MITROPOLITUL IONA, intai-statatorul OCA (Orthodox Church of America), SI-A DAT DEMISIA. Loctiitorul este IPS Nathaniel al Episcopiei Romanesti
Mitropolitul Iona al OCA (Orthodox Church of America) si-a dat demisia, pe 6 iulie 2012, din slujirea de primat al Arhiepiscopiei, precizand ca a facut acest gest dupa cererile unanime ale episcopilor Sfantului Sinod. Mitropolitul a mai precizat ca “am ajuns, demult, la concluzia ca nu am nici personalitatea, nici temperamentul necesare pentru pozitia de Primat, o pozitie pe care nu am cautat-o si nici dorit-o vreodata.” Fostul primat a rugat episcopii Sinodului, totodata, sa ia in considerare situatia sa financiara, atat pe perioada interimatului cat si a viitoarei sale slujiri. “Sunt singurul sprijin financiar pentru parintii si sora mea, dincolo de propriile mele nevoi”, a scris Mitr. Iona.
Sinodul OCA, a primit demisia mitropolitului Iona, si a decis ca acesta va purta, in continuare, titulatura de “fostul Arhiepiscop de Washington si Mitropolit al intregii Americi si al Canadei”. Sinodul, de asemenea, a decis sa il numeasca pe Arhiepiscopul Nathaniel al Detroit-ului si al Episcopatului Romanesc Locum Tenens al OCA. Totodata, Sinodul a mai decis ca Episcopul Alexander, al Toldeo si al Diocezei Bulgare sa fie Locum Tenens al Arhiepiscopiei Washingtonului.
Episcopii au mai transmis ca vor lua in considerare rugamintea Mitropolitului Iona si ca se vor intruni in scurt timp pentru a decide cu privire la primatul OCA.
UPDATE: Cf. site-ului portal-credo.ru, motivul demisiei ar fi tentativa Mitropolitului Iona de a aduce OCA sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei.
Surse pe site-ul OCA:
http://oca.org/news/headline-news/metropolitan-jonah-tenders-resignation
http://oca.org/news/headline-news/holy-synod-appoints-archbishop-nathaniel-locum-tenens-bishop-michael-tempor
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Desi acest fapt s-a petrecut in urma cu doar cateva zile, este interesant cum informatiile au fost actualizate in timp util:
http://en.wikipedia.org/wiki/Orthodox_Church_in_America
Ce ciudat.
@Carmen
Am observat ca in general pe Wikipedia informatiile se actualizeaza in cel mai scurt timp posibil, deci nu e nimic straniu.
Posibil ca atitudinea intransigenta a sa a deranjat foarte tare
@Eugenia:
Nu stim, e posibil sa fie ceva mult mai incalcit acolo.
http://oca.org/PDF/NEWS/2012/2012-0708-metropolitan-resignation.pdf
Din spusele celor din portal-credo.ru, se pare ca acest lucru l-a uimit chiar si pe Sfintia-sa. Cine are cunostinte de limba rusa :
http://www.portal-credo.ru/site/?act=news&id=93547&topic=741
Adica Mitr. Iona a fost surprins de faptul ca si-a scris singur demisia? 🙂
Nu, de hotararea luata de catre Sf.Sinod, aceea de a demisiona.
http://www.portal-credo.ru/site/?act=news&id=93547&topic=741
РЕПОРТАЖ: Последнее звено. Отставка Митрополита всея Америки Ионы и новые назначения в руководстве ПЦА
Отставка Митрополита Ионы с должности предстоятеля Православной Церкви в Америке (ПЦА) явилась последним логическим звеном в цепи ошибок, которые с завидной регулярностью происходили в лоне Церкви на протяжении последних нескольких лет.
Добровольная, в некотором роде, отставка Митрополита дает основания полагать, что Священный Синод ПЦА наконец-то вновь обрел силу для принятия конструктивных решений. Как нетрудно догадаться, прошение об отставке не было личной горячей инициативой Митрополита. Оно явилось ответом на предложение епископата снять с себя полномочия на основании… Впрочем, вряд ли мы в ближайшее время узнаем то, что было реально предъявлено Митрополиту Ионе. Ну а догадаться, конечно, можно.
Заседание Священного Синода проходило 6 июля при плотно закрытых дверях церкви преподобного Сергия Радонежского, находящейся в здании канцелярии ПЦА в Сойоссете, штат Нью-Йорк. По окончании заседания Митрополит буквально растворился в воздухе, не зайдя по обыкновению в гостиную за чашкой кофе. Такое резкое нарушение традиции дало понять, что повестка дня заседания обнаружила сильный крен в иную сторону, не обозначенную в официальных сообщениях.
С этого момента православное американское сообщество пришло в некое движение, которое, в отсутствие достоверной информации, вылилось потоком в социальные сети. То, что Митрополиту было предложено уйти, казалось очевидным, так как этого ожидала вся “прогрессивная часть” ПЦА, но вот схема ухода вызывала интерес. Попытки сместить Митрополита Иону уже предпринимались епископатом несколько раз, но всегда одинаково не хитрым методом – отправкой его в принудительный отпуск или на медицинское обследование. С завидным упорством Митрополит всего этого избегал, возмутительно нарушая постановления Синода, и возвращался в свою вашингтонскую резиденцию в приподнятом настроении.
Такое поведение первоиераха несколько озадачило не только высшее духовенство, но и простых прихожан. На глазах у всех ПЦА превращалась в цирк, что стремительно откатывало ее авторитет на задворки православного мира. К великому сожалению, Митрополит Иона продолжал отстаивание своей политики путем открытой конфронтации с Синодом. Епископат принял линию неагрессивного воздействия – что называется, “не мытьем – так катаньем”.
Для начала в заграничных поездках Митрополита стал сопровождать один из епископов. Далее, в какой-то момент появилось не очень афишируемое постановление об ограничении силы подписи Митрополита: важные документы, выходящие в ПЦА, теперь должны содержать помимо подписи Митрополита еще и подписи кого-то из членов Синода.
Весной на официальном сайте ПЦА появилось сообщение о приеме заявлений на должность личного секретаря Митрополита на конкурсной основе. То есть, это надо было понимать так, что к Митрополиту приставляют человека, канцелярией проверенного, а его личному выбору уже не доверяют. Апофеозом явилось препровождение Митрополита на принудительное медицинское обследование в специальную клинику для священнослужителей, потерявших вменяемость. Доставлен Митрополит в клинику был опять же в сопровождении одного из епископов. Обнародования диагноза первоиерарха ПЦА не произошло по причине неразглашения сугубо конфиденциальной информации, но вызвало подозрения.
С этого момента все просто ждали логического завершения ситуации. В пятницу, 6 июля, в своей вашингтонской резиденции в присутствии управляющего делами ПЦА протоиерея Иоанна Джиллинса Митрополит Иона написал крайне вежливое и лаконичное прошение об отставке, в котором признал свои ошибки, отметил переоценку своих возможностей, согласился с тем, что не соответствовал занимаемой должности, так как изначально этой должности не желал, и в конце попросил финансовой поддержки в связи с трудным положением его семьи, в которой он является основным кормильцем.
В субботу, 7 июля, заявление Митрополита было доведено до сведения членов Священного Синода ПЦА в ходе телефонной конференции. Не присутствовал на ней лишь архиепископ Мексико Сити Алехо. Все уже все знали – тайны не получилось, поэтому задержка с официальным сообщением вызвала вопросы. Но, как бы то ни было, оно стоит на сайте ПЦА, вызывая досаду, грусть, обиду и неуверенность в завтрашнем дне.
Такие чувства замешаны на том, что о Митрополите Ионе никто не отзывался плохо как о человеке. Его стремительное выдвижение и недолгое правление не отдаляют те годы, когда он учился в семинарии и служил в монастыре в Калифорнии – все всегда вспоминают о нем как о милом интеллигентном и образованном человеке. Каким он на самом деле и является, о чем я могу судить по личному общению с ним.
Но никогда руководство ПЦА не простит Митрополиту Ионе попытку увести Церковь под широкий омофор РПЦ МП. Никогда не простят ему члены ПЦА попытки заменить независимый статус автокефалии ПЦА на кабальную автономию в РПЦ МП. И никто не забудет смещения с должности бывшего канцлера ПЦА.
В принципе, этого уже достаточно, чтобы понять, насколько разрушительной явилась деятельность Митрополита Ионы для американского Православия. А если к этому добавить его постоянное заигрывание с духовенством представительства РПЦ МП в Америке, которое в нынешнем своем составе не отличается ни умом, ни мудростью, а лишь олицетворяет все пороки нынешней российской государственной Церкви, то хочется думать, что мы присутствуем при возвращении ПЦА на правильный курс. Впрочем, основные события еще грядут.
И несколько слов в заключение о нынешнем порядке руководства ПЦА. Официальное заседание Синода состоялось 9 июля, когда отмечается праздник иконы Тихвинской Богоматери, имеющей особое отношение к ПЦА. В ходе заседания Священным Синодом была принята отставка Митрополита всея Америки и Канады, Архиепископа Вашингтонского Ионы. Синод принял следующие административные решения: Местоблюстителем первоиерарха Православной Церкви в Америке назначается Нафанаил, архиепископ Детройта и Румынской епархии ПЦЫ. Архиепископ Нафанаил является старшим в ПЦА по хиротонии (кстати, и по возрасту тоже). Синод назначил Михаила, епископа Нью-Йоркского и Нью-Джерси, администратором ПЦА. Александр, епископ Толедо и Болгарской архиепископии, назначен Местоблюстителем столичной епархии в Вашингтоне (округ Колумбия). Священный Синод оставил за Митрополитом Ионой официальный титул – “Его Высокопреосвященство митрополит Иона, бывший Архиепископ Вашингтонский и Митрополит всея Америки и Канады”.
Члены Синода поблагодарили Митрополита Иону за годы его служения Церкви и приняли решение обсудить выдвинутые в его письме пожелания, касающееся его дальнейшего будущего, в течение ближайшего времени.
Также Священный Синод обратился к членам Православной Церкви в Америке с просьбой не забывать в своих молитвах бывшего Митрополита ПЦА.
Вот и все. Но поверьте мне, все еще только начинается.
