CAZUL PICTURII MURALE de langa Biserica Sfantul Gheorghe Nou (Bucuresti). CENZURA DE TIP STATUL ISLAMIC?
sursa foto: Interesting Times Bureau
- Metropotan: Graffiti-ul din Bucuresti cu Sfantul Gheorghe a fost sters la insistentele Bisericii Romane
Gata! S-a intamplat. Biserica Romana ne-a demonstrat inca o data cata putere are si ca nu o deranjeaza sa-si exercite acesta putere nici atunci cand incalca dreptul romanilor la libera exprimare.
Pictura murala din apropierea Pietei Sfantul Gheorghe a fost acoperita / stearsa / cenzurata.
“Am primit reclamatii din partea bisericii sau a enoriasilor, sa spunem asa, ca este o lucrare cu simboluri satanistice sau ceva de genul.
Noi nu ne-am dorit sa atacam pe cineva, nu am vrut sa luam in deradere.
Nu e un pamflet, este vorba despre lupta sinelui cu ego-ul”,a declarat Iustin Moldovan, curatorul echipei de artisti care a realizat pictura murala.
In acelasi timp, unul dintre cei trei artisti ne-a spus ca Biserica a facut presiuni la Directia de Urbanism a Primariei, iar acestia din urma le-au transmis ca nu au autorizatie de urbanism si ca ei, chiar daca vor sa-i sustina, nu pot sa supere biserica.
Asa ca artistii au fost rugati de cei de la urbanism sa modifice pictura “ca sa nu mai fie probleme“. Deci este clar un act de cenzura!
Dar se pare ca Biserica nu este prea rabdatoare cu aceste lucruri si s-a trecut direct la fapte.
Preotul Bisericii Sfantul Gheorghe, Emil Caramizaru, a declarat ca enoriasii au fost cei care au mers la proprietarul cladirii si l-au rugat sa modifice pictura, acesta din urma fiind de acord.
Preotul respinge ideea că ar fi vorba de cenzurarea artei. Puteti asculta declaratiile acestuia aici.
Asta este Romania lucrului bine facut in 2015, in ziua de 9 mai, Ziua Europei! Biserica Romana, o organizatie privata care construieste o monstruozitate de cladire in centrul Bucurestiului cu bani de la Stat, decide felul in care au voie sa se exprime artistii romani.
Asta, bineinteles, cu ajutorul autoritatilor si politicienilor dependenti de mirul care-i scapa de inchisoare si de slujbele in care preotii le spun enoriasilor cum sa voteze.
Amin!
PS: Daca pictura vi se pare ofensatoare, aflati ca draci sunt pictati pe multe din bisericile din Romania, iar in calendarul ortodox se numara si sfinti cu cap de caine.
Mai aveți la dispoziție doar 4 zile, până pe 11 mai, în care puteți fotografia o lucrare de artă murală din centrul Bucureștiului.
Presiunile făcute de Consiliul Parohial al Bisericii Sfântul Gheorghe vor duce la modificarea unei picturi de pe zidul unei clădiri din apropiere.
Pictura, o interpretare modernă a scenei în care, potrivit legendelor medievale, Sfântul Gheorghe ar fi omorât un balaur a fost realizată de 3 artiști, cu acordul proprietarului clădirii și în scopul înfrumusețării zonei, altfel, plină de gunoaie și clădiri în ruină.
Moderna interpretare a legendei Sfântului Gheorghe nu a fost pe gustul locuitorilor foarte religioși din zona respectivă, așa că după ce ea colorat clădirea, credincioșii au cerut îndepărtarea ei pe motiv că înfățisează personajele răului.
Cei 3 artiști spun că au ales această temă în primul rând după numele locului – Piața Sfântul Gheorghe. Membrii Consiliului Parohial cred însă că pictura diferă de reprezentarea iconografică tradițională.
În locul balaurului apare Diavolul, așezat și el pe un cal, iar sulița Sfântului Gheorghe străpunge toate personajele răului.
Preotul Bisericii Sfântul Gheorghe, Emil Cărămizaru:
Preotul a adăugat că enoriașii au fost cei care au mers la proprietarul clădirii și l-au rugat să modifice pictura, acesta din urmă fiind de acord. Preotul respinge ideea că ar fi vorba de cenzurarea artei.
Lucrarea a fost gândită de reprezentanții unui ONG care vor să dea culoare unor zone în care sunt clădiri degradate. Acum, în urma presiunilor făcute din considerente religioase, pictura va fi modificată, spune Iustin Moldovan, unul dintre coordonatorii lucrării.
Pictura va fi modificată pe 11 mai, dacă vremea le va permite acest lucru artiștilor.
Dan Perjovschi: „Nu se poate cenzura așa ceva „Unul dintre cei mai importanți artiști contemporani, Dan Perjovschi, crede că acest conflict iscat de pictura murală reprezintă o cenzură a artei. Și acest lucru în contextul în care, în urma atacului terorist de la revista franceză Charlie Hebdo, o lume întreagă apăra în stradă dreptul la libera exprimare. Dan Perjovschi precizează, însă, că și artistul poartă responsabilitatea operei pe care o realizează.
Nota noastra:
Pentru a auzi declaratiile parintelui Caramizaru si ale artistilor, trebuie accesat linkul de pe europafm.ro.
Acoperirea picturii murale de langa Biserica Sf. Gheorghe Nou a starnit mare emotie pe retelele sociale. Cenzura, se striga! Se mai striga si BOR ca ISIS! – din nou.
Chiar asa? Oare ce sa intelegem din aceasta echivalare a demersului unui consiliu parohial din centrul Bucurestiului cu Statul Islamic? Ca aceste constiinte vigilente ale facebookului minimalizeaza crimele anticrestine ale ISIS pana la anularea lor? Cei mai multi, de altfel, niciodata nu s-au sesizat cand ISIS mai livra o serie de crestini decapitati, nu se indignau deloc pe facebook, nu se sensibilizau. Faptul ca sunt ucisi crestini in masa nu le misca naturelul simtitor. Altfel, la prima ocazie, sar si dau in cap ortodoxului roman cu “ISIS”, “bai fundamentalistilor”! Pai bai democratilor, nu aveti niciun drept sa faceti caz de Statul Islamic, pentru ca nu va pasa ca aia violeaza copii si decapiteaza crestini, in schimb va dati de ceasul mortii doar cand dau cu barosul in statui si va folositi cinic de simbolul acelei brutalitati pentru a calomnia BOR!
Acum, in ce priveste discutia mai serioasa: este sau nu act de cenzura? Strict formal, nu este deloc clar ce a fost la mijloc. Cenzura e atunci cand statul interzice/retrage/sanctioneaza publicarea/afisarea unui lucru considerat nepermis, ilegal. Astfel formulata, cenzura exista peste tot, de fapt. Exista, de pilda, in Franta, unde, intr-un oras, a fost decretat ca statuile cu Fecioara Maria si cu Papa Ioan Paul al II-lea nu au ce cauta in spatiul public: Francezii îl au pe ”Moise” al lor. La cererea liber-cugetătorilor, justiția franceză a hotărât: Statuile Papei Ioan Paul al-II-lea și Fecioarei Maria NU au ce căuta în spații publice!
Evident, constiintele romanesti pentru care BOR=ISIS nu au clipit a cenzura la aceasta stire destul de recenta.
O problema exista cand acea definitie a cenzurii devine mai restransa: actul se realizeaza in numele unei ideologii oficiale, a unei doctrine unice. Este cazul la noi in tara? Evident, nu. Statul roman e departe de a avea vreo doctrina oficiala religioasa care sa fie corelata cu actiuni sistematice de cenzurare a ceea ce contravine doctrinei. Strict formal, asadar, nu avem de-a face cu o cenzura.
Nu doar formal, insa. O parte sustine ca acoperirea picturii murale s-a facut in urma intelegerii consiliului parohial cu proprietarul cladirii, un olandez. In acest caz, daca este reala aceasta varianta, a pretinde ca la mijloc e cenzura nu este o folosire improprie a termenului, ci o dezinformare, iar consiliul parohial ar putea da in judecata pe autorii acestei defaimari. Cenzura ar fi fost daca pictura murala ar fi fost interzisa in general, ca atare. Insa artistii o pot expune acolo unde doresc – recte in propria ograda, sau acolo unde gasesc amatori de astfel de creatii. De decizia stergerii picturii murale de langa biserica Sf. Gh. Nou e responsabil, in primul rand, proprietarul cladirii, iar faptul ca a preferat sa se inteleaga cu consiliul parohial decat sa tina pictura la vedere arata pur si simplu care politica lui de buna vecinatate.
Revenind acum la fondul problemei. Este ceva in neregula daca o comunitate se sesizeaza si doreste indepartarea unui simbol? Daca oamenii doresc sa aiba relatii de buna vecinatate si sa nu se ofenseze? Pictura murala respectiva era descrisa de unul din artisti ca un simbol al inutilitatii folosirii violentei pentru promovarea binelui. Asta au inteles cei trei din viata Sfantului Gheorghe, iar mesajul este unul profund bolnav din toate punctele de vedere. E ca si cum am transmite artistic ca mai bine ii lasam pe jihadistii de la Statul Islamic in pace si sa nu-i atingem cu nicio floare, ca nu se repara crimele lor prin actiuni militare sau de aparare militara a comunitatilor vulnerabile. Interpretarea nu a mai fost reluata, ulterior, insa ea arata ca, intr-adevar, artistii au vrut sa reprezinte orice, numai un mesaj atent la sensibilitatile crestinilor nu. Reprezentarea este cel putin bizara, dincolo de orice fel de interpretare, si desfigureaza personalitatea Sfantului. Pana la urma, e vorba de nesimtire: cat de obtuz sa fii incat sa nu tii cont ca, totusi, pictura ta e langa o biserica, si inca una exponentiala?
In concluzie: reactia unei comunitati nu este cenzura, este dreptul acelei comunitati de a-si crea si intretine propriul mediu. Daca artistii nu tin cont de sensibilitatea oamenilor ai caror pereti ii picteaza, atunci nici ei nu ar trebui sa pretinda sensibilitate atunci cand mesajul lor nu este bine primit si li se cere sa-si expuna fandacsiile la ei in curte.
UPDATE:
Lucrurile stau asa cum banuiam. Implicati au fost chiar locatarii din zona, cf. Mediafax:
“Discuţia a fost a asociaţiei de locatari, ei s-au înţeles. Nu înţeleg de ce apare balamucul acesta, de ce pun Biserica într-o discuţie care nu îşi are sens şi nu îşi are loc. Biserica nu a avut nicio discuţie cu nimeni”, a spus Cărămizaru.
“Nu i-am cenzurat pe domnii care au pictat, Biserica nu cenzurează pe nimeni, dar, în acelaşi timp, şi biserica, şi credincioşii pot avea opinia lor”, a completat Emil Nedelea Cărămizaru.
Pe de altă parte, Graţiela Bârla, avocatul unei asociaţii de locatari din zona respectivă, a declarat pentru MEDIAFAX că o zonă protejată istoric nu poate fi modernizată. “Nu poţi, pentru că altfel ar fi o situaţie discriminatorie. Locatarii nu îşi pot vărui blocul, deşi au căzut bucăţi de casă, (…), dar, pe de altă parte, ai da aviz unui proprietar să facă o pseudomodernizare a zonei istorice a Capitalei”, a spus aceasta.
Ea a mai precizat că este sigură că nu există un aviz pentru această pictură, nici din partea Ministerului Culturii, nici a Primăriei, pentru că imobilul alăturat clădirii unde este reprezentarea grafică a intrat în programul pentru reabilitare şi, pentru a reface faţada, le-a trebuit autorizaţie de Ministerul Culturii. “Nu avem voie să schimbăm ferestrele. În acest context, este clar că nu au avut o autorizaţie ca să picteze în zona protejată istorică nişte drăcuşori pe pereţi şi un Sfântul Gheorghe care are faţă de extraterestru”, a mai spus aceasta.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
@menumorut:
banuiam ca e vorba de un ‘detaliu’ de interpretare.
Razbat suficient de multe din expunerile ei, nici nu e nevoie de lamuriri aditionale. 🙂
@TNC:
si mie imi pare rau de artisti, dar nu pt ca i-am ponegrit ci pt ca isi irosesc talentul (care, da, exista: tehnic vorbind, lucrarea e bine realizata) pe astfel de aiureli. Lucrarea denota fie dorinta sterila de a epata, fie dorinta de a provoca (cel mai probabil dupa mine), fie un adevarat balamuc conceptual, fie un profund…oops!..conflict interior. 😉 pe care insa e bine sa il exprimi acasa sau in expozitii, nu pe zidurile centrului istoric al capitalei tarii.
Cand imparatul e gol, e gol, ce ne tot codim atata sa o spunem!
Continua in Timisoara:
https://i1.wp.com/www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2015/05/grafitti-9.jpg?zoom=2
@ Sluga netrebnica
Lucrarea are aproximativ 20 metri părtrați. Ea a fost făcută pe unul din pereții Facultății de Arte din Timișoara, pe toată înălțimea clădirii. Autorul este Irlo, unul din realizatorii operei murale șterse în Capitală. Acesta a fost invitat la Timișoara când încă nu apăruse scandalul din București, dar s-a folosit de context.
http://www.pressalert.ro/2015/05/grafitti-ul-care-a-scandalizat-biserica-si-a-fost-sters-de-pe-o-cladire-din-bucuresti-a-fost-reconstituit-la-timisoara-unde-poate-fi-vazut-desenul-controversat/
Mai sunt si alte graffiti mizerabile vizibile in poza de mai jos, dar cel mai mizerabil este graffitiul cu crucea care in loc de IS HR NI KA are niste insemne satanice, alfa si omega rasturnate/inversate:
http://www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2015/05/grafitti-4.jpg
Orice mizerie si orice blasfemie este acceptabila pe post de arta?
In Timisoara, locul unde a inceput lovilutia, satanismul a patruns intai in licee si acum este parte din manifestarile studentesti.
Daca, in Romania, Constanta era primul oras in care apareau semnele unor manifestari de tip satanist, dupa 1990, Timisoara nu a ramas mai prejos. Doua-trei grupuri, regasite razlet prin preajma liceelor timisorene, au inceput, treptat, sa prinda contur. Din 1997, aceste tendinte negative se materializeaza tot mai mult. Autoritatile au inregistrat reclamatii din partea unor eleve, privitor la amenintari scrise la adresa lor, continand simboluri sataniste. S-a trecut la identificarea si supravegherea, in timp, a elevilor cu asemenea preocupari, iar rezultatele nu au intarziat sa apara. Se contureaza un mod de manifestare similar : liderul grupului, deja format, are misiunea de a supraveghea largirea cercului, prin atragerea, treptat, de noi adepti, pornind in special de la concertele de muzica rock sau de la intalniri in diverse baruri. Dupa ce este studiat in prealabil, se intra in discutie cu potentialul adept, i se afla preocuparile si, in functie de masura in care corespunde cerintelor, este invitat pe mai departe la intalniri. Acesta trebuie sa se debaraseze de sentimentele fata de familie si sa se dedice cu totul grupului si ideilor sale. In conditiile in care toate acestea sunt indeplinite, este cooptat in ritualurile puse la cale periodic in parcuri, case parasite, locuri izolate de la marginea orasului si, nu in ultimul rand, in cimitire. Tinuta joaca un rol deloc de neglijat. Cu totii poarta doar imbracaminte neagra.
Dintre grupurile de satanisti din Timisoara se distinge unul, format din sapte – opt tineri, majoritatea elevi, cu varste intre 14 si 18 ani, avand ca lider si “mentor” un baiat de 19 ani. Provin, mai toti, din familii bine asezate din punct de vedere material.
http://timpolis.ro/arhiva/articol-cultul-lui-satan-face-victime-printre-adolescenti-17218.html
Pe 15 octombrie 2011, editura Herg Benet si Grupul Librarium a lansat in Timisoara a doua editie a romanului Sange satanic, de Cristina Nemerovschi.
Posterul de la lansare mentioneaza un after-party in Cuib d’Arte:
http://www.hergbenet.ro/edi%C8%9Bia-a-doua-a-romanului-sange-satanic-va-fi-lansata-la-timi%C8%99oara.html/poster-lansare-sange-satanic-timisoara
Vineri, 9 mai (2014), de la ora 18, la cafeneaua Casa Artelor din Timişoara va avea loc lansarea romanului Rezervaţia unicornilor, urmată de o sesiune de discuţii despre trilogia Sânge satanic.
Evenimentul face parte din programul StudentFest – întregul program al festivalului poate fi găsit aici: http://studentfest.ro/program-general/
Asta explica semnificatia unicornului din graffiti.
Serban Oprea are 22 de ani, e student in anul 3 la Facultatea de Medicina din Timisoara si voluntar SMURD / Serviciul Judetean de Ambulanta Timis.
Viitorul doctor a reusit sa stranga pe Facebook in comunitatea Martorii lui Unicorn peste 27.000 de fani.
Serban Oprea: Ideea mi-a venit in felul urmator: Daca Bivolaru are secta, eu de ce nu as putea avea?
IQads: Cand a “explodat” audienta transformand pagina dintr-una in joaca, pentru prieteni, intr-o comunitate?
Serban Oprea: Cand ne-au dat unii oameni “importanti” de pe Facebook share la postari. Liviu Mihaiu, Subcarpati, Revista Kamikaze etc.
IQads: Ce planuri ai pentru viitorul paginii?
Serban Oprea: Vreau sa cuceresc universul in spirale. La 100.000 imi deschid biserica, ce mama dracului!
http://www.iqads.ro/articol/25646/marturii-de-la-unicornul-sef-nu-vreau-sa-fim-luati-drept-satanisti-sau-atei
Nu doar ca are nu stiu ce insemne, dar crucea insasi este rasturnata (cu capul in jos).
Atat pictura de la Timisoara cat si crucea rasturnata este un lucru care adevereste “buna credinta” a ortodocsilor care sustineau reprezentarea “moderna” a Sfantului Gheorghe.
Mai ales ca unii dintre ei, “initiati” chiar din frageda pruncie in manastire si in biserica, cunoscatori ai marilor “vedete” ortodoxe, incercau sa ne convinga ca numai ei sunt reprezentantii adevaratului crestinism, iar noi suntem niste necunoscatori si impotrivitori inapoiati ai implementarii modernismului in Biserica Ortodoxa.
Adevarul iese intodeauna la iveala.
Sa vedem originea unicornului ca simbol blasfemiator al lui Iisus, asa cum apare si in aceasta blasfemiere a cinei cea de taina:
http://www.iqads.ro/articol/25646/marturii-de-la-unicornul-sef-nu-vreau-sa-fim-luati-drept-satanisti-sau-atei
Unicornul este de fapt o referire la primul graffiti blasfemiator cunoscut, numit graffito blasfemo, sau Alexamenos graffito, in care Iisus crucificat apare cu un cap de magar.
The Alexamenos graffito (also known as the graffito blasfemo) is an inscription carved in plaster on a wall near the Palatine Hill in Rome, now in the Palatine Antiquarium Museum. It may be the earliest surviving image of Jesus and is alleged to be among the earliest known pictorial representations of the Crucifixion of Jesus (possessing the head of a donkey), together with an engraved gem. It is scratched on plaster and was estimated to have been carved c. 200 AD.
Inscription translation: “Alexamenos worshipping God”.
The inscription is accepted by authoritative sources, such as the Catholic Encyclopedia, to be a mocking depiction of a Christian in the act of worship. The donkey’s head and crucifixion would both have been considered insulting depictions by contemporary Roman society.
http://en.wikipedia.org/wiki/Alexamenos_graffito
Treaba asta cu “artiștii” post-moderni și arta lor neînțeleasă de retrograzi nu e un fenomen limitat la Romania și pereții săi. Se poartă și la case mai mari, pană și regina Angliei a rămas mască în fața tabloului primit cadeaucs de la președintele neamț, un conaisseur, se vede treaba…
Aruncați o privire la poneiul regal, nu-i chiar grafiti dar arată aceeași lipsă de înțelegere a subiectului (cu alte cuvinte, nu oricine dă cu pensula – sau spray-ul – poate fi numit artist): http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/queen-elizabeth-II/11696166/Queen-baffled-by-portrait-gift-as-she-asks-German-president-Is-that-supposed-to-be-my-father.html