De la “Muzeul Homosexualului” la “Muzeul Manelistului”? Despre o expozitie controversata la MUZEUL TARANULUI ROMAN

25-06-2014 4 minute Sublinieri

manelisti

Muzeul Ţăranului Român va găzdui una dintre cele mai controversate expoziţii din întreaga sa existenţă. Pictorul George Vasilescu îşi va inaugura expoziţia “Confluenţe – influenţe în artă” în 2 iulie, expoziţie ce va conţine 10 portrete cu interpreţii de manele Florin Salam, Adrian Minune, Vali Vijelie, Carmen Şerban, Cornelia Catangă, Marian Mexicanu’, Liviu Puştiu, Dan Bursuc şi Nicolae Guţă, toate în foiţă de aur de 22 de carate, precum şi 5 tablouri inspirate de Fanfara Ciorcârlia şi Taraful Haiducilor.

Întrebat fiind dacă nu se teme că această expoziţie va aduce un prejudiciu de imagine instituţiei pe care o conduce şi va atrage un val de critici din partea celor care nu îi agreează pe interpreţii portretizaţi, Niţulescu a declarat pentru Mediafax: “Această expoziţie are un caracter ironic la adresa celor portretizaţi acolo. Este o expoziţe a unui artist care are o privire ironică asupra acestei lumi. Nu este o expoziţie care să-i glorifice, dimpotrivă”.

În ceea ce priveşte ideea acestei expoziţii, George Vasilescu a declarat: “Ideea mi-a venit în momentul în care am fost într-o discotecă în care toată lumea dansa pe muzica lor şi erau foarte bucuroşi şi fericiţi. Artiştii pe care i-am ales să îi pictez mi-au părut personajele care au cel mai mare impact al publicului din România, chiar dacă există diferenţe în stilurile muzicale abordate. Ar fi păcat ca, peste 100 – 200 de ani, lumea să nu îşi amintească despre controversele pe care le-au creat aceşti artişti”.

Artistul de etnie romă George Vasilescu s-a născut în 1984, la Ploieşti. La vârsta de 15 ani, aflat într-o excursie în Franţa, a decis că îşi doreşte să devină artist şi a urmat cursuri de desen în oraşul natal. A fost inspirat de Michelangelo Merisi da Caravaggio şi Frans Hals. Apoi, a început să studieze sculptura. Prima expoziţie pe care a prezentat-o a fost organizată în 2008, în Teatrul din Ploieşti. În acelaşi an, a călătorit în Bangladesh, pentru a afla mai multe despre originile sale ca rom. În Bangladesh a avut loc cea de-a doua sa expoziţie, în sala Societăţii Asiatice din Bangladesh, se arată pe site-ul galeriei Kai Dikhas din Berlin, care colaborează cu artistul. În 2013, George Vasilescu s-a numărat printre artiştii care şi-au expus lucrări la Preview Berlin Art Fair, ca reprezentant al galeriei Kai Dikhas. Acesta a fost prezent cu lucrarea “Unchained” aparţinând seriei “The Golden Cage of Thought” (2013).

O expoziţie scandaloasă va avea loc la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) din Capitală începând cu 2 iulie: tablourile maneliştilor în foiţă de aur vor fi prezentate cu titlu de opere de artă într-o instituţie care ar trebuie să fie reprezentativă pentru tradiţia şi arta românească. Cum este cu putinţă o asemenea batjocură şi până unde permitem kitsch-ului să ne invadeze?

Culmea este că directorul instituţiei, Virgil Ştefan Niţulescu, este foarte senin cu privire la implicaţiile acestei aşa zise expoziţii, el declarând presei că aceasta are ”un caracter ironic”. Ironii să facă directorul MNŢR cu manele la el acasă, dacă are plăcerea, nu într-o instituţie de cultură românească. Cu ce drept transformă acest individ Muzeul Ţăranului Român în Muzeul Manelistului, după ce a încercat să-l transforme în Muzeul Homosexualului? Cumva acest director neruşinat va demisiona din cauza acestei expoziţii? Nici vorbă. Cumva Ministerul Culturii va sancţiona pe cineva? Nici atât. Vom încasa din nou, fără reacţie la nivelul societăţii, o imensă palmă, iar MNŢR va deveni o ruşine. Se va adăuga, nici o problemă, la multe alte asemenea afronturi aduse sensibilităţii şi culturii noastre, precum promovarea homosexualităţii în cadrul aceluiaşi muzeu, sub oblăduirea aceluiaşi director. Care a fost oprită doar prin proteste publice. Atunci hai să protestăm din nou, pentru că altfel cine ştie ce ne va mai prezenta sub etichetă de cultură acest iresponsabil de director. Sper ca la acest protest să se alăture şi oamenii de cultură, ei ar trebui să fie cei mai afectaţi de deturnarea sensului MNŢR şi de transformarea lui în pubelă. A epuizat Muzeul Ţăranului Român toată cultura tradiţională şi acum are nevoie să aprofundeze manelele? Ce legătură există între manele şi cultură, între manelişti şi artă, între Adi Minune şi tradiţia românească? Cum să-i aşezăm alături de creaţiile artei populare româneşti pe Florin Salam, Adrian Minune, Vali Vijelie, Carmen Şerban, Cornelia Catangă, Marian Mexicanu’, Liviu Puştiu, Dan Bursuc şi Nicolae Guţă?

[…]

Horia Bernea trebuie că se întoarce în mormânt. Lângă Crucile şi icoanele sale – vorbind de creştinătatea şi răstignirea poporului român, vor trona maneliştii în foiţe de aur, ca semn al distrugerii culturii române. Ruşine, MNŢR! Ruşine, domnule director, deşi domn nu e un cuvânt potrivit. Sper să vină vremea când asemenea jigniri aduse bunului simţ şi respectului faţă de cultura română să fie pedepsite cum se cuvine! Am putea începe de acum. Dar directorul MNŢR are şi realizări deosebite. De exemplu, pe 24 iunie, de Ziua Iei Româneşti, MNŢR a ”celebrat” tradiţia artei vestimentare a poporului român în spate la Institutul Francez din Bucureşti, printre mese, bere şi distracţie, astfel încât horea din gâtlej a interpretei maramureşence venite special pentru eveniment abia se auzea de veselia petrecăreţilor, iar filmarea de arhivă care urma să fie proiectată pe peretele exterior al sălii de cinema ”Elvire Popesco” a Institutului, iar nu înăuntrul cinematografului, a avut probleme tehnice, motiv pentru care vizitatorii au plecat acasă. Dacă directorul MNŢR înţelege prin sărbătoare românească bâlci, şi-a greşit menirea, trebuia să se facă circar sau, de ce nu, impresar de manelişti, că tot are o atracţie fatală pentru subiect. / integral pe adevarul.ro

Nota noastra:

Adevarul este ca MTR, reprezentativ pentru cultura taraneasca de odinioara, nu mai este reprezentativ pentru cultura rurala sau rural-urbana de astazi. Ceea ce nu inseamna ca ar fi cazul ca MTR sa se transforme intr-un loc de reflectare a culturii (in sens larg, nu in sens de creatii cu caracter artistic) de mahala, tocmai pentru ca este un MUZEU, nu un centru de cercetare si expunere a realitatilor sociale cotidiene. Totodata, exista un reductionism al celor care vorbesc despre avatarurile taranului roman intr-un mod prezenteist – de parca acel taran al crucii ar fi disparut total si nu mai exista decat capsunari si ascultatori de manele. Nu, chiar si terna realitate sociala de astazi nu este asa simpla. Exista mai multe feluri de “taran”, pe masura transformarilor dramatice prin care a trecut Romania. Exista, de pilda, taranii care merg la pelerinaje, tema cercetata (nu doar limitata la tarani) de antropologul Mirel Banica intr-un mod foarte sensibil. De ce nu vedem o expozitie pe o asemenea tema?

De altfel, expozitia cu manelistii respectivi nu e reprezentativa pentru spatiul rural cat pentru cel urban. La “tara” exista un alt gen de “muzica populara”, manelizata si aceea, ce-i drept, insa altceva. Chiar si “motivele” difera, de vreme ce manelistii-vedeta sunt, in principiu, orientati catre un “public tinta” constituit din interlopi, pe cand manelele “populare” sunt orientate catre capsunari, migranti, oameni de sapa si munca, nu de afisat banet “fara numar” ca sa “moara dusmanii” de ciuda.

Ceea ce este, insa, mai grav si mai tragic decat expozitia cu manelisti de la MTR faptul ca acea cultura taraneasca veche pe care muzeul o expune a disparut, practic. Poate ca celebrari ale iei romanesti mai inspirate si mai bine organizate decat cele facute de directorul MTR se mai pot face, insa renasterea unei culturi organice este extrem de greu, ca sa nu zicem imposibil de realizat.


Categorii

1. DIVERSE, Muzeul Taranului Roman, Opinii, analize

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “De la “Muzeul Homosexualului” la “Muzeul Manelistului”? Despre o expozitie controversata la MUZEUL TARANULUI ROMAN

  1. Asaltul prostului gust asupra acestui nmuzeu.
    Chiar daca a disparut cultura traditionala, de aceea este muzeu, ca sa o conserve. Deci daca a disparut, foarte bine ca exista acest muzeu (ca si muzeul satului). Foarte bine ati punctat, nu e institut de cercetare.

  2. Mai lipseste, pe viitor, o galerie cu vedetele de carton inventate mai ales de OTV si ProTV…

    Ieri au fost “Sanzienele”, iar MTR le-a sarbatorit, cu un eveniment si proiectii de film, intr-un loc as zice neinspirat: Institutul Francez, care stim ca promoveaza mai mult cultura propagandei gay decat cultura franceza (fiind partener obisnuit la manifestarile LGBT).

  3. Eu am senzatia ca acest muzeu sta in gat cuiva si se doreste distrugerea lui cu orice pret.
    Acum cativa ani a fost un scandal cu desfiintarea unor sali amenajate genial de Horia bernea.
    Apoi proiectarea filmului homosexual.
    Acum manelisti.
    E prea mult.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare