LEGUMELE ROMANESTI – PUSE IN PRIMEJDIE DE INGRASAMINTELE CHIMICE?

4-07-2014 1 minut Sublinieri

Ca să aibă recolte mari şi profit pe măsură, mulţi fermieri folosesc chimicale. Pământul otrăvit cu îngrăşăminte sintetice ajunge să producă însă tot mai puţin, şi îi face pe cumpărători să se ferească de roşiile care nu mai au gust.

Mitul legumelor româneşti, gustoase, dar mai ales sănătoase, este pe cale să se spulbere. Fermierii de la Matca, Galaţi, sunt unii dintre cei mai mari producători de legume din ţară şi folosesc tot mai multe îngrăşăminte chimice. Nu cer sfatul specialiştilor. Aruncă în pământ de 25 de ori mai mult fertilizator decât ar fi nevoie.

Gică Vasilache este legumicultor din tată în fiu. Se laudă că ştie exact cum să trateze solul pentru a obţine recolte bune. Cu toate acestea, a folosit 50 de kilogram de îngrăşământ pentru 1.000 de metri pătraţi. Total greşit, spun specialiştii.

„Fără un studiu care să arate ce conține acel sol, dăm îngrășăminte după ureche sau la recomandarea vecinului. Se produce o supraîncărcare a solului, în plantă se creează dezechilibre”, explică Alina Simionică, directorul Oficiului Județean de Studii Pedologice și Agrochimice.

„Nerespectarea unui plan de feritilizare duce la scăderea productivităţii şi calităţii culturilor de legume”, afirmă Costel Pohrib, inginer biotehnolog.

Din păcate, teoria se confirmă în practică. La Matca, fermierii care îndoapă pământul cu chimicale, obţin de câţiva ani încoace recolte tot mai mici. Legumicultorii care au mărit de la an la an cantitatea de fertilizator au ajuns să adune de pe un hectar 7 tone de ardei gras, în loc de 10, cât recoltau înainte să mărească dozele. Problema este că nu doar profitul lor are de suferit. Legumele devin periculoase.

[…]/ integral pe digi24.ro

Roşiile de pe tarabe arată impecabil, dar au tot mai puţine calităţi nutritive. Cercetătorii ştiinţifici atrag atenţia că pot fi chiar dăunătoare sănătăţii. “Din dorinţa de a câştiga bani rapid, producătorii folosesc tot felul de substanţe şi tehnici ca tomatele să se coacă urgent. Astfel de substanţe folosite în exces, după ureche, fac mai mult rău legumelor, care îşi pierd din calităţile nutritive”, a declarat Floarea Burniche, cercetător ştiinţific în cadrul Staţiunii de Cercetare Experimentală din Buzău, potrivit site-ului nutriţionistului Gheorghe Mencinicopschi. Roşiile cu moţ sunt cele mai periculoase, “pentru că sunt tratate cu mult ETREL, moţul fiind chiar o malformaţie a fructului. Acesta ascunde, de altfel, mult erbicid. Din această cauză nici nu au codiţe, pentru că sunt arse”, a adăugat Floarea Burniche. Prin urmare, specialiştii ne recomandă să cumpărăm roşii pe ciorchine verde, “pentru că sunt cel mai puţin tratate. Când codiţele sunt uscate, înseamnă că roşiile au fost stimulate cu prea multă substanţă”, a încheiat Floarea Burniche.
Roșiile “cu țugui” – stropite cu stimulenți
Legumele stropite cel mai des de țărani sunt roșiile, castraveții, ardeii sau pătlăgelele vinete. Roșiile sunt printre puținele produse agricole care pot indica, prin proprietățile lor fizice, prezența unor pesticide cancerigene în exces. Unii consumatori caută în mod special roșiile “cu țugui” – care au o excrescență în partea inferioară a fructului, pentru că sunt gustoase. Țuguiul se formează, însă, din cauza folosirii în exces a unei substanțe chimice. ”Uneori, fungicidele, prin compoziția lor, lasă niște pete albe pe fructe, dar să nu credeți că cei de la piață nu le șterg cu o cârpă moale înainte să le aducă pe tarabe.  […]/ integral pe ampress.ro

 


Categorii

1. DIVERSE, Agricultura/ Satul romanesc, Alimentatia (E-uri aditivi cancerigeni), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “LEGUMELE ROMANESTI – PUSE IN PRIMEJDIE DE INGRASAMINTELE CHIMICE?

  1. Exista la ora actuala un sistem de proiectare a mediului inconjurator – permacultura – astfel incat acesta sa se autosustina si, totodata, sa ofere omului produse sanatoase, naturale, fara ingrasaminte, in cantitate apreciabila dar cu efort minim.

    Din pacate, in ultima vreme a fost destul de intens popularizat drept o componenta a noii filozofii, new age. Lucru care mie mi se pare exagerat.
    Pentru cei interesati, mai multe informatii:

    https://www.youtube.com/watch?v=y26EqK4mGkU

    Kurdiumov despre grădina inteligentă a lui Zamiatkin
    http://ecology.md/md/section.php?section=ecoset&id=9528#.U7aT3pSSzRc

    http://vashe-plodorodie.ru/

  2. Tanara generatie “scolita” de occident e demult spalata pe creier si consuma orice sub sloganul “nu mai ai ce face,totul e otravit”.Fericite cazurile care scapa de “selectia naturala”.Te prind ei cu ceva…Ce te faci insa cu batranii nostrii indragostititi de noile tehnologii si care ierbicideaza toate culturile vrajiti de reclamele cu pret minim si calitate maxima.Suntem ca o turma fara pastor.Mai are cine sa ne spuna ca ucidem viitorul nostru si al copiilor nostrii?

  3. Am vizitat niste batrani in jud. Suceava. Nepotul lauda cartofii prajiti facuti de bunica. “Da ,sunt buni, a replicat bunica. I-am stropit doar de cateva ori.” Ai mei s-au invatat sa curete mereu cartofii de gandaci si de larve cat sunt mici si sunt usor de adunat. Apoi, cand gandacii se inmulteau inevitabil, scuturau tufele pe rand intr-un vas mai mare de cateva ori si pe urma
    ii lasau in plata Domnului ca erau deja maturi si nu le mai ajuta vrejul la nimic. Dar tata avea carti de legumicultura si stia ceva despre tehnologia legumelor. Vecinii stropesc cartofii de nu stiu cate ori si pe urma ii mai dau si cu ceva sa nu incolteasca.
    Unul din vecini, inainte sa planteze, albeste solul cu ingrasaminte si pe urma se apuca de plantat.
    A venit pe la noi prin gradina si s-a mirat ca noi mai avem gauri de harciogi, exterminati la el probabil demult. Alti vecini, dupa ce defriseaza gradina toamna, ard buruienile in alta parte, si saracesc solul. Cenusa lor e un bun fertilizator. Ai mei fertilizeaza gradina si cu cenusa lemnelor arse pentru ca cenusa e un fertilizator complex. Nu sunt deloc informati asa zisii tarani si ii mai otravesc si pe altii. Pana sa vina astia de la NisPetrol cu gazele de sist in zona, imput ai nostri apa de tot. Apropo, o tot dam cu Chevronul, dar cu perimetrele astea din Banat unde vor extrage “prietenii” nostri petrol ce ne facem? Nu mai vorbesc de sutele de kilograme de detergent care intra in fosa unei singure familii pe an. O fabrica de sapun de casa ar trebui deschisa rapid.

  4. eu merg anual pe ruta bucuresti-piatra neamt, si vreau sa va spun ca exista o portiune unde localnici cultiva legume, mai exact intre buzau si ramnicu saratunde acestia arunca azot si tot felul de chimicale la greu, am observat saci de azot la capul locului stive, si cand ai mai auzi cand vin la piata cu marfa si ca este % la % naturala parca nustiu cum ati vine asta in timp ce stive cu gunoi de grajd sunt depozitate prin diverse locuri si nefolosite, cel mai sigur este sa consumi cultivat de catre tine din propria ograda ori de la persoane cunoscute in care sti in ce maniera le cultiva

  5. Adica, români, nu mai mancati legume chimizate românesti ci cumparati doar legume chimizate din import!

  6. Pingback: PERICOLUL DIN MANCARE. Salamurile cancerigene si rosiile “de plastic”, stimulate artificial: “Şi chiar dacă plătim ceea ce consumăm, adevarata notă de plată nu vine imediat, vine încet şi în timp… Cum să creadă cineva c
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare