LADY GAGA IN ROMANIA. “Marea Devianta” si REEDUCAREA prin show-biz a adolescentilor

Reprezentare grafica a “templului” in care ar trebui sa aiba loc concertele Born this way. Imagine de pe site-ul de promovare a turneului

Lady Gaga în România. Nu doar muzică

Pe 16 august, imediat după marele praznic al Adormirii Maicii Domnului și de ziua Sfinților Martiri Brancoveni, în București este programat concertul celei mai în vogă vedete internaționale din biz-show: Lady Gaga. Concertul face parte din al treilea turneu internațional de promovare a albumului Born this way (Născut astfel). Turneul începe din Asia, mai exact în Coreea de Sud (Seoul) și va traversa continentul european, trecând și prin capitalele țărilor răsăritene și baltice (Sofia, București, Tallinn, Riga, Vilnius) înainte de a trece către Occident și a se încheia în Spania (Barcelona). Turneul este contestat pe alocuri, vedeta fiind o figură controversată. Astfel, concertul din Jakarta (capitala Indoneziei) a fost anulat, poliția refuzând să elibereze permisul necesar desfășurării acestuia din cauza insecurității: grupurile religioase islamice din această țară (care oficial e seculară) au amenințat că nici măcar nu vor lăsa pe ”Lady” să coboare din avion. Și, totuși, peste 50 000 de oameni își cumpăraseră deja biletele. Proteste față de concerte au existat și în Filipine, grupurile creștine, de această dată, acuzând-o de blasfemie.

Din regiunea răsăriteană a Europei o reacție a venit din Bulgaria, episcopul-vicar al Mitropoliei din Sofia, Ioan, arătând că biserica nu e de acord cu susținerea concertului și că, cel mai probabil, Sfântul Sinod va lua în discuție acest subiect. Sinodul bulgăresc are un precedent de acest gen, condamnând, în 2009, concertul ținut de Madonna în Sofia. Motivul pentru care Sinodul din Bulgaria respinge concertul Born this way este legat, mai ales, de promovarea homosexualității:

„Noi nu putem niciodată să fim de acord cu ceva care este dincolo de limitele puse de Dumnezeu ca principii religioase. De aceea Dumnezeu a lăsat bărbat şi femeie” a explicat episcopul Ioan, adăugând: ”Ceea ce este păcătos, nu trebuie promovat în societatea noastră. Acest lucru este periculos”.

Într-adevăr, promovarea homosexualității este o constantă a industriei muzicale ”Lady Gaga”. Vedeta nu este doar o simplă celebritate și promovarea homosexualității, un lucru des întâlnit în lumea show-bizului, face parte dintr-o întreagă filosofie asupra vieții pe care o vom detalia mai jos. Lady Gaga este considerată de revista Times drept a 73-a din cele 100 cele mai influente personalități ale lumii pe perioada ultimei decade,  iar Forbes a poziționat-o pe locul 7 pe lista celor mai influente femei din lume. Așadar, vedeta nu ține doar de industria show-biz-ului, ci are o influență globală, generând un curent, un fenomen cu ramificații politice, întreținut de o puternică activitate de lobby, ce are în spate o psihoterapie de tip yoga și se manifestă printr-un simulacru cvasi-cultic. Asupra acestor aspect ne vom apleca în rândurile următoare.

O anti-divă deviantă

Scriam în nr. 11 (34) al revistei noastre, în articolul ”Românii, între credința părinților și magia tehnologiilor media”, că tinerii sunt pândiți în special de surogatul magico-tehnologic al industriei de divertisment, care are capacități din ce în ce mai hipnotice și pătrunde tot mai adânc în sufletul maleabil al adolescenților, invadându-i cu ritmurile, vibrațiile, imaginile (iconice, cum sunt numite chiar de industrie) și mai ales senzațiile lumii show-bizului. Astfel, spectacolele marilor vedete nu mai sunt demult simple concerte de muzică, ci sunt înscenări complicate în care tehnologiile media sunt folosite din plin, cu o puternică dimensiune dramatizată, cu scene în care dansul e folosit nu doar pentru o mișcare antrenantă ci pentru a transmite un mesaj, de cele mai multe ori, politic și deseori legat de promovarea drepturilor gay, de atacarea simbolurilor creștine și a Bisericii sau, pentru a avea un aer de onorabilitate, militând pentru ”pace în Orientul Mijlociu”. Alături de dans, sunt folosite și imaginile, mișcarea scenică fiind dublată de videoclipuri foarte încărcate cu simboluri care transmit și ele un mesaj manifest politic sau implicit ocult. Lady Gaga, de pildă, folosește din plin simboluri oculte ca: ochiul lui Horus, piramide, inorogul, triunghiul și multe altele, toate reprezentări folosite și în cadrul masoneriei. De altfel, o melodie din concertul Born this way se intitulează chiar Mother G.O.A.T, goat în engleză însemnând capră. Simbolul e evident, imaginea țapului are un demonism binecunoscut, iar capra este folosită în opoziție, firește, cu oaia, simbolul creștin prin excelență.