Светлана Вайс, Сойоссет, штат Нью-Йорк,
для “Портала-Credo.Ru”
si traducerea aproximativa oferita de google:
RAPORT: ultima legătură. Demisia de Mitropolitul Iona al Întregii Americi şi noi numiri în conducerea de OCA
Demisiei din funcţia de Mitropolitul Iona al Bisericii Ortodoxe din America (OCA) a fost ultima legătură logică în lanţul de erori care apar cu regularitate surprinzătoare în sânul Bisericii de-a lungul ultimilor ani.
Voluntară, în unele moduri, demisia Mitropolitului dă motive să creadă că Sfântul Sinod al OCA în cele din urmă şi-a recâştigat puterea lui de a lua decizii semnificative. După cum s-ar putea ghici, demisia sa a fost o iniţiativă personală a Mitropolitului fierbinte. A fost un răspuns la propunerea de episcopi demisioneze, pe baza … Cu toate acestea, este puţin probabil ca vom afla in curand ceea ce de fapt a fost prezentat la Mitropolitul Iona. Ei bine, ghici, desigur, posibil.
Reuniunea a Sfântului Sinod a avut loc în 06 iulie uşile bine închise de biserica Sf. Serghie, situate în clădirea Oficiului de OCA în Soyossete, New York. După şedinţă, Mitropolitul literalmente dispărut în aer subţire, ca de obicei nu se întâmplă în salon pentru o ceaşcă de cafea. O astfel de încălcare a tradiţiei drastică a făcut clar faptul că ordinea de zi a reuniunii a relevat o tendinţă puternică în altă direcţie, nu a fost desemnat în rapoartele oficiale.
De atunci, comunitatea ortodoxă american a ajuns la o mişcare care, în lipsa unor informaţii de încredere a dus la fluxul de reţele sociale. Faptul că Mitropolitul a fost invitat să meargă, se părea evident, cum era de aşteptat toate “parte progresivă a” OCA, dar că sistemul a cauzat o retragere de interes. Încercările de trecere Iona Mitropolitul, episcopii au fost deja făcut de mai multe ori, dar întotdeauna aceeaşi, nu o metodă de viclean – trimite-l la un concediu forţat sau pentru examinarea medicală. Cu o persistenţă de invidiat de acest lucru, Mitropolitul evitat încălcarea reglementărilor de scandalos a Sinodului, şi a fost revenirea la reşedinţa sa la Washington, într-o stare de spirit plutitor.
Acest pervoieraha comportament oarecum nedumerit, nu numai clerul superior, şi credincioşii de rând. În ochii tuturor OCA sa transformat într-un circ, care este rapid, se revine autorităţii sale la partea din spate a lumii ortodoxe. Din păcate, Mitropolitul Iona a continuat să-şi apere politica lui într-o confruntare deschisă cu Sinodul. Episcopii a adoptat linia de non-agresiv de acţiune – care este, “nu se spala -. Sau de escroc”
Pentru a începe cu excursii în străinătate, în Mitropoliei a fost însoţită de unul dintre episcopi. Apoi, la un moment dat nu a fost promovat decizia de a limita semnarea a forţei de Mitropolit: documente importante, du-te la OCA acum trebuie să includă, în afară de semnătura şi semnătura de Mitropolitul are unii din membrii Sinodului.
În primăvara anului OCA pe site-ul oficial nu a fost un mesaj primit cereri pentru postul de secretar privat la Metropolitan pe bază de concurs. Asta este, ar fi fost înţeleasă în sensul că o persoană care pune Mitropolit, Biroul de încredere, şi alegerea lui personala, nu este de încredere. Apoteoză a fost de transmitere a Mitropolitului pentru examinarea medicală obligatorie la o clinică specială pentru preoţii care şi-au pierdut minţile lor. Mitropolitul a ajuns la clinica a fost din nou însoţit de unul dintre episcopi. Primat al OCA divulgarea de diagnostic nu sa întâmplat din cauza non-divulgarea de informatii confidentiale, dar suspiciunile.
De atunci, toate doar de aşteptare pentru o concluzie logică a situaţiei. Vineri, 6 iulie, în reşedinţa sa de la Washington, în prezenţa a Departamentului de administraţie al protopopului OCA Ioan Dzhillinsa Mitropolitul Iona a scris un foarte politicos şi concis, în demisia sa, în care el a recunoscut greşelile sale, a subliniat pentru a reevalua optiunile lor, a fost de acord că nu este în concordanţă cu poziţia, de la începutul acestui post, nu este dorit, şi în cele din urmă a solicitat sprijin financiar în legătură cu situaţia dificilă a familiei sale, în care el este principalul susţinător de familie.
Sâmbătă, 7 iulie, aplicarea a Mitropolitului a fost adus la cunoştinţa Sfântului Sinod al OCA în timpul unui apel conferinţă. Nu numai ca a fost prezent la Arhiepiscopul ei Alejo de Mexico City. Toată lumea ştia deja totul – mister nu au de lucru, astfel încât întârzierea în anunţul oficial a cauzat probleme. Dar trebuie ca, aceasta poate fi, ea se află pe site-ul OCA, provocând frustrare, tristete, resentimente şi nesiguranţă.
Astfel de sentimente sunt amestecate pe care nimeni nu la Mitropolitul Iona a vorbit ca un om bolnav. Promovarea sa rapidă şi domnia scurt nu instraineze acei ani, când el a studiat la seminar şi a servit intr-o manastire din California – toate aminti mereu de el, ca un om inteligent si educat frumos. Ce este de fapt, cum pot judeca prin contact personal cu el.
Dar nu iartă conducerea Mitropolitului OCA Iona a încercat să conducă Biserica de la mare omoforul ROC. Niciodată nu-l iartă membrii OCA încercări de a înlocui statutul independent al autocefaliei OCA autonomie în robie ROC. Şi nimeni nu va uita demiterea fostului cancelar al OCA.
În principiu, acest lucru este suficient pentru a realiza cat de devastatoare a fost activitatea de Mitropolitul Iona american pentru Ortodoxie. Şi dacă adăugăm la acest flirtul sa constantă cu ROC clerul birou de reprezentanţă în America, care, în componenţa sa actuală, nu este nici inteligenta, nici înţelepciune, ci întruchipează mai degrabă toate viciile de actuala biserica de stat rus, ne place să credem că asistăm la o întoarcere la OCA dreptul de curs. Cu toate acestea, evenimentul principal încă mai vin.
Şi câteva cuvinte în concluzie despre actuala conducere de ordine OCA. Reuniunea oficială a Sinodului a avut loc pe 9 iulie, marcând sărbătoarea Fecioarei de la icoana Tikhvin de importanţă deosebită pentru OCA. În timpul reuniunii, Sfântul Sinod a fost adoptată de către demisia de Mitropolit al Întregii Americi şi Canada Arhiepiscop Iona de la Washington. Sinodul a adoptat următoarele decizii administrative: Locum Tenens Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din America numit Nathaniel, Arhiepiscop de Detroit şi români Episcopiei PTSY. Arhiepiscopul Nathaniel este un senior în OCA pentru coordonarea (de altfel, şi de vârstă, de asemenea). Sinodul a fost numit Episcop Michael din New York şi New Jersey, administratorul OCA. Alexandru, episcop de Toledo şi Arhiepiscopia Ortodoxă Bulgară, Eparhia numit locţiitor Metropolitan Washington (DC). Sfântul Sinod, Mitropolitul Iona plecat pentru un titlu oficial – “Eminenţa Sa, Mitropolitul Iona, fostul Arhiepiscop de Washington si Mitropolit al Întregii Americi şi Canada.”
A mulţumit membrilor Sinodului Mitropolitan de Iona în timpul serviciului său de a Bisericii şi a decis să discute avansat, în scrisoarea sa către dorinţele în ceea ce priveşte viitorul său în continuare, într-un timp scurt.
Sfântul Sinod a cerut, de asemenea, membri ai Bisericii Ortodoxe din America, cerându-le să nu uite în rugăciunile lor, fostul Mitropolit al OCA.
Asta e tot. Dar crede-mă, tot ce tocmai a început.
Svetlana Weiss Soyosset, New York,
pentru “Portal-Credo.Ru”
@carmen:
Totusi conflictul nu era nou, se pare, chiar conform sursei rusesti. Nu se stiu insa motivele acestui conflict, implicatiile, legaturile subterane sau nu, ce legatura e intre OCA, ROCOR, Patriarhia Moscovei si… o gramada de alti factori si de alte imprejurari care ne scapa.
Destul de complicata relatia, tinand cont de:
http://ro.orthodoxwiki.org/ROCOR_%C5%9Fi_OCA
@carmen
Portal-credo.ru, pe care ai citat-o, sugereaza, pare-se, ca Mitr. Iona voia sa duca OCA sub jurisdictia Bisericii Ruse. Tot pe acel site se mai citeaza si un oficial al OCA ce afirma ca fostul primat avea ”dificultati” in a lua decizii prin cooperare sau consultare cu episcopii din Sinod.
Sursa in rusa: http://www.portal-credo.ru/site/?act=news&id=93578&topic=741
Slava Domnului ca l-au debarcat pe Iona. Datorita orientarior sale pro moscovite si pentru ca ar fi vrut sa uneasca OCA cu Patriarhia Rusa, situatia eparhiilor din OCA (romaneasca, bulgareasca si albaneza) era extrem de confuza. Noi, adica ROEA ar fi trebuit vrand nevrand sa se uneasca cu Arhiepiscopia Americii si Canadei a IPS Nicolae, afalata sub tutela Patriarhiei Romane.
Cu exceptia preotilor din ROEA, care toti doresc acest lucru, contrar vointei IPS Nathaniel, si care cartesc constant impotriva ierarhului lor, instigati de PS Irineu, majoritatea credinciosilor ROEA se opun acestei uniri. Cum ar dori cineva trecerea din nou sub autoriattea patriarhiei romane cand vedem ce lucruri se intampla acum in Romania?
@americanul:
Care-i legatura? Atat Patriarhia Moscovei cat si Patriarhia Romaniei sunt Biserica Ortodoxa Universala. Oare orientarea sa moscovita a stat si la baza interventiilor sale foarte vizibile pe frontul razboiului valorilor etice? (familie, avort, homosexualitate)
@admin
Legatura sta in faptul ca niciuna din cele doua patriarhii nu sunt rupte de puterea politica, sau mai bine zis, sunt aservite puterii.
Ierarhul nostru, IPS Nathaniel, sa-i dea Domnul putere multi ani de aucm inainte, este un adevarat om al lui Dumnezeu, un om duhovnicesc in adevaratul sens al cuvantului. Un parinte de suflet pentru toti credinciosii de sub omoforul sau.
Unirea ROEA cu patriarhia romana ar fi devastatoare pentru ortodoxia romaneasca americana, ce slujeste in duh si in adevar. Este o ortodoxie asemenea celei de inceputuri ale crestinismului.
Iar ierarhul nostru se ingrijeste sa o pastreze astfel.
Dincolo de toate declaratiile, destul de confuze pentru mine, ramane insa atitudinea Moscovei care cauta sa refaca unitatea ortodoxiei, cred eu. Sa vedem insa cum va fi Ziua Botezului Rusilor, 28 iulie. (Mi-aduc aminte ca luna trecuta, IPS Kyrill s-a intalnit cu toti reprezentantii rusilor musulmani, chiar daca numeraul lor este incomparabil mai mic fata de cel al ortodocsilor din Rusia.)
@americanul:
Ok, e de inteles partis-pris-ul, mai ales avand in vedere implicarea personala. Noi… suntem mai reticenti fata de astfel de maniheisme.
Nu excludem ca sub unele actiuni sa fie si motivatii/implicatii politice, insa de aici pana la a stramba din nas pe motive de “mai mult sau mai putin duh si adevar” legat de jurisdictii, e cale lunga, ca de la smerenie la trufie. Daca Parintele Sofronie nu a gasit drept o “miscorare” sa se afle sub omoforul Moscovei (http://www.cuvantul-ortodox.ro/2012/07/11/parintele-sfant-sofronie-essex-biserica-rusa-nicholas-saharov/), daca atatia parinti duhovnici romani (p. Cleopa, p. Arsenie Papacioc, p. Arsenie Boca etc.) a caror viata cuvioasa este cunoscuta dincolo de Romania nu s-au rusinat a fi sub omoforul Patriarhiei Romane, atunci comparatiile de acest gen (organizatia noastra bisericeasca e mai tare decat a voastra) sunt putin cam… filetiste.
Destul de periculoase asemenea comparatii.
@carmen:
Care anume?
Draga admin,
Practicarea credintei crestine se face prin implicare personala. Doar paganii se inchina la o divinitate abstracta.
Si pentru ca am vorbit de inceputurile crestinismului, ierarhii vremurilor acelea stateau in mijlocul poporului. Te poti apropia tu, personal, vreodata de ierarhul tau? Sa vorbesti cu el in mod personal? Sa i te adresezi si el sa vorbeasca cu tine? Sa primesti o binecuvantare de la el dupa ce ai incheiat discutia?
Cred ca nici prin cap nu-ti trece ca ai putea sa faci asa ceva.
Si cred ca ce le lipseste celor ramasi acasa in momentul de fatza este duhul normalitatii. Dar trebuie sa privesti din afara ca sa vezi acest lucru. Din iterior e greu sa iti dai seama.
E destul de dureroasa despartirea romanilor in 2 : unii cu BOR si altii cu OCA, unde sunt biserici ce tin de ambele episcopii. Mai ales pentru credinciosul simplu care nici nu are habar ce inseamna aceasta imparteala. Slava Domnului ca preotii din cele 2 episcopii se inteleg sa faca Sf. Maslu impreuna, trecand peste impartirea mai mult politica. In zona Vancouver exista 2 parohii ce tin de BOR si 1 de OCA, si fac in fiecare post Sf. Maslu la fiecare parohie unde se aduna cei 3 preoti.
@americanul:
Asta este altceva si deja discutam despre persoane, despre cum e cutare sau cutare ierarh. Si da, sunt ierarhi de care te poti apropia foarte usor, deloc distanti, iubitori si sprijinitori ai monahismului si ai preotilor vrednici, sunt unii care bat satele in lung si in lat, iar altii sunt …cum sunt sau au devenit inaccesibili, ca actualul patriarh.
Poate @americanul s-a referit printre altele la o potentiala influenta negativa, sa zicem pro-ecumenista, dupa o eventuala tutela a BOR. Cum s-ar spune in BOR ar exista unele compromisuri in acest sens, pe care credinciosii de acolo nu le doresc, fapt care ar putea fi de inteles.
@Mirela:
Cei care sunt interesati de astfel de aspecte nu constituie nicaieri majoritatea parohienilor. Iar chestiunea era legata de Patriarhia Moscovei, in primul rand, care nu e deloc acelasi lucru cu Patriarhia Ecumenica, de pilda, in materie de ecumenism.
