Ministrul Vreme decreteaza: orice român va avea o identitate virtuala/ CUM SUNTEM SPIONATI PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI, A RETELELOR SOCIALE SI A MOBILELOR/ Omul Google, Eric Schmidt, atentioneaza legiuitorii europeni sa nu stea in calea companiei sale

sursa foto: Flickr

• Gandul: Ministrul Comunicaţiilor: Orice român va avea şi în lumea virtuală o identitate

Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Valerian Vreme, a declarat, joi, că orice român va avea şi în lumea virtuală o identitate, pentru aplicaţiile dezvoltate de instituţiile statului, cu ajutorul unui soft care va fi operaţional într-un an, transmite corespondentul MEDIAFAX

Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Valerian Vreme, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia şedinţei Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) de la Târgu Mureş, că le-a prezentat primarilor de municipii reuniţi o serie de proiecte dezvoltate de Ministerul Comunicaţiilor, care construieşte strategii şi planuri pentru a respecta “Agenda Digitală Europa 2020” la care a aderat.

“Dacă discutăm de proiectele în operare, putem discuta de sistemul de achiziţii publice care anul acesta pe primele aproape şase luni se ridică la volumul anului 2010, cu economii de peste 18 la sută. Ei ( autorităţile locale- n.r.) sunt principalii beneficiari şi au economii de peste 18 la sută. Avem proiecte în implementare – şi astăzi am prezentat în faţa membrilor AMR Sistemul Naţional de Plată cu cardul bancar, un sistem dedicat plăţii taxelor şi impozitelor locale de către cetăţeni prin intermediul cardului bancar, folosind o platformă web. În fază de proiectare şi foarte important pentru alfabetizarea României este proiectul managementului identităţii“, a spus Vreme.

Vreme a susţinut că proiectul respectiv – care va folosi o platformă soft finanţată din fonduri europene, operaţională în circa un an – presupune că orice român va avea şi în lumea virtuală o identitate, pentru aplicaţiile dezvoltate de instituţiile statului.

“Practic, orice cetăţean al României, pe lângă identitatea pe care o are, cu buletinul de identitate, va trebui să aibă şi în lumea virtuală o identitate, care să îi permită să acceseze aplicaţiile care la ora actuală sunt destul de bine conturate în cadrul instituţiilor statului. De multe ori ne lovim de această problematică, a managementului identităţii“, a spus Vreme.

El a precizat că în ce priveşte platforma legată de managementul identităţii, aspectul hard este dat de dispozitiv – care poate fi cardul de identitate cu cip, cardul de sănătate sau telefonul, în timp ce platforma soft va fi realizată printr-un program cu finanţare europeană.

Vreme a susţinut că îi este greu să estimeze cât ar putea costa o astfel de “soluţie majoră în România“, dar a arătat că platforma soft ar putea să fie operaţională în termen de 12 luni, după care va “urma şi o perioadă de implementare, legată de hard“.

Vreme a dat asigurări că nu vor apărea probleme legate de securitatea datelor şi că sistemul poate rezista atacurilor.

El a arătat că în ce priveşte Sistemul Naţional Electronic de Plată cu cardul bancar, aplicaţia funcţionează deja în unele primării, care au avut deja destul de multe încasări prin intermediul acesteia, şi ea a rezistat chiar şi la 60.000 de atacuri pe oră. În prezent, în cadrul acestui sistem se derulează faza în care se distribuie “credenţialele”, a mai spus ministrul.

“Primăria Târgu Mureş este prima care a primit aceste credenţiale. Credenţialele presupun primirea de către orice cetăţean a numărului de utilizator şi a parolei, cu care va intra în sistem. Primăria Târgu Mureş este prima care a primit aceste credenţiale şi cred că de săptămâna aceasta va începe distribuirea şi, totodată, conştientizarea cetăţeanului legat de acest nou mod de a pune problema“, a arătat Vreme.

Componentele “identitatii virtuale” – spune-mi ce site-uri folosesti ca sa-ti spun cine esti.

sursa foto: Flickr

• SingularityHub: Agentiile si serviciile va spioneaza chiar acum prin intermediul…Facebook

Controlarea informatiilor si spionajul asupra cetatenilor au fost semnele distinctive ale regimurilor totalitare din secolul 20. Astazi, chiar si democratiile moderate au pornit la asemenea actiuni. În ultimul deceniu, din momentul in care comunicarea a trecut de la liniile telefonice fixe traditionale, apeluri telefonice, si servicii postale la telefoane mobile si e-mail, guvernele din întreaga lume au luptat din rasputeri pentru a mentine capacitatea lor de a vana criminali si disidenti. Pe masura ce lumea a trecut la comunicatiile fara fir, agentiile de culegere de informatii s-au adaptat si si-au actualizat abilitatile de urmarire si inregistrare, iar marile companii de telecomunicatii le-au ajutat sa o faca. Nokia, Sprint, Ericsson, Facebook, Google – ganditi-va la orice afacere (companie/organizatie) care îi ajuta pe oameni sa comunice si sa schimbe informatii si va veti gândi la o companie care a ajutat agentiile de aplicare a legii se uite prin date private în cautarea baietilor rai. Nu-i asa mare lucru, ziceti? Adica, noi toti vrem ca acestea sa ii vâneze pe baietii rai. Cu toate acestea, devine din ce in ce mai clar ca nu numai pierderea confidentialitatii noastre este considerata ca dauna colaterale acceptabila, dar chiar portitele ascunse, care permit accesul la date guvernelor, fac aceste date vulnerabile si la atacurile “baietilor rai”.

Guvernele democratice isi spioneaza proprii cetateni (sursa foto: SingularityHub)

În multe zone ale globului, cum ar fi SUA, Marea Britanie si UE, pentru a numi câteva, guvernele pot monitoriza comunicatiile unui cetatean, atunci când acesta este suspectat de o infractiune. Exista obstacole juridice / judiciare care trebuie sa fie trecute pentru ca astfel de sisteme de monitorizare sa fie instalate, dar, odata ce acestea aspecte sunt rezolvate, guvernele pot, în mod legal, sa (ne) spioneze. Astfel de monitorizari se întâmpla de multa vreme – chiar înainte de inventarea telefonului. In zilele noastre, in orice caz, o mare parte din comunicarile si mesajele noastre nu mai trec prin fire, prin telefoane fixe, ci prin serverele unor corporatii gigant precum Google. Acest lucru s-a dovedit a fi atât un obstacol cat si o oportunitate mare pentru colectarea de informatii de catre agentiile de aplicare a legii. Ei nu au avut acces direct la aceste linii de comunicare, dar mediile noi de comunicare au permis detectarea automata si înregistrarea datelor. Prin fortarea companiilor de acest gen, cum ar fi Facebook, Google, Sprint, etc sa le acorde acces automat la tehnologii de tip “backdoor”, agentiile guvernamentale din întreaga lume au avut brusc mijloacele necesare care sa le permita a cauta prin miliarde de comunicari ale cetatenilor. Liniile de subiect ale mesajelor email, locatii fizice via GPS-ul telefonului mobil, istoria apelurilor efectuate – toate aceste informatii digitale ar putea fi scanate, sortate, si stocate pentru o utilizare viitoare. Si inca cum sunt utilizate! Sprint-Nextel au servit agentiile americane cu 8 milioane de cereri de informatii de tip locatie fizica indicata de telefonul mobil via GPS – si asta numai in perioada 2008-2009 – si vorbim acum doar de o singura companie de telefonie mobila. Într-un interviu aparut in “Rusia Today”, Julian Assange, seful Wikileaks, a declarat recent ca alte companii IT, cum ar fi Facebook, sunt atât de accesibile si deschise catre agentiile de informatii americane incat se poate spune ca, practic, aceste companii actioneaza ca surse de facto pentru culegerea de informatii – a se vedea inregistrarea video de mai jos pentru mai multe detalii (in limba engleza):

La o verificare rapida, nici Wikileaks nici Russia Today nu sunt deosebit de incantate de activitatea guvernului SUA, si nu este de mirare ca ambele critica guvernul Statelor Unite pentru ca invadeaza intimitatea online a cetatenilor. Totusi, aceasta problema trece dincolo de granitele unei singure natiuni.

Masivul proiect INDECT al Uniunii Europene, despre care am mai discutat inainte, merge cu putere inainte. Printre alte atributii, aceasta initiativa va obliga marile companii de telecomunicatii sa asiste institutiile UE în stabilirea de sisteme automatizate de data mining pentru telefoane mobile, retele de e-mail, sociale, etc… Daca trimiteti date la UE, aceste date vor fi analizate de catre un program de calculator, si, daca declanseaza un anumit filtru, un om se va uita de asemenea la date. Acesta este doar urmatorul pas in evolutia tehnicilor de inregistrare de tip “wiretapping” – am vazut deja alte incidente de mare profil. În 2008, Nokia a vandut Iranului protocoalele de inregistrare automatizata precum si echipamentele necesare pentru monitorizarea apelurilor telefonice ale cetatenilor lor. Un grup de cetateni iranieni au dat in judecata compania pentru sprijinirea guvernului (in mod ilegal) pentru retinerea si persecutarea lor dupa alegerile din 2009. În anii 2004-2005, în timpul alegerilor din Grecia, grupuri necunoscute au reusit sa monitorizeze apelurile reprezentantilor alesi. Acestea au penetrat ilegal serverele de inregistrare automata ale companiei Ericsson – servere si tehnologii implementate anterior la cererea guvernului elen. Când Google a fost victima unui cyber-atac pornit din China, cu mai mult de un an în urma, hackerii au exploatat exact aceste protocoale de inregistrare automata implementate anterior in cadrul sistemelor Google, la cererea guvernului SUA.

Aceste ultime doua exemple evidentiaza modul în care respectarea legilor cu privire la inregistrarea automata a datelor face companiile de telecomunicatii mai vulnerabile la spionaj cibernetic, în general. Aplicatii de tip “backdoor” care sa permita accesul FBI sau NSA, de asemenea, pot sa serveasca drept tinte tentante pentru oricine altcineva. Fie ca sunt exploatate pentru furt de identitate, sau folosite pentru a coordona atacuri cibernetice ale altor natiuni, accesul oferit pentru inregistrarea automatizata a datelor este un punct slab dovedit in ceea ce priveste securitatea serviciilor de telecomunicatii.

Acesta fiind probabil si motivul pentru care mi se pare atât de frustrant ca tarile fac presiuni asupra companiilor pentru a li se acorda mai mult acces, ci nu mai putin. Începând cu toamna anului trecut, FBI-ul s-a bizuit pe Google si Facebook ca aceste companii sa se deschida inca si mai mult pentru implementarea de sisteme de inregistrare automatizata online (se presupune pentru a primi acces usor, nu doar la liniile de subiect ale mesajelor si la metadatele asociate, dar chiar si la textul corpului mesajului de email). Legea FRA din Suedia (adoptata în 2008) a dat guvernulului un nemaiauzit acces la datele online. În timp ce aceasta lege s-a dovedit a fi extrem de nepopulara printre cetatenii din Suedia, a intrat în vigoare in ianuarie 2009, si ramâne in vigoare si azi. Wikileaks invoca, si Rusia Today raporteaza ca telegramele de la ambasada Statelor Unite arata ca guvernul american a presat Suedia pentru adoptarea unui acces mai mare la comunicarile efectuate online, aparent din cauza ca 80% din traficul din Rusia catre Statele Unite trece prin Suedia. Iata un alt video de stiri pe aceasta tema (verificarea de mai devreme referitoare la Wikileaks si Russia Today ar trebui sa fie repetata si aici):

Cât de securizata este informatia ta online? Depinde de cat de multa atentie i-ati acordat. În timp ce tehnologiile actuale ar face putin probabil ca fiecare comunicare pe care o produceti sa fie prelucrata fie si automat, desi sansele sa devii suspectul controlului guvernamental sunt mici, exista sisteme implementate care permit sa fiti monitorizati cu usurinta. Atunci când o agentie de aplicare a legii sau de informatii primeste o atentionare, portita ascunsa catre datele dumneavoastra este deschisa. Asta e realitatea pe care o dezvaluie legile moderne in ceea ce priveste inregistrarea si colectarea automatizata a datelor.

Nota Razboi intru Cuvant:
Realitate care, de altfel, a si fost confirmata imediat!Vedeti cazul prezentat mai jos, unde se povesteste cum un baietel de 13 ani a fost vizitat de catre Serviciile Secrete ale SUA din cauza unei postari de pe Facebook.

Situatia, însa, este complexa. Companii precum Google si Yahoo au luptat cu presiunile la care au fost supuse pentru a ajuta tari precum China in cenzurarea informatiilor. Au fost, de asemenea, subiectul unor presiuni din punct de vedere legal pentru a se conforma legilor de inregistrare si colectare automatizata a datelor, atat în Statele Unite cat si în UE. Pe de alta parte, Facebook si alti giganti din Silicon Valley si-au infiintat tabere la Washington DC, cheltuind din ce in ce mai multi bani în fiecare an pentru influentarea legilor care afecteaza industriile lor. Guvernele pun presiune pe companii, companiile utilizeaza bogatia lor pentru presiunea asupra oficialilor guvernamentali … e un vals destul de amuzant, nu credeti? Singura problema este ca noi parem a fi ringul de dans, chiar daca toate partile implicate pretind ca încearca sa ajute pe cetateanul obisnuit.

Singularity Hub a speculat adesea ca generatia viitoare va avea obiceiuri diferite in ce priveste viata privata, ca tinerii crescuti pe Facebook si Tweeter vor muta o mare parte din viata lor în sfera publica. Eu cred în continuare in asta si nu sunt convins ca va fi un lucru rau. Problema apare atunci când dragostea noastra de exprimare este folosita si transformata într-un instrument de opresiune. Suntem în prezent in trecere printr-o nebuloasa zona gri unde infractorii pot fi condamnati bazat pe activitatea lor online iar guvernele pot trece prin miliarde de comunicari online în cautarea de activitati criminale. Oriunde ne-am hotarî sa tragem linia de confidentialitate, trebuie sa facem acest lucru de bunavoie si în propriile noastre conditii. Cu cat mai mult vor astepta cetatenii si opinia publica pentru a face din aceasta problema o chestiune cat mai proeminenta din punct de vedere politic, cu atat agentiile guvernamentale vor deveni mai înradacinate în comportamentul lor actual. Faptul ca traiesti într-o democratie nu mai este o garantie ca un guvern nu va actiona în moduri foarte totalitare. Poate nu a fost niciodata.

• Gandul: Un adolescent de 13 ani a fost luat la întrebări de SERVICIILE SECRETE americane, după ce a postat pe FACEBOOK un mesaj despre OBAMA

Un băiat de 13 ani din Washington (SUA) s-a trezit cu Serviciile Secrete la uşă, după ce a scris pe Facebook că viaţa lui Barack Obama este în pericol, scrie Cnet.com.

“Spuneam doar că Osama bin Laden a murit şi că Obama ar trebui să fie atent, fiindcă ar putea fi ţinta unor atentate sinucigaşe”, povesteşte Vito LaPinta, elev în clasa a şaptea.

Într-o zi, un angajat al Serviciilor Secrete americane a venit la şcoala băiatului, dorind să aibă o mică discuţie cu el. “Un bărbat cu servietă şi ochelari a venit şi mi-a spus că face parte din Serviciile Secrete. Mi-a spus că o postare a mea ar indica faptul că sunt o ameninţare la adresa preşedintelui“, povesteşte Vito.

Timi Robertson, mama băiatului, spune că fiul ei a fost intervievat timp de 30 de minute, fără ca ea să fie prezentă. Conducerea şcolii susţine că femeia nu a luat în serios convorbirea telefonică în care a fost anunţată că un agent se află la unitatea de învăţământ, din acest motiv interogarea a început în absenţa ei. Totuşi, Timi spune că acest lucru este “o minciună sfruntată”.

“M-am pierdut cu firea. Fiul meu de 13 ani ar trebui să fie în siguranţă la şcoală şi totuşi el e interogat fără cunoştinţa sau acordul meu“, a declarat ea.

Se pare că Serviciile Secrete au interpretat greşit pasajul “ar trebui să fie atent” din postarea lui Vito, sugerând că băiatul ar pune la cale sau ar avea informaţii despre un atac asupra preşedintelui SUA.

Cnet.com se întreabă dacă vizita pe care agentul i-a făcut-o lui Vito face parte dintr-o anchetă sau este o “procedură standard”. Serviciile Secrete nu au comentat încă întrevederea, dar se pare că agentul a plecat mulţumit de la şcoală, convins că băiatul nu este un răufăcător. Asta cu atât mai mult cu cât el are doar şapte prieteni pe Facebook.

• Hotnews: Eric Schmidt (Google): Sper ca Franta sau alte tari europene nu vor da legi prostesti care sa ne forteze sa nu mai putem activa in acele state

Organismele legiuitoare din Europa ar trebui sa aiba grija si sa nu dea legi care, desi initial sunt bine intentionate si vor sa protejeze dreptul la viata privata, ajung sa aiba urmari grave asupra activitatii unor companii importante precum Google, a spus la o conferinta, Eric Schmidt, presedinte al companiei americane. Dreptul la intimitate si dreptul ca utilizatorul sa aiba un control asupra informatiilor care sunt online despre el a devenit o tema “fierbinte” in Europa, iar Google este presata in tot mai multe tari pe motiv ca incalca prin serviciile sale drepturile fundamentale, noteaza Financial Times.

Google Evil Dream Team

Schmidt a spus ca noi legi care sunt date cu buna intentie, ajung sa aiba consecinte nedorite si grave pentru Google ale carei servicii pot ajunge sa fie considerate ilegale in unele tari.

“Sper ca Franta sau orice alta tara nu vor da legi care sa forteze Google sa nu isi mai poata desfasura activitatea“, spune Eric Schmidt, cel care a condus Google zece ani, dar de la 1 aprilie a fost inlocuit de fondatorul Larry Page, insa a ramas intre cei mai importanti trei oameni din companie (alaturi de fondatorii Page si Brin).

Intrebat ce parere are despre directiva europeana legata de cookie-uri si de faptul ca site-urile trebuie sa aiba consimtamantul utilizatorilor pentru a le instala aceste cookie-uri, oficialul Google a spus ca “oameni bine intentionati din guverne scriu ceva extrem de general, insa trebuie sa ai mare grija cand stabilesti astfel de reguli care pot avea consecinte neprevazute. De asta suntem mereu ingrijorati“, a spus Schmdit la conferinta de tehnologie Big Tent care se tine in Marea Britanie.