În acest sens, Lady Gaga este un caz paradigmatic, doar că în cazul ei avem o dimensiune ocultă, ”mistică”, mult mai pronunțată. Identitatea vedetei și a turneului Born this way este inspirată după figura preoteselor antice, săvârșitoare ale misterelor cultice, intermediare între zei și oameni, receptacole ale energiilor supranaturale și transmițătoare prețuite ale ”vocilor” zeilor. Turneul este conceput ca o reprezentare cu motive explicit cultice chiar în posterul de promovare: Lady Gaga este acoperită (doar) de un plastic în fața unor porți monumentale ale Capelei Electrice (Electric Chapel), imaginea fiind menită să  sugereze nașterea vedetei în lumea spectacolului. Într-o altă imagine se poate vedea că scena pe care are loc show-ul este reprezentată sub forma unui templu grandios și eclectic simbolistic, spectatorii făcându-se părtași unui act cvasi-cultic.

În cazul Lady Gaga asistăm, de fapt, la o imagine arhetipală, iconică, la un fel de însumare a tuturor tendințelor de acest gen din industria show-bizului, arcând, în același timp, o ”evoluție” față de precedenta figură-simbol: Madonna. Trebuie spus că, atât în cazul Madonnei cât și în al Lady Gaga, sunt folosite imagini explicite din simbolistica creștină. Astfel, Madonna a fost reprezentată sub forma ”Marii Desfrânate” , ”zeița” senzualității și a materialismului, încă în melodia de debut a acesteia – Material girl. De altfel, chiar supra-numele de Madonna este special ales tocmai pentru a șoca (de reținut că ambele vedete provin din familii catolice iar Lady Gaga a profanat elemente de cult catolic, cum ar fi rozariul, în videoclipurile ei) iar vedeta respectivă a făcut caz de trecerea la o sectă kabalistică,  ”misticismul” fiind la modă în industria show-bizului, cu condiția de a fi cât mai oriental, ”misterios”, eclectic și provocator pentru conștiința religioasă tradițională.

Cine credea că Madonna este reprezentarea maximă a acestor tendințe neopăgâne s-a înșelat. Dacă Madonna păstra încă dimensiunile unei dive (idol feminin care atinge statutul de semi-zeiță pentru ”fani”) Lady Gaga este o anti-divă, proiectată să aibă apariții cât mai grotești cu putință. Deja nu mai vorbim despre o dorință de a șoca, ci de a hipnotiza, de a paraliza, așa cum un șarpe își hipnotizează prada înainte de a o înghiți. Astfel, sunt folosite costumațiile cele mai excentrice posibil, ajungându-se până la o ”rochie” din carne vie, la ținute dezgolite sau transparente și chiar la montarea unor ”coarne” pe obrajii și umerii ”artistei”, prezentate drept ecrescențe naturale, din naștere, ale acesteia.

De fapt, ce se promovează prin Lady Gaga? Deviantul, tot ce înseamnă anormal, tot ceea ce simțul comun recepta, inclusiv în Occident, chiar și în show-biz, până nu demult, drept grotesc, de neimaginat. Astfel, s-a marcat o ”evoluție” de la imaginea Madonnei ca ”Marea Desfrânată” la imaginea Lady Gaga de ”Marea Deviantă”. Promovarea agresivă a deviantului nu este însă doar un simptom al degradării divertismentului, ci ține de un proces care, în realitate, este mult mai calculat decât am crede.

Care este publicul țintă al Lady Gaga? Tinerii, mai ales adolescenții. Această vârstă intermediară, în care identitatea de sine suferă, este o perioadă în care deseori adolescentul se percepe pe sine însuși drept deviant, pentru că nu este nici adult, nici copil, nici matur sexual nici inocent. Este de remarcat că vârsta adolescenței are acest caracter aparte mai ales în societățile moderne și industrializate. În societățile tradiționale, adolescentul nu are astfel de trăiri, deoarece el este păstrat într-o continuitate a formării, băiatul fiind inițiat de tată în treburile specifice, muncile mai grele ale pământului, de pildă, pe când fata este inițiată de mamă în treburile gospodărești. Modernitatea clasică încă mai avea un oarecare control asupra vieții adolescentului, a cărui viață, ruptă deja de părinți, se petrecea între școală și timpul liber, cu spectrul integrării sociale prin armată, universitate sau muncă, datoria întemeierii unei familii etc. Modernitatea contemporană nouă, însă, nu mai asigură niciun reper formativ pentru adolescent. Numită de sociologi drept ”modernitate fluidă”, adolescentul de astăzi trăiește într-o lume în care este atât rupt de părinți, cât și de orice fel de idee de autoritate diriguitoare. Școala, întemeierea unei familii, munca, nu mai reprezintă un orizont de integrare, de fapt, nu mai reprezintă nimic, nu mai sunt realități normative.

Lăsat sieși, adolescentul se vede nevoit să își construiască singur identitatea. Dar, în societatea noastră liberă întotdeauna este cineva, un ”frate mai mare”, care se gândește să ne ”ajute” pentru că ne vrea ”binele”. Astfel, industria show-biz-ului nu a ratat această oportunitate de a avea de-a face cu copii scăpați de sub control parental și liberi de orice autoritate, luând în ghearele ei sufletul ca o plastilină al adolescenților și modelândul după propria agendă cultural-politică. Așa se face că adolescenții au fost primii captivi ai acestei lumi aparte, primii ”credincioși” ai noilor culte pagânești re-tehnologizate, divinizându-și idolii și căutând să le copieze dacă nu viața, măcar stilul.

Acum e mai clar care este rolul Lady Gaga: acela de a imprima în sufletele adolescenților deviantul, anormalul ca atitudine în fața vieții, ca personalitate. La mijloc este o relație cu dublu sens: adolescentului nu i se propune pur și simplu un model deviant exterior lui, ci i se induce simțământul că propriile sale tendințe deviante, ce se manifestă puternic în timpul adolescenței, sunt cele care îl reprezintă cu adevărat. Confruntat cu un model sinistru, adolescentul ar avea, poate, o rezistență. Dar fenomenul Gaga constă într-o lucrare mai subtilă prin care tendințele auto-distructive, forțele pătimașe ale sufletului, toată murdăria din subconștientul unui adolescent, sunt scoase la suprafață, ”valorizate” și propuse ca adevărată identitate de sine.

La mijloc este o reeducare în toată regula, în care sinele pervertit al tânărului este identificat drept adevăratul sine, cu prețul sufocării sinelui real, cel de chip al lui Dumnezeu.

Născut homosexual?

Born this way sau Născut astfel transmite mesajul că devianța nu este ceva nefiresc, nu este un atac distructiv la adresa personalității, ci este ”revelația” propriei personalități. Anti-personalitatea sau sinele deviant este idolatrizat și nu doar printr-o declarație de afirmare de sine, ci într-un cadru cu elemente cultice, așa cum am văzut că sunt înscenate concertele Lady Gaga. Versurile devin adevărate incantații menite acestei revelații de sine și acestei închinări idolatre la sine. Iată câteva citate din Born this way:

”Mama mi-a spus, atunci când eram tânără, că toți ne naștem superstaruri/  (…)/ Nu e nimic greșit în a te iubi pe tine însuți așa cum ești/ A spus ea/ Căci El te-a făcut perfect, dragă (…)/ Sunt frumos in felul meu/ Căci Dumnezeu nu face greșeli/ Sunt pe calea cea bună, dragă/ Sunt născut astfel/ (…)/ Bucură-te și iubește-te pe tine astăzi/ Căci ai fost născut astfel/ Homosexual, heterosexual, bisexual/ Lesbiană sau transexual/ Sunt pe calea cea bună! (…)”

Versurile sunt cât se poate de simple și de efect pentru adolescentul nesigur pe sine, deseori bântuit de complexe, în căutarea unui model. Sigur, nu oricărui fel de adolescent, ci acela care este receptacol al produselor industriei show-biz, adolescentul MTV, fan-ul Lady Gaga, care se îmbracă, se poartă, se tunde și copiază în toate idolii săi. Anume acestui adolescent i se spune că, de fapt, acest comportament, dublat de o personalitate dispusă, practic, la orice, de la droguri la relații sexuale deviante, este astfel ”din naștere”, adică este astfel în mod natural și chiar că fiind astfel, este deosebit, la fel de deosebit ca idolul său, devenind el însuși o vedetă, un superstar. Mai presus de toate, mesajul este că fiind deviant este astfel chiar din voia lui Dumnezeu! (ceea ce deja constituie o blasfemie). Este perfecțiunea, adică un mic zeu…

În acest context de semnificații are loc promovarea homosexualității de către Lady Gaga. Adolescentul cu înclinații homosexuale, reale sau induse, este ”pecetluit” prin aceste ”incantații” ale cântecului ca fiind ”născut” homosexual. Aceasta ar fi, i se spune, adevărata sa natură, astfel este din naștere și nu are niciun sens să încerce să fie altfel, căci este oricum perfect așa și făcut de Dumnezeu Însuși. Este la rându-i un zeu al propriei sale vieți, un superstar, un luceafăr al dimineții…  Prin urmare, homosexualitatea nu doar că nu ar fi o înclinație pătimașă, o patimă, nu doar că ar fi, așa cum spune și propaganda gay, înnăscută, ci ar fi sădită chiar de Dumnezeu în persoana umană, lucru care contrazice flagrant Biblia atât în Vechiul (Lv 18: 22; Lv 20: 13) cât și în Noul Testament (Rm 1: 26-27; 1 Co 6: 9).

Luciferismul mesajului este manifest. Versurile nu sunt doar o răzvrătire împotriva concepției tradiționale de viață și sine, așa cum deseori este cazul în muzica de astăzi, ci sunt o răsturnare, o întoarcere pe dos completă a fundamentelor creștine ale personalității umane. Semnificativ este și că Lady Gaga a declarat că a scris versurile într-o stare de inspirație bruscă, similar unei revelații, în câteva minute. Într-adevăr, trebuie să i se acorde credit pentru această mărturisire: numai de la diavol pot veni astfel de ”porunci”.

Cu toată aparența pozitivă și, din păcate, cu toată similaritatea pe care aceste versuri o au cu unele teorii psihologice ale ”gândirii pozitive” care circulă chiar și în Biserică, iubirea de sine este păcatul de căpătâi după Sfântul Maxim Mărturisitorul și, de fapt, după tradiția filocalică. Nu poți ieși din ”robia sufletului” propriu, cum ne rugăm de Rusalii, dacă te iubești în căderea ta, în patimile și în starea căzută a personalității, care, de altfel, te falsifică și te ciuntește, îndepărtându-te de vocația lăuntrică de a fi asemenea lui Dumnezeu. Nu, nu suntem deloc perfecți, nici nu suntem născuți perfecți, ci suntem născuți spre desăvârșire, care se atinge, însă, prin ieșirea din păcat, din starea căzută, prin osândirea de sine și prin iubirea CELUILALT, nu iubirea de sine. Osândirea de sine nefiind doar o virtute, ci o terapie, un mijloc concret de păstrare a sănătății psihice și a adevăratei personalități, a adevăratului sine. Proclamarea iubirii de sine la acest nivel al auto-adorării este perfect compatibilă cu homosexualitatea. Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard a arătat că homosexualitatea este, în ultimă instanță, consecința ultimă a idolatriei, inversiunea teologică a adorării de sine traducându-se în refuzul alterității, al autosuficienței și, pe plan fizic, în inversiunea homosexuală.

Vom continua însă dezvoltarea acestor idei, cu revelarea psihoterapiei de tip yoghin din spatele cântecelor și cu mesajul antihristic explicit din alte ”hituri”, precum și cu conexiunile politice ale vedetei, în numărul următor.

– Va urma –

 Ioan Bucur

articol aparut in varianta prescurtata in FAMILIA ORTODOXA nr. 42