OCA nu e cunoscuta pentru traditionalismul sau, daca ne gandim la contextele in care apare in viata parintelui Seraphim Rose. De altfel, OCA a avut relatii canonice cu Patriarhia Moscovei cu mult timp inaintea ROCORului, fiind perceputa ca mitropolia oficial recunoscuta de regimul sovietic in SUA. O istorie se gaseste aici:
http://orthodoxwiki.org/Orthodox_Church_in_America
http://orthodoxwiki.org/ROCOR_and_OCA
E bine, asadar, sa nu judecam artificial sau dupa idei preconcepute, de genul cutare sunt politizati, ailalti sunt ecumenisti, dar aceia ar fi mai puri. Chestiunile de jurisdictie sunt complicate, tin de istorie si de o serie de factori care chiar ne scapa. Restul… e mai mult naratiune.
americanul,
“Te poti apropia tu, personal, vreodata de ierarhul tau? Sa vorbesti cu el in mod personal? Sa i te adresezi si el sa vorbeasca cu tine? Sa primesti o binecuvantare de la el dupa ce ai incheiat discutia?”
Nu stiu cum or fi ierarhii adminilor, dar al meu asa este: azi a participat la Sf.Liturghie in haina monahala, fara insemne arhieresti. A stat intr-o strana ca un om obisnuit, iar la sfarsit a mers si l-a miruit preotul slujitor. In timp ce se indrepta spre iesire a binecuvantat pe toti cei care s-au apropiat si si-au plecat capul, si sunt convinsa ca daca ar fi dorit cineva sa i se adreseze, nu ar fi fost refuzat.
Nu mai credeti tot ce se spune. Nu lasa Dumnezeu Biserica sa fara pastori vrednici.
“Unirea ROEA cu patriarhia romana ar fi devastatoare pentru ortodoxia romaneasca americana, ce slujeste in duh si in adevar. Este o ortodoxie asemenea celei de inceputuri ale crestinismului.” – sper ca se refera la comunitatea din care face parte, unde toti membrii ei se cunosc si se ajuta reciproc.
carmen, ai dreptate….la noi slujbele sunt agape.
Mirela, ai dreptate….ma si umfla rasul cand ma gandesc cum ar sta IPS Nathaniel la masa cu catolicii
admin, factorii care va scapa vi-i spun eu. Romanii care au plecat din tara incearca un sentiment de respingere (folosesc un cuvant politicos) la tot ce ar insemna intoarcerea la origini. Ce e interesant e faptul ca inevitabil toti cei care pleaca au nostalgia locului natal. Unii chiar se intorc, pentru o perioada scurta, trebuind sa-si dovedesca lor insisi ca oadata plecati nu mai exista cale de intoarcere.
@americanul
Are Sf.Apostol Pavel o vorba la care ma gandesc deseori cu teama: “Cui i se pare ca sta, sa ia seama sa nu cada!”
In rest, vorba ceea, sa auzim numai de bine! Doamne, ajuta!
Si as vrea sa mai adaug inca ceva, ce cu siguranta merita mentionat si cu asta inchei.
Pentru ca veni vorba de Parintii si Cuviosii nostri, Aresenie, Arsenie Papapcioc, si altii, care toti s-au pronuntat impotriva plecarii din tara. Ceea ce acestor cuviosi Domnul nu le-a descoperit a fost faptul ca prin plecarea din tara majoritatea dintre acestia plecati, L-au desoperit pe Hristos.
Fiind singuri si departe, bineinteles ca locul unde se opreste fiecare, intr-un loc strain, este biserica. Acolo, acesta, gaseste o atmosfera frateasca, gaseste o agapa, unde este primit ca un oaspete.
La inceput toti vin atrasi de un spirit de socializare. Dar incet, incet ei descopera Ortodoxia. Si ajung din straini ce erau, casnici ai bisericii.
Am citit ca asa stau lucrurile si in Spania si in Italia, oriunde este emigratie romanesca.
Dar aspectul este, si ma refer aici la biserica romano-americana, ca toti acesti “reverts” adica intorsi, asa cum li se spune aici sunt obisnuiti cu o biserica ce nu prea are cu nimic de a face cu biserica din tara, pe care n-au cunoscut-o niciodata. Plina de formalisme si practici omenesti, reguli inventate.
Si primul contact cu biserca din tara, atunci cand merg sa-si viziteze parintii sa zicem, este dezastruos.
Minunate sunt caile Domnului.
@americanul:
Nu asta era sensul mentionarii parintilor respectivi, ci ca si “la Romania nasc oameni duhovnicesti”, ca sa parafrazam cronicarul.
Care biserica? Ati intrat chiar asa, in toate? Asta e o exagerare fara sens si gratuita.
@admin
Sa va dau un exemplu, nu chiar dintre cele minore….
Impartasania – preotii in Romania alunga credinciosii de la potir. In ROEA, IPS Nathaniel obliga preotii sa impartasesca credinciosii in fiecra duminica, bineinteles cu respecatarea canoanelor de spovedanie si post.
O prietena fiind in vizita in tara s-a dus la biserica, a vorbit cu preotul paroh sa vina sa se spovedeasca si sa se impartasesca, asa cum era invatata de aici de “acasa”. Preotul a fost de acord. A spovedit-o, iar cand a ajuns in fatza potirului, i-a facut semn sa treaca mai departe si i-a refuzat impartasania.
Nu-i asa ca te smintesc treburile astea?
Mentionez ca prietena de care vorbesc este preoteasa, casatoriata cu un preot american convertit la ortodoxie de la ctolicism, activand in OCA.
@americanul:
Insasi insistenta de a demonstra ca am fi unii mai buni ortodocsi decat altii e semn de parelnicie. “Noi suntem mai ortodosci decat voi” e … no comment.
Cat priveste practica IPS Nathaniel, aceasta este raspunderea sa, insa e gresit sa vorbeasca despre obligativitatea impartasaniei in fiecare duminica. Impartasania, daca e obligatorie, e formalism fariseic, cam cum se practica la catolici. Poate nu ati folosit insa termenul corect sau, din ravna de a demonstra ca sunteti mai ortodocsi decat cei din Romania, ati cazut in greseala.
Este ceva total nesemnificativ. E aberant si nu am mai auzit ca parintele duhovnic sa te cheme la impartasanie si apoi, tot el, sa te opreasca.
Cat despre sminteala… Stim foarte bine ce este in ograda noastra, nu ne mintim si nici nu ascundem, de altfel prezentam astfel de lucruri chiar pe acest site, nu suntem triumfalisti si nici nu ne credem ortodocsi mai cu mot decat altii.
Pentru cei din tara a nu fi primit la imprtasanie este total nesemnificativ.
Acelasi lucru se petrece si in bisericile IPS Nicolae. Dverele trase, usile imparatesrti inchise. Nu se iese cu potirul afara la credinciosi.
Revenind la primul meu comentariu…..Slava Domnului ca Iona a fost debarcat, pentrui ca altfel ROEA ar fi fost nevoita sa se uneasca cu Patriarhia Romana.
http://parintelecalciu.wordpress.com/2008/04/10/despre-deasa-impartasanie-cerberii-potirului-sau-paznicii-impartasaniei/
americanul@
Nu v-as fi raspuns daca cuvintele dvs. nu erau, de fapt, un atac la adresa Bisericii Ortodoxe Romane, a ierarhilor, preotilor ei dar si a credinciosilor, dar mai ales impotriva Arhiepiscopiei Americii si Canadei, in fond, facand parte dintr-o propaganda care de-acum ne este atat de cunoscuta. Nu stiu daca sunteti doar o victima sau sunteti in mod constient parte a acestei propagande ieftine dar ticaloase, care intretine dezbinarea romanilor din America si Canada, propaganda care nu are nici o legatura cu credinta si adevarurile de credinta si nici cu inchinarea “in Duh si Adevar`despre care vorbiti atat de pompos, ci doar cu setea de putere.
“Noi, adica ROEA ar fi trebuit vrand nevrand sa se uneasca cu Arhiepiscopia Americii si Canadei a IPS Nicolae, afalata sub tutela Patriarhiei Romane.”
Cu exceptia preotilor din ROEA, care toti doresc acest lucru, contrar vointei IPS Nathaniel, si care cartesc constant impotriva ierarhului lor, instigati de PS Irineu, majoritatea credinciosilor ROEA se opun acestei uniri.”
Faptul ca preotii doresc unirea iar I.P.S Nathaniel trece fara nici o tresarire peste vointa lor ar trebui sa va fie un semnal de alarma. Parintele Gheorghe Calciu se afla sub omoforul I.P.S Nathaniel si era pentru unirea celor doua Episcopii Romane de pe continentul american. Ar trebui sa va intrebati de ce!
I-a si spus in fata I.P.S Nathaniel la unul din Congresele Episcopiei: “Ca vreti, ca nu vreti, cele doua Episcopii Romane tot se vor uni, cand va randui Dumnezeu”. Masinatiile ierarhului l-au obosit si l-au scarbit. Acesta si acea mana de oameni de pe langa el, au incercat sa limiteze influenta sa, sa-l marginalizeze oarecum pe Par. Calciu, incercand sa-i creeze o imagine de “batranel simpatic” si atat, la care trebuie sa privim cu o anumita condescendenta. Iar afirmatia dvs. ca “majoritatea credinciosilor ROEA se opun acestei uniri” este neadevarata.
“Cum ar dori cineva trecerea din nou sub autoriattea patriarhiei romane cand vedem ce lucruri se intampla acum in Romania?”
La ce anume va referiti concret?
“Ierarhul nostru, IPS Nathaniel, sa-i dea Domnul putere multi ani de aucm inainte, este un adevarat om al lui Dumnezeu, un om duhovnicesc in adevaratul sens al cuvantului. Un parinte de suflet pentru toti credinciosii de sub omoforul sau.”
Sa dea Dumnezeu chiar asa sa fie! Eu, insa, care cunosc niste probleme mai indeaproape si care le-am si trait, nu am simtit asta, ba din contra. Sunt cunoscute bine scandalurile din Episcopia sa si felul in care a inteles sa le gestioneze si adesea sa ignore credinciosii ca un adevarat “parinte de suflet”. Au existat la New York si Montreal, si nu numai, niste scandaluri care au disperat si smintit pe foarte multi credinciosi.
Oare aveti cunostinta despre multele nereguli grave, incalcari ale propriului statut, de preoti santajati si amenintati cu caterisirea sau chiar caterisiti fara motive canonice, de incalcarea cuvantului dat si altele?!
Deci, haideti sa nu idealizam, ca sunt probleme mari peste tot.
“Unirea ROEA cu patriarhia romana ar fi devastatoare pentru ortodoxia romaneasca americana, ce slujeste in duh si in adevar. Este o ortodoxie asemenea celei de inceputuri ale crestinismului.
Iar ierarhul nostru se ingrijeste sa o pastreze astfel.”
Despre ce vorbiti? Ce vreti sa spuneti? Biserica Ortodoxa Romana nu slujeste in Duh si Adevar? Cine sunteti dvs. ca sa faceti asemenea afirmatii grave? Ce fel argumente teologice aduceti?
Si oare de ce ar fi chiar atat de devastatoare unirea cu Patriarhia Romana? Atat preotii din ROEA cat si credinciosii in majoritatea lor covarsitoare vin din BOR. Fara BOR, I.P.S Nathaniel nu ar avea “turma”. Caci, vedeti dvs. care blamati BOR, ROEA n-ar exista, de fapt, fara ea. Ea se bazeaza pe romanii din BOR! Odata cu imigratia romana de dupa ’89 numarul de parohii din ROEA s-a dublat! Toate cartile de cult sunt aduse din Romania de la BOR.
In ce-l priveste pe I.P.S Nathaniel, din pacate, ceea ce s-a putut observa este ca, de ani de zile, acest ierarh, nu face altceva decat sa dezbine romanii ortodocsi din America si sa zadarniceasca unirea lor prin manevre si manipulari de tot felul. Ma intreb cateodata oare cui slujeste? N-o fi avand si el misiunea lui dictata de cei care l-au asezat in scaun? Dumnezeu stie!
De asemenea, de ani de zile doreste sa impuna limba engleza in slujbele din Episcopia sa “romano-americana” care ar trebui, cinstit vorbind, nici sa nu se mai numeasca “romana” daca tine de OCA. Dar denumirea este o capcana pentru romanii credinciosi care imigreaza in SUA si Canada si care, necunoscand situatia celor doua epscopii, nimeresc la el, nu-i asa?
De aceea, ar fi bine sa nu mai incercati sa raspanditi o imagine idealizata a ierarhului dvs. (botezat greco-catolic si de formatie catolica, de altfel si considerat de catre multi rusofil el insusi, aflandu-se in stranse legaturi cu Moscova) si nici a ortodoxiei sale “de inceputuri ale crestinismului” despre care nici nu poate fi vorba. Sa fim realisti! Daca continuati faceti aceasta propaganda spre inselarea celor naivi, inseamna ca nu sunteti decat un instrument al unor interese straine, colportand atacuri la adresa BOR impotriva careia semanati sminteala si sporiti dezbinarea. Sunt prea multe lucruri pe care nu le cunoasteti si ar fi bine sa fiti mai rezervat in afirmatii.
Exista destule interese straine de neam pentru ca romanii ortodocsi din strainatate sa fie dezbinati si sa nu devina cumva o forta, iar aceasta episcopie functioneaza, din acest punct de vedere, ca o plasa de prins pesti.
In ceea ce priveste Ortodoxia Americana ea are problemele ei care nu sunt mici si nici putine. Toata ortodoxia americana este intr-un stadiu in care, din multe puncte de vedere, de-abia incearca sa se puna pe picioare.
@admin,
N-ai fost atent la niste nuante. Americanul nu a insinuat ca neaparat ca ei ar fi mai ortodocsi decat noi, ci ca practica din episcopia lor difera de cea de la noi (fie ca e cea reala sau cea perceputa).
Referitor la impartasire, din ce am inteles, nu se referea la obligativitatea impartasirii credinciosilor in fiecare Duminica ci “IPS Nathaniel obliga preotii sa impartasesca credinciosii in fiecra duminica” (“cu respecatarea canoanelor de spovedanie si post”). Iar in exemplul data preotul roman a fost de acord sa o spovedeasca nu neaparat sa o si impartaseasca, poate pt ca a considerat ca trebuie mai intai sa isi implineasca vreun canon, altfel nu-mi explic, pentru ca la noi in Romania nu e ca in unele manastiri de prin alte parti unde preotii impartasesc doar in cele 4 posturi – asa cum am citit pe Cuv. Paisie, cand povestea ca era revoltat ca unii stareti interziceau impartasirea deasa chiar si la monahi imbunatatiti.
Noi cei din America cunoastem foarte bine diferentele de opinie pe aceasta tema dintre acesti doi mari duhovnici ai neamului romanesc.
@americanul:
Incidentul e nesemnificativ, adica nu este o regula, nu este ceva obisnuit, o practica, vorba Mirelei. Cred ca era destul de clar ce am exprimat, daca ajungem sa sucim cuvintele sa iasa ca noi, nu e bine.
@Mirela:
Poate ca am scapat niste nuante, dar esenta cam aceea e.
@daniela
Wow!
PS Irineu in 2007 a organizat efectiv o lovitura de stat, ca sa-i zic asa, nereusita, incercand sa-l scoatea din scaun pe IPS Natahniel.
Limbajul tau Daniela este acelasi folosit de PS Irineu, si pe care il stiu foarte bine. Este limbajul preotilor romani din eparhie care cu orice pret, in continuare, nu stiu ce sa mai faca sa-l vada indepartat pe IPS Nathaniel.
Multumimm Domnului ca in Biserica Sa exista ierarhie si nu democratie.