“MASACRU CULTURAL” in UCRAINA. Kievul a votat o lege in urma careia vor fi DESFIINTATE toate scolile românești

8-09-2017 6 minute Sublinieri

„Marțea neagră” pentru școlile românești și ale altor minorități din Ucraina 

În seara zilei 5 septembrie 2017, ora 18:21, Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educației prin care introduce în școli sistemul de 12 clase. În același timp, Legea adoptată reprezintă o mare lovitură împotriva comunității românești din Ucraina și altor minorități etnice, fiindcă desființează sistemul de învățământ în limba maternă. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană). Așadar, după posibila semnare a legii de către președintele Petro Poroșenko, școlile actuale cu limba română de predare vor fi lichidate.

Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).

În  clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective.

Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană...”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și asociațiile culturale ale comunităților etnice respective.

Pentru comparație, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.

Așadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.). În preajma votării, Ministrul Educației şi Știinţei din Ucraina Lilia Grinevici a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege. În același timp, ministrul ucrainean a spus că s-a ajuns la o soluţie consensuală,  care să asigure dreptul minorităților naţionale de a studia în limba lor maternă,  conform Constituției și, în același timp, să le ofere  posibilitatea de a învăţa şi limba ucraineană. „La fiecare nivel al învăţământului mediu general numărul de materii predate în limba ucraineană ar trebui să crească”, a spus ministrul învăţământului din Ucraina.

Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja nemulțumirea față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin și prieten – Ucraina. Oare acesta să fie un semn de mulțumire din partea Kievului?

Românii din Ucraina au semnat un Apel către șeful statului ucrainean Petro Poroșenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulțumiri sociale și instabilitate în țară.

Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiș, etnic român, nu a participat la vot, retrăgând cartela de deputat din sistemul electronic și protestând astfel împotriva adoptării acestei legi. Grigore Timiș, împreună cu parlamentarii ucraineni de alte etnii au protestat și la Consiliul de Coordonare a Parlamentului împotriva acestei legi, însă majoritatea prin 255 de voturi, a ignorat opinia minorității.

Deputatul USR, Matei Adrian Dobrovie, a declarat că deși este un susținător al „europenizării Ucrainei”, este o realitate că „din peste 140 de școli românești care existau la căderea URSS în Ucraina, la ora actuală au rămas puțin peste 60”, se arată într-un comunicat de presă, publicat pe siteul România Breaking News.

„Personal sunt un susținător al europenizării Ucrainei. România a fost și este unul dintre principalii susținători ai suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în contextul agresiunii rusești. Cred că cele două țări au interese de securitate comune și că Ucraina poate învăța multe din experiența României de aderare la UE și poate beneficia de expertiza noastră în materie de justiție și anticorupție. Stabilitatea și reziliența țării vecine este fundamentală pentru noi. Din această perspectivă, resetarea relației bilaterale, prin vizite la nivel de președinte, este foarte importantă.

Totodată însă este o realitate că din peste 140 de școli românești care existau la căderea URSS în Ucraina, la ora actuală au rămas puțin peste 60, iar o desființare a învățământului în limba maternă ar însemna încălcarea criteriilor de la Copenhaga privind protecția minorităților, pe care Kievul trebuie să le respecte dacă vrea să adere la UE. În plus, potrivit Convenției – cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă”, spune Dobrovie.

Acesta admite că a fost dezamăgit de reforma administrativ-teritorială din Ucraina și îi cere Guvernului Tudose să ia o atitudine fermă în ceea ce privește închiderea școlilor românești.

„Am sperat ca prin reforma administrativ-teritorială în sensul descentralizării, satele românești alăturate să se unească în comune organizate pe criterii etnice, iar astfel să aibă mai mulți elevi și bani, să le fie mai ușor. Din păcate se pare că în loc să fie întărite, tot mai multe școli sunt închise.

Guvernul român trebuie să ia o atitudine fermă în cadrul următoarei reuniuni a Comisiei mixte ucraineano-române pentru minoritățile naționale, care urmează să aibă loc la Kiev. În acest cadru trebuie ridicată și problema necesității unificării programelor de învățământ pentru școlile de limbă română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Este de neacceptat ca statul ucrainean să mai facă diferențierea artificială între limba română și limba moldovenească”, a conchis deputatul USR.

[…]

* * *

În Ucraina se desfășoară de mai bine de 25 de ani un adevărat masacru al școlilor românești al căror număr scade de la un an la altul. Conform recensământului din 2001 în Ucraina trăiesc 150.989 români și 258.619 moldoveni – o separare menținută cu insistență de guvernul de la Kiev. Vorbitorii de limbă română din Ucraina sunt concentrați în regiunea Cernăuți (181.780 dintre care 114.521 români și 67.258 moldoveni, majoritari în 86 de localități), regiunea Odessa (124.475, dintre care 700 declarați români, restul moldoveni, majoritari în 28 de localități) și regiunea Transcarpatia (32.668 români, majoritari în 10 localități).

În prezent pentru cele 86 de localități majoritar românești din regiunea Cernăuți funcționează 63 de școli cu predare în limba română și 19 școli cu predare mixtă, româno-ucraineană. Pentru cele 28 de localități majoritar românești din regiunea Odessa funcționează 3 școli cu predare în limba ”moldovenească” și 15 școli cu predare mixtă. În regiunea Transcarpatia există pentru cele 10 localități 9 școli cu predare în limba română și 2 mixte.

Expresia ”școli cu predare în limba română” poate genera confuzie: nu este vorba de școli cu predare exclusiv în limba română, doar anumite materii sunt predate în această limbă, existând mai multe materii cu predare integrală în limba ucraineană și bineînțeles, studiul obligatoriu al limbii și literaturii ucrainene. În ”școlile mixte” există 2 linii de predare: cea în limba română (așa cum am arătat mai sus) și linia de predare exclusiv în limba ucraineană, elevii de etnie română studiind aici limba română ca pe o limbă străină, în jur de 2-3 ore pe săptămână.

Însă mult mai interesantă este evoluția școlilor cu predare în limba română față de cele mixte în ultimii 20 de ani în regiunile Cernăuți și Odessa conform graficelor de mai jos.

Practic în fiecare an în 2-3 școli din comunitățile românești este introdusă linia de predare exclusiv în limba ucraineană, numărul claselor cu predare în ucraineană crescând ulterior – cu tendința generală de ucrainizare totală a școlilor.

 

În paralel are loc o restrângere accentuată a orelor cu predare în limba română. Fenomenul este în plină desfășurare de mai mulți ani: în cursul anului 2008 Ministerul Învățământului de la Kiev a emis Dispoziția nr. 461 din 26 mai 2008 „Cu privire la întărirea programului pentru îmbunătățirea studierii limbii ucrainene în școlile de cultură generală cu predare în limba minorităților naționale pe anii 2008-2011“. Această reglementare a adus următoarele modificări de la data de 1 septembrie 2008:

• mărirea numărului de ore pentru studierea limbii ucrainene ceea ce duce la reducerii numărului de ore cu predare în limba română;

• în clasele a 10-a din școlile cu predare în limba română s-a introdus studierea istoriei Ucrainei și matematicii în limba ucraineană;

• de la clasele de a 5-a s-a introdus predarea în ucraineană a Istoriei Ucrainei, treptat introducându-se și predarea în ucraineană a geografiei, matematicii și educației fizice;

• literatura română a început să fie predată în cadrul cursului integrat ”Literatura română și literatura universală”

Începând cu anul școlar 2009/2010 au fost anulate în școlile minorităților naționale examenele de absolvire în limba maternă, acestea fiind înlocuite cu examene în limba ucraineană pentru toate materiile.

Programa „limbii moldovenești“ din anul 2005 arată nivelul real de predare a limbii materne: un număr de 70 de ore anual, însă în cursul acestor 70 de ore sunt studiați vreme de 20 de ore autori ruși și autori din literatura internațională – ceea ce elimină practic studierea limbii materne.

Rezultatele acestei atitudini sunt absolut distrugătoare pentru minoritatea românească din Ucraina. În conformitate cu rezultatele ultimului recensământ din decembrie 2001 mediile persoanelor cu studii superioare din această țară erau următoarele: 10,5 la sută din ucraineni, 10,81% polonezi, 8,92% bulgari. Prin comparație, în regiunea Odessa doar 3,87% dintre persoanele de etnie română aveau studii superioare. Practic etnicii români sunt excluși de la orice fel de poziție de conducere din administrație sau mediul privat.

* * *

Pe 22 august 2017 ministra pentru Românii de Pretutindeni Andreea Păstârnac s-a aflat într-o vizită în Ucraina, fiind convinsă că la orizont se prefigurează o perioadă de strânsă colaborare româno-ucraineană în domeniul educației – și chiar o extindere a învățământului în limba română.

Credem că urmează o perioadă cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul românesc din Ucraina, în condiţiile în care această ţară este preocupată de reformă şi de descentralizare, învăţământul românesc să continue să se extindă, iar discuţiile noastre au vizat situaţia unor şcoli din comune care urmează să fie incluse în noi programe educaţionale datorită programelor de descentralizare din acest stat.

Ministra Andreea Păstârnac pentru Radio România Actualități, 22 august 2017

În a doua zi a vizitei ministrului român în Ucraina, Ministerul de Externe de la Kiev publica un comunicat de presă cu titlul ”România este satisfăcută de nivelul de asigurare a drepturilor minorității naționale românești în Ucraina”, titlu modificat mai apoi în ”România apreciază pozitiv susținerea comunității românești de către statul ucrainean” – diferență care se vede în linkul și titlul comunicatului de aici.

Mult mai interesant este îndemnul adresat de ministra Andreea Păstârnac românilor din Ucraina să învețe limba ucraineană, conform aceluiași comunicat al Ministerului de Externe de la Kiev:

Suntem interesați de păstrarea identității etnicilor români care locuiesc în Ucraina și, în același timp, îi îndemnăm să fie cetățeni loiali ai statului lor și susținem necesitatea cunoașterii adecvate a limbii ucrainene de către toți cetățenii Ucrainei.

Ministra Andreea Păstârnac pentru Ministerul de Externe al Ucrainei, 23 august 2017

* * *

Parlamentul Ucrainei nu a așteptat multă vreme și a legiferat îndemnul: pe 5 septembrie 2017 a fost adoptată o nouă lege a educației. Conform acestei legi în școlile din Ucraina studiile se vor desfășura obligatoriu în limba ucraineană. Legea prevede introducerea treptată a noului sistem, şi prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12). Conform ministrului adjunct al Educației de la Kiev Pavel Hobzei începând cu anul 2020 limbile minorităților naționale vor putea fi folosite doar în grădinițe și școlile primare (sursa).

Noua lege a educației din Ucraina reprezintă încheierea unui ciclu: după lichidarea treptată a școlilor românești, după extinderea accelerată a predării în limba ucraineană a venit și pasul final – interzicerea treptată a predării în limbile minorităților naționale.

/ integral pe moldnova.eu


Categorii

1. ȘTIRI, George Damian, Razboiul impotriva Romaniei, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare