci, cu goti, cu vizgoiti, cu mauri, etc… 🙂

    Natiunile, ca state, s-au schimbat in decursul istoriei si se vor mai schimba poate. Nationalismul actual, de peste tot, nu este un sentiment tributar crestinismului, ci unui orgoliu rau inteles si penibil al popoarelor, oricare ar fi ele, pentru ca nu exista iubire de aproapele, iubire de straini, si de aici decurg toate razboaiele armate, economice sau informatice.

    Din toti sfintii martiri despre care am citit nu a fost unul care sa zica ca a murit pentru tara si neam, toti au murit pentru Hristos si pentru credinta crestina, indiferent in ce tara au trait, daca era cea in care s-au nascut, sau alta in care au fost exilati, sau au ales sa se exileze.

    Locul in care traim cred ca nu are nicio importanta in perspectiva Mantuirii.
    Poti sa traiesti in tara ta de origine iubind-o intr-un sens materialist-istoric, si sa nu te mantuiesti, dupa cum poti sa traiesti in alta tara, sau in pustie, neincetand sa-ti iubesti tara de origine si poporul din care provii, si sa te mantuiesti.

    Pentru ca nu locul unde traiesti te mantuieste, ci felul in care vietuiesti si simti.

    Iartati-ma !
    Doamne ajuta !

  10. @Hrisanti

    Se potriveste ce spui pentru natiunile definite politic – ca cetatenie.

    Nu se potriveste insa cand vine vorba de neamuri. Sigur ca fiecare neam are ceva tipologic, chiar daca acest tipologic nu e static, ci dinamic.

    Insa neamurile sunt mentionate inclusiv in Biblie, atat in versetele Judecatii de Apoi de la Matei cat si in Apocalipsa.

    Iar perspectiva istorica pe care o impartasesti este una la moda astazi, e drept, oarecum postmoderna. Insa nu trebuie sa fii mare istoric ca sa isi dai seama ca nu se poate pune egal intre cultura, obiceiurile, traditia neamului de agricultori crestini de pe aici si neamurile calari care traiau din expeditii de jaf si care erau, in parte, pagani sau chiar eretici arieni, cum a fost cazul vizigotilor. Ce spui se mai potriveste din punct de vedere strict RASIAL – aici da, sunt tot felul de amestecaturi, insa ca traditie si mod de viata, ca limba, credinta, mentalitate, exista cu certitudine neamuri.

  11. @admin

    “exista cu certitudine neamuri”.

    Frate, nu am spus ca nu exista neamuri :-), am spus doar si mentin, ca neamurile despre care se vorbeste in Biblie nu sunt aceleasi cu “neamurile” in sensul natiunilor de azi.

    Daca nu este asa, atunci te rog sa-mi dai capitotulul/versetul din Biblie in care se vorbeste despre neamul romanesc, sau francez, sau unguresc, sau grecesc, sau care vrei tu, in sensul de natiune/stat.

    In Biblie este vorba despre semintii, care pot fi comune mai multor “neamuri” de azi, foarte diferite in sens stric national !

    De exemplu: evreii si arabii sunt deopotriva semiti, cu toate acestea se urasc de moarte si nu suntem departe de a asista poate la un al treilea razboi mondial provocat de unii dintre ei, daca Israelul va ataca IranuL

    Insa in perspectiva mantuirii, presupunand ca unii dintre evrei si unii dintre arabi Il vor recunoaste pe Hristos si vor crede in El, nu cred ca va mai conta ca evreul era israelian sau francez, sau roman, ori ca arabul era iranian sau irakian, sau roman.
    In sensul asta cred ca nu conteaza neamul, ca natiune/stat.

    Stiu ca in BO sunt duhovnici care propovaduiesc mult nationalismul, dar eu am ales sa-l cred mai degraba pe Sfantul Apostol Pavel care ne spune ca cei botezati intru Hristos, sunt Unul, indiferent din ce natiune provin.

    “nu se poate pune egal intre cultura, obiceiurile, traditia neamului de agricultori crestini de pe aici si neamurile calari care traiau din expeditii de jaf”

    Mi-aduc aminte ca am citit prin anii ’90 o carte intitulata ” O Istorie Adevarata” a lui Dinu.C.Giurescu, in care arata cum si Stefan cel Mare se mai ducea si prada pe la popoarele asezate in estul Moldovei, cand nu mai era de mancare in principat…caci acele vremuri erau dure, si pana la urma asta era un act de patriotism…

    Avem tendinta tot timpul sa ne consideram pe noi, ca romani, mai buni, si mai ales mai buni crestini, decat altii…sigur pentru confortul constiintei poate ca este benefic, dar pentru mantuire….?

    Doamne ajuta !

  12. @Hrisanti:

    Pai despre acele semintii vorbeam si noi si ai repetat in buna parte exact ce am scris si noi.

    Nu e nevoie sa atragi mereu atentia cu privire la judecata partinitoare asupra popoarelor, ci doar acolo unde e cazul. Totusi aici nu am facut filetism iar raspunsul nostru este pur obiectiv, bazat de date seci istorice. Populatia de pe acest teritoriu se ocupa cu agricultura, in principal, si era crestin-ortodoxa, in majoritatea ei. Sau daca afirmam aceste lucruri inseamna ca zicem despre altii ca sunt rai? Cred ca e o mare exagerare sa gandim astfel. Ideea era ca anumite date pur obiective configureaza acele neamuri. Nu care neamuri sunt mai bune decat altele… Si, pe de alta parte, totusi natiunea se suprapune uneori si peste neam si poate exista un echivalent politic al realitatii neamului, ba chiar e dezirabil sa fie asa. Ar fi bine sa citesti mai atenta raspunsurile, ca sa nu se intample atat de des sa combati ceea ce nu s-a afirmat si ceea ce nu se afla in discutie. Stim ca nu e timp de citit aprofundat dar, cu tot dragul o spunem, daca participam la discutii, e bine sa ne asiguram ca am inteles corect ceea ce spun ceilalti. Iarta-ne si multumim pentru participare si intelegere!

  13. A nu-ti iubi neamul inseamna a nu-ti iubi parintii si bunicii, a nu-ti iubi tara inseamna a nu-ti iubi casa parinteasca si biserica unde mergi la slujbe. A-ti iubi neamul si tara nu e optiune pentru tine ca si crestin. E o datorie si o porunca.

    Ortodoxia e viata in Duhul Sfant si formele de manifestare ale acestei Vieti Prea-Pline sunt mereu noi, potrivite vremurilor, fara de vreo schimbare a Dogmele Dumnezeiesti sau a Virtutiilor. Ortodoxia nu e inchisa in manualele ce se predau azi la Teologie, Dumnezeul nostru stie sa insufle forme mereu noi si potrivite circumstantelor:

    Organizarea statala, politica si sociala a crestinilor, raspandirea propovaduirii crestine la nivel de stat si imparatie a cunoscut Forme Insuflate, de la Sfantul Constantin (de aceea numit si intocmai cu Apostolii) si Teodosie, la Sfantul Imparat Iustinian, care au decazut ca forma in istorie, dar au ramas neschimbate ca arhietip, ca Imparatie Crestina, ingaduita de Dumnezeu cand conditiile au fost demne de o astfel de imparatie , ca o Icoana a Imparatiei celei Vesnice. Arhietipul acesta este surprins, de exemplu, in pictura exterioara a manastirilor moldave (si mai putin in manualele de scoli teologice), unde asediul Constantinopolului, ca arhietip al Imparatiei Crestine, este pictat in randul altor scene arhietipale din Istoria Mântuiri (Facerea Lumii, Izgonirea lui Adam din Rai, Nasterea lui Hristos, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant).

    Moldova lui Stefan cel Mare este o astfel de materializare in timp, in imanent, in istorie a arhietipului transcendent al Imparatiei Crestine, si din această cauză este numit Sfant Voievod. Stefan nu e sfant pentru ca a zidit manastiri frumoase, ci pentru ca a zidit manastiri cand altul ar fi construit armate. E sfant pentru ca a intarit Tara duhovniceste, punand-o in mana lui Dumnezeu asemeni Marelui Constantin.

  14. Despre neam se poate vorbi teologal precum Staniloae in articolele adunate in “Ortodoxie si nationalism” (sau precum in articolele din mai ampla si mai recenta culegere “Ortodoxie si Romanism”) sau, pentru a fi mai succinti si potrivit cu acest spatiu de comentarii, il putem cita pe Nichifor Crainic cu a sa poezie “Cantecul potirului”:

    Când holda taiata de seceri fu gata
    Bunicul si tata
    Lasara o chita de spice în picioare
    Legand-o cucernic cu fir de cicoare;
    Iar spicele-n soare sclipeau matasos
    Să-nchipuie barba lui Domnu Hristos.

    Când painea-n cuptor semana cu arama,
    Bunica si mama
    Scotand-o sfielnic cu semnele crucii,
    Purtau parca moaste cinstite si lucii
    Ca painea, dand abur cu dulce miros,
    Parea ca e barba lui Domnu Hristos.

    Si iata potirul la gura te-aduce,
    Iisuse Hristoase, tu jertfa pe cruce,
    Hraneste-mă mama de sfant Dumnezeu.
    Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine
    Esti totul în toate si toate prin tine,
    Tu painea de-a pururi a neamului meu.

    Din coarda de vita ce-nfasura crama
    Bunica si mama
    Mi-au rupt un ciorchine, spunandu-mi povestea;
    Copile, graira, broboanele-acestea
    Sunt lacrimi de mama varsate prinos
    La casnele Domnului nostru Hristos.

    Apoi, când culesul de struguri fu gata,
    Bunicul si tata
    In joc de calcaie jucand nestemate
    Ce lasa ca rana siroaie-nspumate,
    Copile, graira, e must sangeros
    Din inima Domnului nostru Hristos.

    Si iata potirul la gura te-aduce,
    Iisuse Hristoase, Tu jertfa pe cruce;
    Adapa-mă, seva de sfant Dumnezeu.
    Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine
    Esti totul în toate si toate prin tine,
    Tu, vinul de-a pururi al neamului meu.

    Podgorii bogate si lanuri manoase,
    Pamantul acesta, Iisuse Hristoase,
    E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.
    Priveste-te-n vie si vezi-te-n grane
    Si sangera-n struguri si frange-te-n paine,
    Tu, viata de-a pururi a neamului meu.

  15. Fragment din articolul “Scurtă interpretare teologică a naţiunii” – Părintele Dumitru Stăniloae, Sfintele Paşti, 1934 :

    “E de remarcat intai ca nu exista om anational. Nici Adam, macar, n-a fost anational, ci a vorbit o limba, a avut o anumita mentalitate, o anumita constructie psihica si trupeasca. Un om pur, necolorat din punct de vedere national, fara determinante nationale, este o abstractie. Asa cum nu poate exista un mar fara determinantele unui anumit soi, asa nu poate exista un om fara determinantele individuale.

    Umanul exista numai in forma nationala, colorat national, asa cum exista numai determinat individual. Nu se pot extrage la un individ sau la o natiune determinantele individuale sau nationale pentru a lasa umanul pur. Ar insemna sa distrugi insusi umanul. Nationalul sau individualul e insusi umanul, care are, in mod necesar, o anumita calitate. Un uman fara calitate nu exista. Individul sau membrul unei natiuni e uman, e intelegator al celorlalti oameni, ai altor natiuni, nu printr-o depasire a calitatii sale individuale sau nationale, printr-o coborare undeva in substratul pur uman al personalitatii sale, ci in starea in care este. Un roman, cand simte mila fata de un ungur, in mila lui e tot roman; sentimentul de fratie umana care simte ca-l leaga de un ungur, e un sentiment colorat romaneste, nu e anational.

    Ceea ce intelegerii noastre pare antinomic, in lupta una cu alta, umanul si nationalul, sau, cu alte cuvinte, identitatea dintre oameni si deosebirea dintre natiuni, in realitate sunt unite inseparabil, in chipul cel mai intim si mai misterios, cu mentinerea deplina a amandurora; numai o minte simplista nesocoteste unul sau altul din termenii antinomiei.

    De aici urmeaza ca armonia intre natiuni nu e exclusa, ci foarte posibila, caci ele sunt aceeasi umanitate stand in diferite forme, determinata, in mod necesar, aici intr-un fel, dincolo in altul.

    Natiunile sunt, dupa cuprinsul lor, eterne in Dumnezeu. Dumnezeu pe toate le vrea. In fiecare arata o nuanta din spiritualitatea Sa nesfarsita. Le vom suprima noi, vrand sa rectificam opera si cugetarea eterna a lui Dumnezeu? Sa nu fie! Mai degraba vom tine la existenta fiecarei natiuni, propovaduind armonia lor, caci armonie deplina este si in lumea ideilor dumnezeiesti.”

  16. @Sim
    chiar exista acest candidat? daca e asa, ma bucur.

  17. Ce e tara asta de trebuie sa o iubesc?

    Este ceea ce am primit eu din ceea ce mi-au lasat stramosii? Este. Dar nu se opreste aici. Tara este si ceea ce pot eu sa las celor ce vor veni dupa mine. Iubesc ceea ce am primit pentru ca mi-a fost dat cu iubire. Dar nu mai am ce sa las, caci sunt multi cei care au imprastiat totul si acum ravnesc la ceea ce mi-a mai ramas. Deci iubirea de tara nu e intreaga daca nu am in mana mea ceea ce las dupa mine.

    Prea mult a fost inteleasa gresit iubirea de tara ca iubire doar pentru ceea ce este si nu (si) pentru ce va fi, iar acum e cumva prea tarziu.

    Romanii nu vor fi judecati pentru ceea ce au facut, plata vine pe masura ce facem. La fel si cu francezii. Neamurile sunt cei ce nu sunt evrei, asa cum Sfantul apostol Pavel, stiut ca apostol al neamurilor a spus despre sine in epistola catre Galateni, ca este apostol pentru cei netaiati imprejur. Judecata la gramada nu va fi, caci degeaba e neamul meu drept daca eu fur, mint si omor. Si noi asa am fost invatati ca suntem cei mai drepti si viteji dintre traci, ca suntem un neam nascut crestin care nu am asuprit pe nimeni, drept pentru care acum consideram ca avem voie sa furam cat putem unii de la altii si sa ne tratam aproapele cu dispret cand e in nevoie si cu invidie cand avem noi nevoie de el.

  18. Frate,sint atita de redus,pe bune acu`,incit nu pot sa trec peste idea mea fixa:iti parasesti tara pt. a-ti cauta sau a-ti spori comfortul(dpdv material!).Punct!Restul exceptiilor…exceptionale doar confirma…,atit timp cit tinem cont de argumentul duhovnicesc si perspectiva mintuirii!Si o parte din demonstratia`inversa` se incapatineaza sa o faca tocmai aceia care saracii sint exemple atit de vii ale…contrariului parerilor inguste ale frustratilor care `n-au reusit afara`…

  19. Ps:Insa sint foarte de acord ca oamenii se pot mintui oriunde,sau ca traiectorile…mintuitoare pot fi uneori/in majoritatea cazurilor…foarte intortocheate…Dar,totusi,sa raminem la:albu-i alb si 1+1=2!

  20. Capul ce se pleacă sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede.
    Modelul Sfântului Nestor

    articol de Marcel Bouroş (Presedintele Fundatiei “Sfintii Martiri Brancoveni” si candidat la Primaria Constanta la alegerile din acest an)

    L-am prăznuit pe Sf. M.M. Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi l-am amintit in treacăt pe viteazul Nestor. Nu zăbovim asupra Sf. Nestor, deoarece el ne aminteşte că datoria noastră este să-i apărăm pe fraţii noştri de Lie şi să-L mărturisim pe Hristos!
    Dacă noi asistăm pasiv şi “inţelept” la pângărirea credinţei şi tradiţiei noastre, acceptăm că albul e negru şi dracul e blond, işi poate inchipui cineva că, atunci când ni se va cere lepadarea de Hristos, vom avea tăria de a-L mărturisi? Sau, mai grav, copiii noştri, care au invăţat de la noi să fie “inţelepţi”, işi vor mai pune măcar problema mărturisirii?
    Iată-l astăzi pe Lie, uriaş ca o mlaştină globală care intinează sufletele tuturor, zâmbind sfidător peste capetele noastre plecate care au “uitat” că proverbul, in intregul lui, sună aşa: “Capul ce se pleacă sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede”, iar in acest caz Soarele este Hristos!
    Ce puţin ne cere Hristos! El ştie cât de mici si nevolnici suntem, şi vrea doar să mergem la Sfinţii Săi şi la Maica Sa, ca să-l zdrobim pe Lie cu puterea pe care ne-o dau Ei!
    A fi Nestor nu e o opţiune, ci o obligaţie, iar de nu vom fi asemeni lui, ne vor blestema copiii si ni se va inchide pe vecie Impărăţia.
    Ne este frică de Lie sau de posibila “tăiere” a capului? Nu riscăm absolut nimic şi nici nu avem ce pierde, căci “ce ai care să nu-ţi fi fost dat? “.
    Să-I deschidem inima lui Hristos, iar dacă El e cu noi, “de cine ne vom teme”?
    “Credinţa” noastră raţionalistă ne indeamnă la moderaţie, invocând mult discutata “cale de mijloc”. Ştim insă, din Apocalipsa 8/21, că fricoşii vor intra in iad inaintea desfrânaţilor şi a ucigaşilor şi ştim de la Pr. Arsenie Papacioc că cine crede in viaţa veşnică şi nu luptă să o dobândească trebuie inchis la nebuni!
    Dar cine sunt aceşti Lie care işi bat joc de credinţa şi de tradiţia noastră?
    Aţi uitat oare că această ţară e a lui Dumnezeu, că am fost creştinaţi de Intâiul chemat şi că România e grădina Maicii Domnului?
    Va vom aminti!

    Marcel Bouroş / Scoala Brancoveneasca

  21. @Mircea Puscasu
    Argumentatii pline de simtire,total diferite de discursul fals pios,cu pretentii de pricepere,credinta si cultura…

  22. Pt Hrisanti: după cum a afirmat şi admin, în Eshaton există neamurile. Iar neamurile actuale sunt majoritatea neamurile din Biblie. Există şi corespondenţe în denumirile din Biblie (Apocalipsă) iar la judecata finală noi vom fi judecaţi împreună cu neamul nostru. În plus, poate e bine să ne amintim, dacă ştim, că treaba noastră pe pământ este aceea de a ne adăuga neamului nostru. Deci noi când plecăm de pe acest pământ şi suntem vrednici a ne sui în rai, acolo negreşit ne adăugăm neamului nostru/ părinţilor noştri (expresia este biblică). Dacă nu suntem vrednici, Doamne păzeşte!, atunci nu ne adăugăm neamului nostru, căci în iad, fiecare există în mod individual.
    Aşadar neamul nostru este cel dacic- românesc, povestea cu romanizarea dacilor rămâne ceea ce este= o poveste, care a fost accentuată de Şcoala Ardeleană, dar fără mult discernământ. Că au mai fost şi slavi, şi turanici care au mai trecut pe aici, aceasta n-a dizolvat nicidecum fiinţa neamului nostru. Că mulţi daci/traci/români de-a lungul secolelor au devenit unguri (vezi fenotipul şi genele populaţiei din Ungaria) e altă discuţie.
    Iar nouă ca români, Dumnezeu ne-a dat meleagurile acestea de administrat; şi ce vom zice? NU, MERSI? Nicidecum, mergem mai departe încercând cu ajutorul lui Dumnezeu să ne adăugăm şi noi Neamului. Pt cei din diaspora, de văzut şi profeţia păr. Arsenie, cf căreia mulţi vor dori să se întoarcă, dar nu vor putea. Parcă acum 1 an sau doi, l-am ascultat pe păr. Constantin Coman la radio, explicând, că dumnealui nu prea este de acord cu plecarea creştinilor români peste graniţe. Eu subscriu, nevrând să judec pe nimeni pt motivele sale. Dar este cert, că situaţia actuală din ţară este astfel şi datorită plecării românilor pe alte meleaguri.
    Iar în ceea ce priveşte mânia din articol, parcă mai mult efect ar avea, dacă măcar în primă instanţă am îndrepta-o asupra persoanei noastre. Şi numai apoi asupra celor din jur sau de mai departe!

  23. @Cristian
    Corect.Daca luam seama la noi insine si la ceea ce este in jur si vorbim sincer Lui Dumnezeu ,inca putem sa mai reparam din greseli.Situatia romanilor din diaspora care si-au realizat “o viata mai buna” departe de tara are si partea ei de neregasire,pendularea sufleteasca intre doua lumi,un amestec de acceptare si ne-acceptare.Toate ne sunt ingaduite,insa nu toate ne sunt de folos sau ne odihnesc cu adevarat.Plecarea (in afara de cazul cand viata este primejduita)
    are si o doza de inselare,egoism,necredinta si slava desarta.Spun asta vazandu-ma pe mine…totusi,prin mila Domnului,catarul cel incapatanat si fara de pricepere este calauzit,mai cu batul,mai cu fluierasul…
    Domnul sa ne ajute pe toti, dupa mare mila Sa !

  24. Imi iubesc tara,dar din pacate am ajuns sa nu imi mai suport connationali,si ma doare acest lucru dar…..sunt atat de dezamagit de ce vad in aceasta tara,incat daca nu as mai avea prieteni,familie as pleca fara sa mai stau pe ganduri.Ei sunt cei care ma tin in aceasta tara,si ma gandesc cum stramosii nostri si-au dat viata pentru aceasta tara,dar eu……?ce as face? iar raspunsul cred ca il stim cu toti.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare